Psihologia personalitatii - TESTE GRILA



Psihologia personalitatii - TESTE GRILA


MULTIPLE CHOICE


1. 1. Rolul social exprima:

A. conceptia despre viata

B. imaginea de sine

C. standarde comportamentale

D. norme sociale


a.

A+B

b.

C+D

c.

B+C

d.

B+C+D



ANS:   B


2. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la:

A. locul Eului in structura personalitatii

B. structura psihologica a Eului

C. rolul Eului in structura personalitatii

D. particularitatile eului


a.

A+B

b.

B+C

c.

B+C+D

d.

A+C

e.

B+D



ANS:   D


3. Extraversia este asociata cu tipul:

A. astenic

B. schizotim

C. ciclotim

D. atletic


a.

A+C

b.

C+D

c.

C

d.

D



ANS:   C


4. Legatura dintre biotip si psihotip este:

A. o legatura genetica

B. o legatura cauzala

C. o corelatie statistica

D. o corelatie cantitativa

E. o corelatie calitativa


a.

A+B

b.

C+D

c.

A+E

d.

B+E

e.

B+C



ANS:   B


5. Inteligenta de tip A este:

A. inteligenta innascuta

B. inteligenta cristalizata

C. rezultatul invatarii

D. inteligenta fluida

E. deficitara in situatii structurate

F. eficienta in situatii nestructurate


a.

A+B+F

b.

B+C+E

c.

A+D+F

d.

A+B

e.

C+D



ANS:   C


6. Aptitudinile reprezinta:

A. valori psihosociale

B. valori morale

C. valori functionale

D. valori socioculturale


a.

A

b.

C

c.

A+C

d.

A+D

e.

C+D



ANS:   B


7. Persoanele inalt creative:

A. aleg situatii problematice noi

B. aleg situatii problematice ambigue

C. folosesc nivelul constient

D. folosesc nivelul inconstient


a.

A+C

b.

A+D

c.

A+C+D

d.

B+C+D

e.

A+B+C



ANS:   C


8. Intre inteligenta si aptitudinile speciale:

A. intodeauna exista o corelatie pozitiva

B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva

C. intotdeauna exista o corelatie negativa

D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa


a.

A

b.

B

c.

C

d.

D



ANS:   B


9. In conceptia lui Henri Ey, Eul este:

A. constiinta de sine

B. constiinta de lume

C. constiinta reflexiva

D. constiinta morala


a.

A

b.

B

c.

C

d.

A+C

e.

C+D



ANS:   D


10. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a:

A. sistemului nervos

B. inteligentei

C. temperamentului

E. activitatii


a.

A

b.

C

c.

A+C

d.

A+C+E

e.

A+B+C



ANS:   C


11. Inteligenta emotioanala contine elemente:

A. cognitive

B. afective

C. motivationale

D. sociale


a.

A

b.

B+C

c.

A+B+C

d.

B+C+D

e.

A+B+C+D



ANS:   D


12. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la altii, la sine, la activitate desemneaza:

A. gandirea

B. atitudinea

C. opinia

D. inteligenta

E. creativitatea


a.

A+D

b.

B+C

c.

D+E

d.

B

e.

E



ANS:   D


13. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin:

A. conformism

B. nonconformism

C. convergenta

D. divergenta


a.

A+C

b.

A+D

c.

B+C

d.

B+D



ANS:   A


14. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine:

A. statutul economic

B. statutul profesional

C. statutul familial


a.

B+C

b.

A+B+C

c.

A

d.

B

e.

C



ANS:   D


15. Eul este:

A. gandire

B. simtire

C. reflexie

D. emotie


a.

A+B

b.

C+D

c.

A+B+C

d.

A+B+C+D

e.

B+C+D



ANS:   D


16. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:

A. tempoul trairilor psihice

B. ritmul trairilor psihice

C. intensitatea trairilor psihice


a.

A

b.

A+B

c.

B

d.

B+C

e.

A+B+C



ANS:   A


17. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii:

A. caracterului

B. inteligentei

C. aptitudinii

D. atitudinii

E. deprinderii


a.

A+D

b.

B+C

c.

B

d.

C

e.

