RELATIA DINTRE LOCUS OF CONTROL SI REZOLVAREA SARCINILOR COMUNE LA CUPLURILE CASATORITE SI NECASATORITE

RELATIA DINTRE LOCUS OF CONTROL SI REZOLVAREA SARCINILOR COMUNE LA CUPLURILE CASATORITE SI NECASATORITE

Proiect de cercetare la Metodologia Cercetarii

CUPRINS:

1. Rezumat

2. Consideratii generale privind cuplul de ieri si de azi

3. Prezentarea studiului de la variabile la ipoteze de cercetare

4. Metoda de lucru

5. Prezentarea rezultatelor care sunt neasteptate, dar totusi optimiste

6. Bibliografie

1. Rezumat:

Studiul de fata incearca sa afle daca exista vreo legatura intre tipul intern sau extern al dispozitiei generale Locus of Control si tipurile de comunicare si rezolvare a problemelor in cuplu. Deasemenea cerceteaza daca cuplurile tind sa se compuna din persoane cu acelasi tip de locus of control sau cu tipuri complementare. Studiul se refera atat la cuplurile casatorite cat si la cele necasatorite si se face pe baza unui test si a unui chestionar. Desi ipoteza generala de cercetare nu se confirma, se formuleaza o noua ipoteza si anume, aceea a existentei unui model social de comunicare in care problemele cuplului se impart intre femei si barbati. O informatie imbucuratoare este aceea ca esantionul ne duce la concluzia ca totusi stilul de comunicare si de rezolvare a problemelor in cuplu este preponderent cel interactional.

2. Consideratii generale privind cuplul de ieri si de azi:

Un studiu recent dovedea faptul ca ceea ce conteaza cel mai mult pentru fericirea personala este sa fii legat intim de cineva. Satisfactia in viata dupa acest studiu nu este afectata de varsta, sex, educatie, sau de atractivitatea sociala in schimb este afectata de statutul marital (Arrindell, Meeweusen&Huyse, 1991). Desi modelele sociale ale casatoriei s-au schimbat in timp, desi formele cuplurilor s-au multiplicat pana la a ne intreba daca ele sunt viabile, sau nu, totusi nevoia de a forma o familie a ramas la fel de importanta de-a lungul secolelor.

Ce difera insa acum de ceea ce se intampla acum doua secole? In trecut modelul casatoriei era strict stabilit si impus social, de obicei casatoria se facea din ratiuni materiale si pentru ca membrii viitorului cuplu sa-si poata pastra statutul social pe care il aveau din familia de provenienta. Astfel ratiunile dupa care partenerii se alegeau erau cu totul altele decat in zilele noastre cand dragostea care ii leaga pe parteneri este motivul, sau mobilul principal al formarii cuplului. Acum doua secole casatoria era mult mai mult controlata social in sensul ca erau stabilite niste reguli stricte ca spre exemplu datoria sotilor de a asigura procrearea, datoria sotiei de a satisface nevoile sotului, datoria sotului de a-si iubi sotia cumpatat si nu ca pe o femeie usoara, adica foarte pasional. Datorita acestor reguli clare, sutin unii cercetatori, sotii aveau un model si adaptarea in cuplu era mai usoara, astfel casnicia pastrandu-se stabila mai mult timp si rata divortului fiind mult mai mica.

Acest model familial este doar un exemplu el nefiind chiar acelasi de la inceputul mileniului pana in zilele noastre. Ce se inta mpla totusi azi. Dupa cum am mai spus, mobilul principal (sau ideal) al intemeierii unui cuplu este dragostea, atractia care ii uneste pe parteneri. Cum pot fi insa stabilite social reguli pentru cum se iubesc oamenii cand diversitatea psihica este principala caracteristica a oamenilor. Surprinzator dar asistam si la stabilirea unor astfel de reguli numai daca citim reviste precum Cosmopolitan, Avantaje, etc. Ceea ce nu reuseste insa societatea in zilele noastre este sa scada rata divorturilor. Punandu-ne intrebarea “de ce?” vom indrazni sa banuim ca acest lucru se intampla datorita unei analize superficiale a relatiilor din cuplu si mai ales datorita alocarii unui loc fruntas preocuparilor pentru rezolvarea problemelor legate de sex. Intr-adevar modelul cuplurilor de azi a facut un melanj intre iubirea pasionala, care anterior era rezervata curtezanelor si nu era specifica in casatorie, si stabilitate. Se bazeaza insa stabilitatea cuplului doar pe fericirea sexulala? Cu siguranta nu.

