MASURAREA IN STIINTELE SOCIALE

Un punct esential al oricarui tip de cercetare este masurarea.Variabilele trebuie masurate cat mai precis posibil.

Masurarea (definitie)este tehnica prin care valorile sunt atribuite obiectelor, evenimentelor sau observatiilor. Aceste valori pot indica faptul ca o observatie apartine unei categorii precise sau ca aceasta poseda mai multe proprietati ca alta.(Fife -Schaw,1995 ; Kerlinger, 1973 apud Vallerand, Guay si Blanchard, 1997)

Masurarea in psihologie este procesul de atribuire de numere persoanelor, astfel incat anumite relatii existente intre indivizi in privinta atributului masurat sa fie reflectate fidel de cateva proprietati ale numerelor. Masurarea unei caracteristici fizice, fiziologice sau psihice, se bazeaza pe existenta unor anumiti indicatori, adica fapte observabile care permit

aprecierea prezentei/absentei atributului studiat

nivelul sau gradul in care acesta este prezent Pitariu, 2003)

EX : Un jucator de handbal este apreciat dupa numarul de goluri marcate iar agresivitatea sa dupa numarul penalizarilor receptionate din partea arbitrului.

Dar, in timp ce unele caracteristici sunt accesibile observatiei directe si cuantificate cu precizie (culoarea ochilor, fortacu cate este pasata mingea), variabilele psihice cum este agresivitatea, inteligenta, creativitatea etc. nu pot face obiectul unei evaluari nemijlocite, nivelul prezentei calitatii respective se deduce folosind anumiti indicatori ai comportamentelor prin care caracteristicile psihice respective se manifesta. Kerlinger (1986)(apud Pitariu,2003) nota ca desprinderea proprietatilor psihologice din datele observatiei directe este cea mai mare dificultate a masurarii psihologice. Masurarea in psihologie presupune utilizarea preponderenta a scalelor de masura. Acestea sunt instrumente pe care se evalueaza o calitate psihica sau performantele aferente unei anumite variabile. Scala este definita ca orice serie progresiva de valori sau marimi in conformitate cu care un fenomen fizic sau calitate psihica poate fi cuantificat.

In practica psihologica sunt utilizate patru tipuri fundamentale de scale:

(1) scala nominala;

(2) scala ordinala;

(3) scala de intervale;

(4) scala de raport (Stevens, 1958) Vallerand, Guay si Blanchard, 1997)

Scala nominala. Este prima modalitate de punere in ordine a lucrurilor si ne permite sa socotim cit din fiecare se gaseste in fiecare catgorie ( Parot si Richelle, 1995).Acest tip de scala este constituit dintr-o serie de categorii sau clase neordonate. Categoriile in cauza sunt astfel alese  incit fiecare observatie nu poate fi plasata decat intr-o anumita categorie, adica categoriile sunt disjuncte.

Atunci cand clasificam locuitorii unei tari dupa profesie, religie, apartenenta politica, ziarul favorit sau sportul favorit etc. se aplica fiecareia din aceste caracteristici o scala nominala.

De exemplu pentru religie vom putea avea urmatoarele clase :

ortodox

romano-catolic

greco-catolic

protestant

musulman

budist

etc.

Este important de precizat ca masurarea nominala nu indica daca o categorie poseda mai multe sau mai pitine proprietati ca si alta, ci doar diferentele calitative care exista intre categorii.

Astfel este posibil sa afirmam ca ideologia politica a liberalilor este diferita de cea a conservatorilor, fara a putea spune insa ca una e superioara alteia.

Caracteristica acestei scale este ca (Pitariu, 2003)

toate elementele din aceeasi clasa de echivalenta sa aiba aceeasi masura

o valoare a masurii sa apara numai la elemente echivalente intre ele.

Un exemplu de masura nominala este numarul pe care il primesc jucatorii unei echipe de fotbal. Numarul atribuit unei clase sau categorii de obiecte are rol de eticheta. Ciferele pe care le atribuie cerectatorrul diferitelor categorii: de exepmlu student-1, sau angajati-2 au rolul de a deiferentia categoriile.Ele nu reprezinta nici o cantitate a unei proprietati si nu pot suferi procesari matematice (adunarea, scaderea, inmultirea, impartirea)

Masurarile nominale categoriale trebuie sa fie exhuastive si mutual exclusive adica astfel formate incat fiecare observatie sa nu poata fi inclusa decat intr-o singura categorie.(Graziano si Raulin, 2000)

De ex:sexul subiectilor femei sau barbati. Fiecare persoana poate fi inclusa doar in una din aceste categorii.