C+D+E



ANS:   B


18. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este:

A. inteligenta

B. vointa

C. temperamentul

D. caracterul

E. gandirea


a.

A

b.

C

c.

A+E

d.

E

e.

A+C



ANS:   B


19. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde abordarii:

A. asociationiste

B. gestaltiste

C. genetiste

D. ineiste

E. behavioriste


a.

A+D

b.

B+C

c.

C+E

d.

C

e.

E



ANS:   C


20. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie:

A. inteligenta

B. asimilarea

C. acomodarea

D. echilibrul dintre asimilare si acomodare


a.

A+B

b.

A+C

c.

A+D

d.

A+B+C

e.

B+C



ANS:   C


21. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme:

A. de apreciere

B. de selectie

C. de compatibilizare

D. de valorizare

E. de feedback


a.

C+E

b.

A+B

c.

B+C+D

d.

A+B+D

e.

B+C+D +E



ANS:   D


22. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:

A. fie rar intalnite in activitatea respectiva

B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva

C. aiba un grad ridicat de neobisnuit

D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit

E. fie adecvate realitatii

F. fie adecvate imaginatiei creatoare


a.

A+C+E

b.

B+D+E

c.

A+D+F

d.

B+C+E

e.

B+C+F



ANS:   A


23. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp:

A. este posibila prin ierarhizare

B. este posibila prin compensare

C. este posibila prin cooperare

D. nu este posibila


a.

A+B

b.

B+C

c.

A+B+C

d.

C

e.

D



ANS:   E


24. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt:

A. asemanarea

B. contrastul

C. serendipitatea

D. medierea prin simboluri

E. medierea prin imaginatie


a.

A+C+D

b.

A+C+E

c.

B+C+D

d.

B+C+E

e.

A+B+C+D +E



ANS:   A


25. Componentele statutului social sunt:

A. subiective

B. obiective

C. atitudinale

D. comportamentale


a.

A+B

b.

C+D

c.

A+C+D

d.

B+C+D

e.

A+B+C+D



ANS:   E


26. In raportul dintre eu si constiinta, Eul:

A. este o premisa fundamentala a constiintei

B. creator de constiinta

C. depasete constiinta

D. este directionat de constiinta


a.

A+B

b.

B+C

c.

A+B+C

d.

B+C+D

e.

A+B+C+D



ANS:   B


27. Tipul sentimental se caracterizeaza prin:

A. rezonanta afectiva primara

B. rezonanta afectiva secundara

C. activism

D. nonactivism

E. anxietate


a.

A+C



b.

A+D+E

c.

B+D

d.

B+D+E

e.

B+C



ANS:   C


28. Succesul unei activitati depinde de:

A. prezenta mai multor aptitudini

B. relatiile de compensare dintre aptitudini

C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor

D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor


a.

A+C

b.

A+C+D

c.

B+C

d.

A+B+C

e.

A+B+D



ANS:   E


29. Factorul general al inteligentei este:

A. comun tuturor activitatilor

B. specific unei activitati

C. o combinatie a factorilor de grup


a.

A+C

b.

B+C

c.

A

d.

C

e.

B



ANS:   C


30. Temperamentul:

A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor

B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor

C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor

D. determina dezvoltarea aptitudinilor


a.

A

b.

B

c.

A+B

d.

A+C

e.

A+B+C



ANS:   C


31. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva:

A. genetica

B. factoriala

C. cognitiva

D. psihometrica

E. eclectica

F. sistemica


a.

E+F

b.

C+E

c.

A+F

d.

A+B+F

e.

C+E+F



ANS:   E


32. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin:

A. creativitate

B. temperament

C. atitudini

D. aptitudini

E. caracter


a.

B

b.

A+B+E

c.

C+E

d.

E

e.

B+C+E



ANS:   A


33. Trasaturile caracteriale cardinale sunt:

A. trasaturi comune

B. trasaturi individuale

C. durabile

D. spontane

E. in numar foarte mare

F. in numar foarte mic


a.

A+C+F

b.

B+D+E

c.

B+C+F

d.

A+B+C+F

e.

A+B+D+E



ANS:   C


34. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt:

A. factorii sociali

B. factorii culturali

C. factorii psihologici


a.

A+B

b.

A+C

c.

B+C

d.