In 1994 R. J. Russell si colaboratorii sai evaluau ca predictori ai fericirii in casatorie extraversia, numarul copiilor frecventa contactelor sociale s.a. La acesti factori ne-am permite sa adaugam un factor general denumit comunicarea in cuplu pe care ne-am dorit sa-l analizam.

Cum definim totusi cuplul? Pentru ca se constata in secolul nostru foarte multe tipuri de convietuire heterosexuala am ales sa ne referim in studiul nostru la cuplu incluzand in aceasta notiune si casatoria. Un studiu comparativ intre cele doua ar fi deosebit de interesant, dar vom mentiona ulterior ratiunile pentru care ne-am oprit la studiul cuplurilor indiferent daca sunt casatorite, sau nu.

Cuplul este definit de D. E. Schrechter (1974) ca reuniune si punct de plecare pentru o noua familie si traverseaza faze de dezvoltare ce includ numeroase substadii. (apud U. Schiopu, 1997).

O definitie metaforica a cuplului erotic ni-l prezinta pe acesta ca o unitate prin complementaritate, o structura generativa deschisa la schimbare (I. Mitrofan, 1997).

O definitie peiorativa, dupa noi, a cuplului da dl. Druta care nu vorbeste de cuplu ci de concubinaj sustinand ca acesta este o forma de socializare bazata pe subiectivitate, pe cautarea imediata si individuala a placerilor si satisfactiilor individuale. Aceasta definitie pare mai apropiata de ceea ce un alt cercetator numea viitorul cuplurilor in care valoarea focala va fi individualitatea sustinuta de competitie, nonconformism si insingurare (C. Ciuperca, 1997). Daca insingurarea este vazuta ca viitor al relatiilor de cuplu inseamna ca acestea se vor dizolva, iar oamenii vor deveni nefericiti daca amintim din nou datele furnizate de studiul prezentat la inceputul lucrarii .

Casatoria spre deosebire, sau in plus fata de cuplu se bucura de recunoastere sociala si de statut juridic. Asa de exemplu Stephens defineste casatoria ca uniunea sexuala, legitimata social incepand cu un anunt public, introducand ideea de permanenta si asumandu-si mai mult sau mai putin explicit un contract care precizeaza drepturi si obligatii intre soti si fata de fiecare copil pe care acestia il au (Stephens, 1963).

Ceea ce ni se pare interesant este ca foarte multi cercetatori considera cuplul ca pe un punct initial al casatoriei aceasta din urma fiind considerata ca punctul de maturitate al relatiei. Cum poate insa acest model sa explice fenomene precum cel al cuplurilor care traiesc 10 ani necasatoriti, iar la un an dupa casatorie divorteaza.

Din punctul nostru de vedere cuplul apare in prezent ca o alternativa la casatorie desi casatoria legitima este in continuare un deziderat daca tinem cont de studiul lui Arrindell.

3. Prezentarea studiului de la variabile la ipoteze de cercetare:

Asadar, stabilind ca se ocupa de cuplu in general studiul de fata isi propune sa aprofundeze problema importantei comunicarii in cuplu si mai ales sa afle daca exista vreo legatura intre tendinta generala de atribuire a cauzalitatii evenimentelor si modalitatile de comunicare in cuplu.

Prin tipul de atribuire a cauzalitatii evenimentelor denumim notiunea de Locus of Control una din variabilele experimentului nostru. Locus of Control se defineste ca expectanta generalizata fata de cauzalitatea evenimentelor, existand doua tipuri de asteptari una interna si, opusa ei, externa. Prin locus of control intern se intelege ca individul atribuie o cauzalitae interna evenimentelor, cu alte cuvuinte se simte responsabil si simte ca poate actiona astfel incat sa determine cursul evenimentelor.