Variabilele care iau valori printr-o masurare de tip nominal se numesc variabile nominale sau variabile categoriale ori enumerative. Prelucrarile statistice obisnuite in cazul variabilelor masurate printr-o scala nominala constau in calculul frecventelor.

Indicele statistic care poate fi calculat este modul. Datele rezultate in urma utilizarii scalelor nominale pot fi reprezentate grafic prin diagrame de structura sau in coloane.

Prelucrarile statistice posibile sunt cele bazate pe frecvente: testul si unele masuri ale asocierii(EX : coeficientii de contingenta) sau analize mai sofisticate de tipul regresiei logistice (Vallerand, Fortier si Guay, 1997)

Acest tip de scale sunt larg utilizate in psihologie: ex:Senecal, Vallerand si Pelletir (1992) (apud Vallerand, Guay si Blanchard, 1997) au studiat influenta tipului progarmelor universitare asupra motivatiei studentilor. O variabila categoriala utilizata in acest studiu a fost optiunea studentilor pentru un anumit program universitar (psihologie = 1 sau administratie = 2)

Acest nivel de masurare a permis separarea studentilor in 2 grupe si verificarea ipotezei ca motivatia lor difera in functie de aceasta optiune.

In plus acest nivel de masurare poate fi utilizat pentru a preciza anumite rezultate pentru categoriile pe care le evidentiaza.

Desi acest nivel de masurare nu permite clasificarea indivizilor intr-o anumita ordine el este fundamental raspunzator de multe chestiuni de cerectare.

Exemplu de scala nominala:

Sarcina de lucru !!!

Formulati doua exemple de scala nominala din domeniul dumenavoastra de activitate !

Scala ordinala

La fel ca si masurarea categoriala sau nominala si masurarea ordinala este exhaustiva si mutual exclusiva si indica cresterea sau diminuarea unei anumite proprietati. (Vallerand, Guay si Blanchard, 1997)

De exemplu, ne permite sa clasificam jucatorii de tenis in functie de nivelul abilitatilor lor in: excelente, bune, medii, acceptabile si reduse, dar acest nivel de masurarea nu ne permite sa determinam diferentele intre doua categorii deoarece intervalele nu sunt egale - este imposibil sa spunem de cate ori abilitatile unui jucator excelent sunt superioare fata de cele ale unui jucator mediu.

Totusi aceste scale sunt larg utilizate in psihologei pentru a masura: atitudini, motivatia, optiunile. Ele permit localizarea unui individ in functie de nivelul ridicat sau mai scazut al unei anumite proprietati pe care o poseda fara a permite insa determinarea amplitudinii acestor diferente (de 2 ori, de 3 ori sau mai ridicate).

Rezumand, o scala ordinala se bucura de urmatoarele proprietati:

1.Este un ansamblu de observatii ierarhizabile in functie de o anumita caracteristica, sau criteriu.

2.categoriile sunt ordonate dar distanta dintre ele nu poate fi estimata.

De exemplu, muncitorii unei sectii pot fi ierarhizati in functie de randamentul lor, de la cel mai eficient la cel mai putin eficient. Nu vom putea sti insa cu cat muncitorul A obtine performante superioare lui B.(Pitariu, 2003)

Scalele ordinale se bucura de o larga utilizare in toate domeniile psihologiei. Cand un psiholog specializat pe probleme de dezvoltare umana incadreaya subiectii in stadii si substadii conform teoriei lui Piaget el aplica o scala ordinala deoarece teoria piagetiana implica existenta unei ordinio de parcurgere a acestor stadii. ( Parot si Richelle, 1995)

De o larga utilizare se bucura acest tip de scala in constructia chestionarelor majoritatea itemilor avand la baza o asctfel de scala. De exemplu :

Cum estimati capacitatea dumneavoastra de exprimare verbala

Exceptionale          bune medii satisfacatoare deficitare

Sunteti membru al unei asociatii studentesti si doriti sa evaluati activitatea presedintelui acestei asociattii X. Considerati ca presedintesle merita :

q      O incredere oarba

q      O oarecare vigilenta

q      O incredere temperata

q      O anumita doza de neincredere

q      Neancredere totala

Recurgerea la cifre sau la pozitionarea pe o drepata nu inseamna ca putem face operatii matematice cu acestea, cifrele ajutand doar la o aranjare ordonata.

De exemplu daca un psiholog evaluaza starea de epuizare a unei persoane pe o scala de 5 puncte si ii atribuie 4 nimic nu ii permite sa spuna ca trecand de la 3 la 4 a avut loc o agravare egala cu cea care a facut trecerea de la 2 la 3.