A+B+C



ANS:   D


35. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:

A. ne apropiem de polul pozitiv

B. ne apropiem de polul negativ

C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ

D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ


a.

A

b.

B

c.

C

d.

D

e.

C+D



ANS:   C


36. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din:

A. operatii

B. produse

C. structuri

D. continuturi


a.

A+B

b.

A+C

c.

A+B+C

d.

A+B+D

e.

A+B+C+D



ANS:   D


37. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului:

A. ganditor

B. artistic

C. motor-general

D. echilibrat

E. excitabil


a.

A

b.

B

c.

C+D

d.

B+E

e.

A+D



ANS:   B


38. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei, conflicte:

A. intrastatus

B. interstatus

C. intraindividuale

D. interindividuale


a.

A+C

b.

B+C

c.

A+C+D

d.

B+C+D

e.

A+B+C+D



ANS:   A


39. Spre deosebire de personalitate, Eul:

A. este un fapt de constiinta sociala

B. este un fapt de constiinta individuala

C. exprima personalitatea

D. este nucleu al personalitatii


a.

A+D

b.

B+D

c.

A+C+D

d.

B+C+D

e.

A+B+C+D



ANS:   D


40. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului:

A. echilibrat

B. puternic

C. mobil

D. vioi

E. schizotim

F. ciclotim


a.

B+C

b.

B+C+D

c.

C+D

d.

B+C+F

e.

A+C+E



ANS:   C


41. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la nivelul:

A. inteligentei

B. geniului

C. creativitatii

D. talentului


a.

A+C

b.

B+D

c.

B

d.

C

e.

D



ANS:   C


42. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:

A. sistemul atitudinal-valoric

B. sistemul atitudinal-social

C. sistemul atitudinal-moral


a.

A

b.

B+C

c.

B

d.

A+C

e.

A+B+C



ANS:   A


43. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor nemodulate in constient, se numeste:

A. sublimare

B. identificare

C. regresie adaptativa

D. regresie multipla


a.

A

b.

B

c.

C

d.

D



ANS:   C


44. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la:

A. convingeri

B. obiectul atitudinii

C. tendinta spre actiune

D. informatii

E. trebuinte

F. orientare constienta


a.

A+D+F

b.

B+E

c.

B+C+D

d.

C+F

e.

C+E+F



ANS:   D


45. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de catre:

A. Allport

B. Lowler

C. Lowenfeld

D. Guilford

E. Gardner


a.

A+D

b.

A+E

c.

B+D

d.

C+D

e.

C+E



ANS:   D


46. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste:

A. perceptia rolului

B. conceptia rolului

C. expectatia rolului


a.

A

b.

B

c.

C



ANS:   B


47. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin:

A. absenta atitudinii creatoare

B. prezenta atitudinii creatoare

C. absenta aptitudinilor creatoare

D. prezenta aptitudinilor creatoare


a.

A+C

b.

A+D

c.

B+C

d.

B+D



ANS:   C


48. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata de:

A. Piaget

B. Jackson

C. Guilford

D. Vernon

E. Getzels

F. Janet

a.

C+D

b.

A+F

c.

B+C

d.

B+E

e.

B+C+E



ANS:   D


49. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt:

A. autodisciplina

B. motivatia intrinseca

C. independenta

D. sociabilitatea


a.

A+B

b.

A+C

c.

C+D

d.

B+C+D

e.

A+B+C+D



ANS:   B


50. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul:

A. se identifica cu starile de constiinta

B. se identifica cu constiinta globala

C. creeaza unitatea constiintei

D. nu precede constiinta


a.

A+C

b.

A+D

c.

B+C

d.

B+D



ANS:   B


51. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:

A. hipertimic

B. obsesiv

C. agresiv

D. senzitiv-introvertit


a.

A+C

b.

B

c.

C

d.

D

e.

B+C



ANS:   C


52. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul:

A. genotipului

B. fenotipului

C. arhetipului


a.

A

b.

B

c.

C

d.

A+B

e.

B+C



ANS:   B


53. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:

A. motivatie intrinseca

B. cunoastere

C. creatie

D. sociabilitate

E. afectivitate


a.

A+B+C

b.

A+C+E

c.

B+C

d.

A+B+E

e.

A+B