Locus of control extern desemneaza acel tip de persoane care considera ca viata lor si in general evenimentele sunt conduse de alte forte umane, sau nu, iar ei nu au, sau au un control foarte mic asupra celor intamplate.

In ceea ce priveste comunicarea s-a stabilit ca aceasta joaca un rol principal pentru stabilitatea unui cuplu. Ea joaca un rol deosebit de important atat pentru nivelul de adaptare maritala, cat si pentru satisfactia maritala. Astfel o scala de masurare a adaptarii maritale “Dyadic Adjustment Scale” alaturi de satisfactia maritala, satisfactia afectiva, masoara si dimensiunea consens si coeziune care tin in primul rand de nivelul comunicarii (apud. Corssini, 1995)

Alaturi de, sau poate tocmai in functie de nivelul de comunicare in cuplu se evidentiaza diferite tipuri de rezolvare a problemelor cotidiene si a celor surpriza, sau critice. Gregory Bateson sustine ca exista doua tipuri de stil de rezolvare a problemelor in cuplu stilul vertical si stilul interactional (apud Corsinni, 1995). Stilul vertical se caracterizeaza prin aceea ca fiecare dintre parteneri incearca sa aiba dreptate, existand o permanenta competitie. In stilul interactional partenerii coopereaza, se simt membrii unei echipe problemele fiind rezolvate impreuna.

Dupa parerea noastra in stilul vertical se pot incadra mai multe tipuri de rezlovare a situatiilor si anume:

Tipul competitional descris de Bateson in care fiecare dintre parteneri incearca sa-si impuna propria parere

Tipul supus in care unul dintre parteneri este cel care-si impune solutia de rezolvare si celalalt accepta.

In acest studiu ne-am propus sa aflam daca exista o legatura intre tipul de locus of control si stilurile de comunicare si rezolvare de probleme in cuplu asa cum le-am prezentat mai sus. Desprindem astfel ca variabile experimentala ale studiului nostru: Variabila independenta Locus of Control (extern sau intern); Varibila dependenta stilul de comunicare si rezolvare a problemelor in cuplu incercand sa evaluam stilul interactional si stilul vertical cu ambele tipuri amintite anterior (competitional si supus).

Ipoteza generala de la care am pornit a fost aceea ca tipul extern sau intern de Locus of Control influenteaza stilul de comunicare si relationare in cuplul constituit indiferent daca partenerii sunt casatoriti sau nu.

Tinand cont ca exista doua tipuri de locus of control (extern si intern) si cel putin doua stiluri de comunicare este necesara enuntarea unor ipoteze specifice. Totul devine insa dificil pentru ca existand doi parteneri fiecare cu tipul sau de locus of control posibilitatile de combinare se dubleaza. Deasemenea nu este obligatoriu ca intr-un cuplu partenerii sa adopte acelasi tip de stil comunicational asadar din nou posibilitatile de combinare cresc.

Tocmai din acest punct de vedere ni s-a parut foarte interesant insa sa aflam prin instrumentul utilizat (chestionar) cum considera partenerii ca interactioneaza. Un studiu pe baza de observatie ar fi fost poate mai indicat pentru a evalua comunicarea reala dintre parteneri, in conditii obiective, dar chestionarul administrat ambilor parteneri ai cuplului permite evaluarea distantei intre expectanta si realitate. Aceasta poate fi evidentiata spre exemplu prin situatia in care unul din parteneri evalueaza cuplul ca avand un stil interactional in timp ce celalalt partener evalueaza cuplul ca avand stil vertical.

Ipotezele specifice care necesita totusi precizate sunt :

Daca partenerii au ambii tipul locus of control intern atunci stilul comunicational va fi vertical competitional sau comunicational.

Daca partenerii au amandoi stil locus of control extern atunci stilul comunicational va fi vertical.

Partenerii cu Locus of Control Diferit vor avea un stil de comunicare interactional, sau supus.

