SISTEMUL SOLAR SISTEMUL SOLAR s-a format acum, aproximativ 4 miliarde de ani iI constª Ðn SOARE, cele nouª planete care se ÐnvÐrt in jurul lui iI sateliïii lor. Aceste planete sunt: MERCUR, VENUS, PAMANT, MARTE, JUPITER, SATURN, URANUS, NEPTUN, si PLUTO. Sistemul solar s-a format, probabi, dintr-un nor de gaze iI praf care s-a desprins dintr-un nor mai mare. Forïele gravitaïionale au fªcut ca norul sª se ÐnvÐrteascª iI sª se contracte. Centrul, devenind foarte compact, dens iI extrem de fierbinte, a format SOARELE. Celelalte materiale au format un disc, care Ðngrªmªdindu-se, au format corpuri. In urma ciocnirii corpurilor iI rªcirii lor s-au format planetele. SOARELE SOARELE este o masª gazoasª, de mªrime medie care are cªldurª iI luminª proprie, iI care conïine 99.9% din toatª materia din sistemul solar. Toate planetele, inclusiv PAMANTUL, fac o miicare de revoluïie Ðn jurul SOARELUI. Cu toate cª mai puïin de jumªtate din a miliarda parte din energia SOARELUI ajunge pe PAMANT Ðn fiecare secundª, este deajuns sª susïinª viaïa. Petele solare, care apar pe suprafaïa SOARELUI ca niite pete negre, sunt regiuni mai reci de pe SOARE. Explozile solare - erupïii de gaz iI particule asociate cu petele solare – pot distruge comunicaïiile iI sistemul electric de pe PAMANT. VÐntul solar, un iuvoi de particule electrizate, strªbate tot sistemul solar, cauzÐnd AURORA BOREALA. MERCUR MERCUR este cea mai apropiatª planetª de SOARE. De pe suprafaïa uscatª a planetei, SOARELE apare de doua ori mai mare ca de pe PAMANT. Temperaturile de pe suprafaïa planetei, care variazª cel mai mult din sistemul solar, pot ajunge amiaza la 427 de grade Celsius iI pot scªdea noaptea pÐnª la –184 grade Celsius. Suprafaïa lui MERCUR este acoperitª de cratere, provenite din bombardamentele cu meteoriïI iI comete. MERCUR pare a fi fªcutª Ðn majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, planeta are cÐmp gravitaïional, dar este prea mic iI prea slab pentru a sustine mai mult de o subïire atmosferª de vapori de sodiu iI heliu. VENUS VENUS este a II-a planetª de la SOARE. Cu toate cª distanïa pÐnª la SOARE este de douª ori mai mare faïª de cea a lui MERCUR, VENUS este cea mai caldª planetª din sistemul solar. O atmosferª subïire iI noroasª formatª din dioxid de carbon, reïine cªlduta solarª iI Ðnvªluie planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat de erupïiile vulcanice. Suprafaïa planetei este formatª din cÐmpii Ðntinse ii regiuni muntoase modelate de vulcani iI de rÐurile de lavª. Se crede cª vulcanii continuª sª erupª. Deoarece cantitatea dioxidului de sulf variazª, s-au depistat regiunile calde de pe planetª. 37152jpr59rox1r PAMANTUL Este a III-a planetª de la SOARE. Datoritª distanïei la care se aflª de SOARE, prezenïa unei atmosfere protectoare iI a unui amestec corect de substanïe organice, PAMANTUL este singura planetª din sistemul solar care poate susïine viaïa. Este deasemenea singura planetª pe care o substanïª (ca apa) existª Ðn stare gazoasª, lichidª iI solidª. PAMANTUL este extrem de dinamic a cªrui scoarïª se recicleazª constant, datoritª miicªrii continue a platfornelor. MARTE Este a IV-a planetª de la SOARE avÐnd ca dimensiune jumªtate din mªrimea PAMANTULUI. Deasemenea este Ðnclinatª pe o axª care are ca rezultat existenïa anotimpurilor. Aceste anotimpuri schimboare creazª pe planetª vÐnturi care ating 161 k/h iI care cauzeazª puternice furtuni de praf. MARTE are 2 sateliïI care sunt probabil asteroizi capturaïi. Emisfera sudicª a planetei este o suprafaïª stabilª cu multe cratere. Si totuiI, pe emisfera nordicª se observª rÐuri Ðntinse de lavª iI vulcani gigantici consideraïI ca fiind cei mai mari din sistemul solar. O uriaiª deschidere, numitª Valles Marineris, este de cinci ori mai lungª iI de douª ori mai latª faïª de Alpi. Nenumate canale ramificate strªbat cÐmpiile care sunt strÐnse Ðn apropierea Ecuatorului. Aceste canale se aseamªnª sistemului de rÐuri gªsit pe PAMANT iI s-ar fi putut forma cÐnd condiïile de pe MARTE erau foarte diferite de cele de astªzi. JUPITER A V-a