Scalele ordinale poseda calitatile celor nominale, reprezentarea grafica a datelor pe o histograma poate lua o forma de "I", "J" sau de clopot. Ele permit utilizarea metodelor de evaluare si a altor tehnici statistice de calcul a tendintei centrale si a repartitiei rezultatelor in jurul unei medii, sau statistici bazate pe interpretari ca "mai mare" sau "mai mic". Indicele cel mai potrivit pentru descrierea tendintei centrale a datelor este mediana. Se mai pot calcula rangurile. La fel ca si scalele nominale ele nu perimt utilizarea orpetorilor matematici (adunarea, scaderea, inmultirea, impartirea), categoriile fiind puse doar in ordine.

Totodata este posibil sa utilizam teste statistice care verifica amplitudinea relatiei care exista intre 2 variabile ordinale ( corelatia) si daca exsita diferente intre mediile a doua grupe in functie de o varibila nominala ( ex:stima de sine in functie de sex ).Pentru verificarea ipotezelor statistice se utilizeaza testele statistice neparametrice, studiul relatiei dintre variabile fiind efectuat prin calculul coeficientilor de corelatie neparametrici.

Sarcina de lucru !!!

Dati doua exemple de scala ordinala cu aplicabilitate in activitatea dumenavoastra didactica !

Scala de intervale.. Acest tip de scale ne permite sa spunem daca o categorie poseda mai multe proprietati ca alta. Pentru aceasta masurarea intervala poseda distante egale intre unitatile scalei.Ex: scalele de temperatura Celsius sau Fahrenheit sunt exemple de astfel de scale, diferentele intre 3 Csi 5 C sunt aceleasi cu cele intre 26C si 28 C.

Este imporatnt sa precizam ca acest tip de masurare nu poate definii un zero absolut deoarece zero grade nu reflecta absenta unei temperaturi ci este un punct de pornire de la care stabilim distante egale pentru diferite temperaturi.

La acest tip de scale sunt posibile operatiuni de adunare si scadere dar multiplicarea si diviziunea nu datorita absentei punctului zero.

Astfel este imprtant sa spunem ca la 24C grade este de doua ori mai cald decat la 12C.

In psihologie testele de inteligenta au la baza o astfel de scala.

Acest tip de scale reprezinta un nivel mai rafinat de masurare si ne sunt familiare in viata curenta. De exemplu timpul este masurat pe o astfel de scala deoarece intre anii 1815 si 1835 a trecut acelasi interval de tip ca si intre anii 1907-1927 sau 1970-1990 sau cel care se v-a scurge iintre 1989-2009. Unitatea de masura a timpului in ani , saptamini , luni sau zile este precizata si constanta.

In mod obisnuit, datele masurate pe scale de intervale se reprezinta grafic prin histograme si poligoane de frecventa. Indicii statistici calculati mai frecvent sunt media, mediana, si abaterea standard. Pot fi utilizati coeficientii de corelatie liniara si se pot aplica testele statistice parametrice (testul t, testul F etc.)

Exemplu de scala de intervale:

Sarcina de lucru !!!

Dati doua exemple de scala intervala intalnite in activitatile dumneavoastra practice !

Scala de raport se mai numesc si scale de proportii sau hiperordinale sau ratio-scale.

Ele detin toate proprietatile scalelor nominale, ordinale si intervale si in plus au punct zero. Acest tip de scala este considerata ca fiind cea mai precisa. In psihologie acest tip de masurare este greu de realizat (masurarea timpului de reactie, de pilda intr-o sarcina perceptiv-motrica, este un exemplu de scala de raport). Greutatea, inaltimea de asemenea se masoara pe astfel de scale unde zero indica absenta respectivei caracteristici. Ele permit toate tipurile de operatii matematice de la adunare, scadere, inmultire si impartire.

De exemplu daca masuram timpul de reactie la stimuli vizuali pentru doua persoane A si B iar A are un timp mediu de reactie de 2s iar B unul de 4s putem spune ca A este de 2 ori mai rapid deat B. Celelalte tipuri de scale nu ne permit o astfel de evaluare.

Scalele de raport admit utilizarea tuturor operatiilor aritmetice si a procedurilor statistice.

In mod obisnuit, datele masurate pe scale de raport se reprezinta grafic prin histograme si poligoane de frecventa. Indicii statistici calculati mai frecvent sunt media, mediana, si abaterea standard. Pot fi utilizati coeficientii de corelatie liniara si se pot aplica testele statistice parametrice (testul t, testul F etc.)

Sarcina de lucru!!!

Dati doua exemple de scala hiperordinala !

Dupa: Graziano, A., Raulin, M., (2000) Research methods Allyn and Bacon, Boston, p.80