Ne propunem deasemenea prin acest studiu sa aflam daca in cuplu tind sa intre persoane cu acelasi tip de Locus of Control sau cu Tipuri diferite de Locus of control si deasemenea sa comparam scorurile obtinute de subiectii romani la scala locus of control in comparatie cu subiectii straini pe care a fost etalonata.

4. Metoda de lucru:

Desi ne-am fi dorit, nu am reusit sa realizam un studiu comparativ intre subiectii casatoriti si cei necasatoriti deoarece am realizat ca numarul cuplurilor necasatorite este net inferior celor casatorite in Romania. Ne explicam din punct de vedere social acest fapt prin nivelul mic al veniturilor in tara noastra si prin mentalitatile care exista inca. Credem ca sunt atat de putine cupluri necasatorite in Romania pentru ca, tinerii care isi doresc sa formeze un cuplu fara sa se casatoreasca de cele mai multe ori nu isi permit sa se autointretina, iar parintii din familia de provenienta nu accepta sa sustina financiar un cuplu necasatorit. Am analizat asadar impreuna date provenite de la cupluri casatorite si necasatorite propunandu-ne intr-un studiu ulterior comparatii intre stilurile de comunicare la cele doua tipuri de cupluri.

In cadrul studiului am aplicat Scala Rotter Internal- External Locus of Control ( rotter 1966) si un Chestionar elaborat de noi ce isi propune sa masoare tipul de comunicare in cuplu.

Scala Locus of Control este o scala celebra, indelung utilizata pe diferite loturi de subiecti din diferite culturi si din diferite medii sociale. Ea consta din 29 de intrebari cu doua variante de raspuns, punctajul fiind intre 0 si 23, 23 fiind valoarea extrema pentru polul extern.

Chestionarul privind stilul de comunicare cuprinde 18 intrebari cu patru variante de raspuns ce reprezinta patru tipuri de relatie:

Stilul interactional

stilul vertical competitional

stilul vertical supus

stilul individual (cel chestionat rezolva de obicei singur problemele cuplului); - ni s-a parut important de introdus si acest tip de raspuns mai ales tinand cont de ceea ce prognostica un studiu viitoarelor cupluri(C. Ciuperca, 1997).

Intrebarile incluse in chestionar se refera la 4 tipuri de probleme : Cotidiene; Sociale-privind relationarea cu ceilalti; Critice sau Surpriza si Intime. Am ales aceste tipuri de probleme pentru a acoperi pe cat posibil aria problemelor pe care le poate intalni un cuplu. Am inclus si problemele critice sau surpriza deoarece s-a constatat experimental ca tipul de Locus of Control actioneaza mai ales tocmai in astfel de situatii noi, surpriza (Corsinni, 1995).

Subiectii alesi au fost un numar de 30 de cupluri cu varste cuprinse intre 18-40 ani, din diferite medii profesionale si cu diverse nivele de pregatire educationala. Nu am dorit sa facem un studiu exclusiv pe studenti pentru ca ni se pare ca de prea multe ori studiile de psihologie se refera de fapt doar la mediul studentesc. Am ales ca subiecti persoane din cupluri atat casatorite cat si necasatorite, care locuiesc impreuna pentru ca dupa opinia noastra cuplul necasatorit reprezinta in zilele noastre o alternativa a casatoriei.

Subiectii au fost rugati sa raspunda mai intai la scala Locus of Control si apoi la Chestionarul privind Stilulul de Comunicare. Au raspuns ambii parteneri ai cuplului pentru a se putea compara datele obtinute. Nu au fost analizate datele primite de la un singur partener al cuplului. Partenerilor li s-a interzis sa-si comunice alegerea facuta inainte de a nota amandoi alegerea facuta pe foaia de raspuns.

Ca observatii facute in timpul desfasurarii studiului am mentiona diferitele conduite ale partenerilor in timpul completarii chestionarelor. S-a manifestat o curiozitate crescuta fata de raspunsurile date de partener si o seriozitate crescuta fata de chestionare. Un tip de conduita a fost si aceea de disputa daca se constata ca tipul de raspuns nu corespunde expectantelor partenerului. Toate aceste conduite au fost notate pentru a se vedea daca constituie indicatori obiectivi ai stilului de comunicare in cuplu.