planetª de la SOARE, JUPITER este cea mai mare planetª din sistemul solar. Suprafaïa lui JUPITER este de douª ori mai mare decÐt suprafaïa totalª a celorlalte planete laolaltª. Inconjurat de 16 sateliïI, JUPITER seamªnª cu un sistem solar Ðn miniaturª. La fel ca o stea, este compus Ðn majoritate din gaze iI ÐiI genereazª propria-I cªldurª. Oamenii de itiinïª speculeazª cª dacª JUPITER ar avea de 70 sau de 100 de ori mai multª materie, ar fi o stea. Atnosfera planetei este fªcutª din benzi miicªtoare, de gaze. Dominanta “MAREA PATA ROSIE”, avÐnd diametrul de trei ori mai mare faïª de cel al PAMANTULUI, este o furtunª uriaiª care a existat cel puïin de cÐnd telescoapele observª JUPITERUL. O rotaïie foarte rapidª - odatª la 10 ore - dª lui JUPITER cele mai scurte zile din sistemul solar iI ajutª la formarea unui puternic cÐmp magnetic care este de nenumªrate ori mai mare faïª de cel al PAMANTULUI. Noaptea pe JUPITER este departe de a fi Ðntunecoasª: cerul este luminat de cei 16 sateliïI, o aurorª strªlucitoare cauzatª de cÐmpul magnetic iI strªlucirea fulgerelor gigantice. po152j7359roox SATURN Planeta SATURN este a VI-a planetª de la SOARE. Este Ðnconjurat de nenumªrate inele formate din bucªïele mici de rocª iI gheaïª. Acestea pot fi resturile de la un satelit care a fost fªrªmiïat Ðntr-o coliziune cu un alt corp ceresc. SATURN are cel puïin 24 de sateliï iar unii dintre ei au urmele unor astfel de coliziuni. Densitatea uriaiei planete este atÐt de micª ÐncÐt poate oluti pe apª, un indiciu cª este fªcutª Ðn majoritate din gaze de hidrogen iI heliu. SATURN ÐiI genereazª propria-I cªldurª, probabil, deoarece gazele se separª Ðn interiorul lui, printr-un proces similar celui de separare a uleului de oïet. Aceastª separare permite gazelor sª transforme o parte din energia de miicare, energie cineticª, Ðn cªldurª. SATURN are un cÐmp magnetic puternic a cªrui poli coincid cu polii geografici. URANUS Este a VII-a planetª de la SOARE. Cea mai caracteristicª particularitate este cª se roteite pe o parte ajungÐnd doar pe un singur pol lumina solarª. O teorie sugereazª cª URANUS a fost lovit de un obiect mare,care l-a rªsturnat. Obiectul a fost pulverizat iar resturile au format nori din vapori de apª iI pulbere de rocª. Mai tÐrziu aceste resturi s-au strÐns formÐnd cei 15 sateliïI iI 11 inele care Ðnconjoarª planeta. O altª teorie susïine cª inelele s-au format din resturile create cÐnd cÐïiva din sateliïii planetei au fost zdrobiïI de meteoriïI mai mici. Ca iI NEPTUN, Ðn mare parte URANUS este un ocean murdar de apª susïinut de un miez de rocª. Atmosfera formatª din hidrogen iI heliu cu urme de metan dª planetei culoarea albastru-cenuiie. NEPTUN Planeta NEPTUN este a VIII-a planetª de la SOARE. Cu furtuni uriaie care suflª cu o putere de zece ori mai mare decÐt cea a uraganelor – aproape deajuns sª spargª bariera sunetului – NEPTUN este planeta din sistemul solar bÐntuitª de vÐnturile cele mai puternice. V-a rªmÐne de determinat ce cauzeazª aceste vÐnturi puternice. De patru ori mai mare decÐt PANANTUL iI puïin mai micª decÐt URANUS, NEPTUN probabil, nu are limite bine definite Ðntre straturi. Are un mic miez de rocª topitª Ðnconjuratª de un ocean amestecat cubucªïI de rocª iI noroi. Partea superioarª a oceanului se gradeazª treptat Ðntr-o atmosferª compusª din hidrogen iI heliu. O micª cantitate de metan dª planetei culoarea albªstruie – gri. PLUTO Este a IX-a planetª de la SOARE, cu toate cª orbita ei elipticª o aduce mai aproape ca NEPTUN de SOARE. Mica planetª (25 de planete ca PLUTO Ðncap Ðn MERCUR, urmªtoarea planetª ca micime) PLUTO pare a fi mai mult un asteroid fªcut dintr-un amestec derocª, ghiaïª, amoniac iI metan. PLUTO iI singurul ei satelit funcïioneazª ca o planetª dublª. CHARAN, satelitul lui PLUTO, este aproape jumªtate din mªrimea planetei iI ar pªrea de pe cerul lui PLUTO ca fiind aproximativ de iase ori mªrimea LUNII. Cele douª corpuri se rotesc Ðn jurul unui punct balansat care se aflª Ðntre ele. Cele douª corpuri Ðmpart chiar atmosfera subïire de nitrogen a lui PLUTO.