5. Prezentarea rezultatelor care sunt neasteptate, dar totusi credem noi optimiste:

Datele culese au fost scorul obtinut la Scala Locus of Control intern sau extern si tipul predominat de raspuns oferit la Chestionar. S-a incercat deasemenea analizarea diferentelor de tipuri de raspuns date pentru diferite tipuri de probleme: cotidiene; sociale; critice; intime.

Datele au fost analizate cu ajutorul programului EXEL si s-a incercat stabilirea posibilelor corelatii intre scorurile obtinute la Scala Locus of Control si scorurile obtinute la tipul de comunicare adoptat. Nu am reusit sa analizam datele pe baza diferentelor semnificative intre subiectii cu scoruri extreme pentru ca marea majoritate a persoanelor incluse in studiu au obtinut scoruri medii. Inainte de a vorbi despre corelatii am dori sa discutam datele obtinute la scala Locus of control ca si scorurile obtinute de subiecti la chestionarul privind tipul de comunicare adoptat in cuplu.

La scala Locus of Control media obtinuta de subiecti romani cu varste intre 19 si 40 de ani a fost de 13, 19 fara diferente semnificative intre barbati si femei. Scorurile sunt relativ ridicate fata de cele obtinute la subiecti americani unde media este de 11,6 pentru barbati si 12, 6 pentru femei (Parkes, 1985, apud Measures of .).

Rezultatele la chestionar preferam sa le descriem pe larg pentru a exista eventual posibilitatea reutilizarii acestuia in alte contexte experimentale.

Raspunsurile codificate prin “a, b, c, d” se refera tocmai la stilurile de comunicare in cuplu, dupa cum urmeaza:

a- subiectul chestionat isi asuma singur o sarcina fara a o discuta cu partenerul

b- corespunde stilului interactional, in care partenerii comunica si iau o decizie comuna;

c- corespunde stilului vertical supus, in care partenerul, chestionat il lasa pe celalalt sa ia o decizie;

d- corespunde stilului vertical propriu-zis asa cum a fost descris de Bateson.

Dupa cum se poate vedea si din tabelele atasate lucrarii subiectii tind sa rezolve problemele in special prin intermediul stilului interactional, raspunsul “b” avand un scor surprinzator de mare, urmatorul in ordine,fiind raspunsul “a”-rezolvarea problemei singur. Scorul cel mai mic il are stilul vertical competitional de comunicare, media de aparitie a acestuia fiind de aproximativ 3 raspunsuri din 17 pentru fiecare subiect. In ceea ce priveste stilul vertical supus acesta apare in numar destul de mare, mai alea ca analizand fiecare cuplul in paralel nu reiese o imagine simetrica in care unul dintre parteneri este cel supus si celelalt ia decizii.

In ceea ce priveste distributia tipului de comunicare pe fiecare dintre tipurile de probleme ale cuplului, desi se constata ca in fiecare problema stilul interactional predomina, este important de precizat ca mai ales in probleme de criza si surpriza partenerii tind sa renunte la celelalte stiluri comunicationale in favoarea celui interactional.

Deasemenea in problemele sociale, care se refera la modul cum partenerii apar in societate si intre cunoscuti, tinde deasemenea sa se acorde cea mai mare importanta stilului interactional. Desi in nici unul dintre tipurile de probleme studiate nu se schimba ierarhia stilurilor adoptate de cuplu, se constata ca in problemele intime si cele critice, femeile au o mai mare tendinta de se supune si o tendinta mai mica de a adopta un stil vertical, spre deosebire de barbati. In problemele cotidiene si sociale in schimb, se pare ca femeile sunt mai putin supuse fie luind decizii singure si rezolvand problema, fie adoptand mai mult decat barbatii un stil vertical.

Preponderenta stilului de comunicare interactional in toate tipurile de probleme ni se pare imbucuratoare insa, cel mai interesant ni se pare faptul ca acest chestionar a putut surprinde jocul social al cuplului in rezolvarea problemelor. Faptul ca femeia isi impune punctul de vedere preponderent in problemele cotidiene si de gospodarie, ca si in cele sociale, in timp ce barbatul are un rol mai decisiv in problemele de criza si in cele intime nu ne face sa ne gandim decat la faptul ca exista inca in tara noastra un model social al cuplului pe care cuplurile necasatorite incluse in esantionul studiat nu il incalca. Bineinteles ni se pare foarte util ca mai departe sa se faca un studiu comparativ intre cuplurile casatorite si cele necasatorite, pentru a vedea totusi mai exact daca nu exista totusi si diferente intre modelele comunicationale ale celor casatoriti, fata de cei necasatoriti.

In ceea ce priveste ipotezele de cercetare privind legatura dintre scorurile la Scala Locus of Control si Tipul de comunicare adoptat in cuplu nici una dintre ele nu a fost confirmata. Calculand coeficientul de corelatie Spearman pentru scale de tip ordinal, am obtinut rezultatele prezentate in tabelul de mai jos.

Ipoteza generala conform careia scorurile obtinute la Scala Locus of Control vor corela cu tipul de comunicare vertical sau interactional adoptat de subiecti nu a fost confirmata, valoare coeficientului de corelatie 0.35 nefiind semnificativa din punct de vedere statistic. Nici in cazul celor cu scoruri relativ extreme atat interne cat si externe corelatiile nu au fost semnificative din punct de vedere statistic, dupa cum se vede in tabelul de mai sus.

Nici una dintre ipotezele specifice deasemenea nu a fost confirmata. Suntem inclinati sa explicam acest fapt prin ceea ce a reiesit din analiza de continut a chestionarului, prezentata anterior. Locus of control este o tendinta generala a oamenilor in timp ce cuplul cel putin la noi, este inca destul de bine guvernat de un sistem de reguli sociale pe care partenerii poate inconstient le respecta. Faptul ca nu exista o egalitate a sexelor in luarea deciziilor cu privire la probleme criza si la cele intime vine in contradictie cu parerea majoritatii unui esantion de femei romance care sustineau spre deosebire de colegele lor scotiene ca problema inegalitatii dintre sexe a fost deja rezolvata. Totusi nu putem sti daca in cuplul scotian se poate vorbi de probleme in care femeia poate lua singura decizii, precum cele cotidiene si cele sociale si probleme in care sotul ia decizii (probleme criza si probleme intime). Nu putem inca evalua cat de functional este acest model, dar cercetarile pot cu siguranta continua in acest sens, poate chiar in directia masurarii gradului de constientizare a acestui model de catre persoanele implicate in cuplu.

Desi ipoteza de cercetare nu a fost confirmata, neexistand aparent nici o corelatie intre tendinta generala de atribuire a cauzalitatii lucrurilor ca interna sau externa, studiul se dovedeste a conduce la anumite rezultate neasteptate prin reflectarea acestui model de comunicare in functie de sexe. In acest sens pentru continuarea studiilor considem ca merita abordat acest chestionar pe cupluri cu probleme, sau in curs de divort, pe cupluri necasatorite si gasirea altor posibili factori care pot influenta modul de comunicare in cuplu.

Bibliografie:

1.   Phillipe Aries, Andre Bejin- Sexualitati occidentale, Ed. Antet, 1998;

2.   Iolanda Mitrofan- Prihologia Relatiilor dintre sexe, Ed. Alternative, 1997;

3.   Ursula Schiopu- Dictionar de Psihologie, Ed. Babel, 1997;

4.   R. Corssini- Encyclopedia of Psychology, 1995;

5.   A. Durndell, C. Cameron A. Knox- Gender Values: Scotland versus Romania in Personality& Individual Differences vol. 19, no.5, pp761-764, 1995;

6.   R. J. H. Russell& P.A. Wells- Predictors of Happiness in Married Couples, Personality& Individual Differences vol. 17, no.3, pp.313-312, 1994