q Psihanaliza si comunism
q Psihanaliza interbelica
Psihanaliza in Romania
q Psihanaliza si comunism
Indispensabila pentru intelegerea situatiei psihanalizei in Romania astazi este aceasta trecere in revista a perioadei interbelice; precum si comparatia dintre perioada post si interbelic 9;
Astazi, situatia psihanalizei in Romania este caracterizata ca o ramanere in urma considerabila in raport cu situatia psihanalizei in occident.
Cauze: tin (1) de interzicerea psihanalizei in comunism, care a avut ratiuni ideologice pe care le putem decela in acuzatiile care se aduceau psihanalizei:
I se reprosa faptul ca este o filosofie sau o stiinta burgheza, produs al sistemului capitalist,
Se preluau acuzatiile mai vechi, de pan-sexualism, acuzatii suprapuse foarte bine cu cele aduse de national- socialism
Fapte:
Interzicerea psihanalizei in perioada comunista este un fenomen de import - odata cu sistemul comunist - in varianta stalinista - in Romania au fost aduse si interdictii ideologice - precum si blamarea psihanalizei. (URSS: psihanaliza a urmat un destin sinuos, surprinzator: dupa 1917, majoritatea guvernantilor arata interes psihanalizei, disponibilitati deosebite, pentru ca in 1926 - cand vine Stalin - dictatura stalinista - psihanaliza este interzisa si ostracizata.)
Ideologia comunista - odata intrat in acest spatiu, stalinismul niveleaza dezvoltarea foarte diferita a psihanalizei in aceste tari; Ungaria care avea un nivel foarte ridicat de dezvoltare psihanalitica, a fost adusa la nivelul Bulgariei - care era fara traditie.
In Romania, clinica - sursa principala de dezvoltare a psihanalizei - devine clandestina; nu se mai traduce nimic din literatura psihanalitica; exista - deci - aceasta lipsa de informare; rezulta ca autorii clasici majori - Freud si Adler, Jung, Melanie Klein, sunt absenti; cartile despre psihanaliza sunt foarte rare.
Foarte interesanta este persistenta ortracizarii acestei discipline, spre deosebire de genetica sau de sociologie- si ele victime ale ideologiei comuniste, dar reabilitate la un moment dat; psihanaliza ramane - pana in 1990 - obiect al criticii comuniste. Acesta este un fapt foarte important - pentru analiza relatiilor psihanaliza - comunism; de ce? De ce psihanaliza nu a fost niciodata acceptata de ideologia comunista?
Raspunsul sintetic este:
Pentru ca intre ideologia comunista si psihanaliza exista o incompatibilitate fundamentala. Aceasta incompatibilitate a dus la situatia descrisa.
Ideologia comunista psihanaliza
|
Conceptia despre om Ideologia comunista porneste de la filosofia hegeliana si marxista care concepe omul ca totalitate, societate, specie - conform conceptiei acesteaia, binele individual este rezultat necesar al binelui general. |
Conceptia despre om Psihanaliza concepe omul ca individ, societatea este pusa intre paranteze; daca psihanaliza ar avea o conceptie despre societate - altfel difuza - aceasta ar sustine ca binele general este rezultatul insumarii starilor de bine individuale. |
|
Natura umana Nu exista o natura umana; aceasta se bazeaza pe Marx - omul este ansamblul relatiilor sociale - tradus in alt limbaj, teoretic inafectiv, marxismul s-a facut vinovat de o supraestimare a culturii in raport cu natura; omul este doar ceea ce face societatea, cultura din el, ceea ce conduce la teoria si practica falimentara a omului nou; daca omul este ceea ce face cultura din el, atunci putem avea omul nou la comanda. |
Natura umana Afirma hotarat existenta naturii mane; aceasta afirmare nu este speculativa, ci se bazeaza pe argumente clinice: clinica psihanalitica a condus la ideea ca nevrozele sunt - de fapt - boli de integrare sociala, care apar - in proportie de masa - atunci cand cerintele culturale nu tin seama de posibilitatile naturii umane. Studiul nevrozei din secolul al XX-lea l-a condus pe Freud la concluzia ca una dintre coordonatele naturii umane este nevoia de placere senzoriala. Frustrarea dincolo de anumite limite a acestei nevoi conduce la aparitia nevrozelor. |
|
Destinul individului Practica sociala inspirata de ideologia comunista a condus la infantilizarea individului. Controlul total asupra vietii individuale - economic, politic, spiritual - il readuce pe adult intr-o stare de dependenta infantila - aceasta fiind nu doar o stare de fapt sociala - institutionala ci si o stare psihica; adica eul omului comunist este un eu slab, ne-autonom, subordonat supra-eului impregnat cu cerinte represive. |
Destinul individului Practica psihanalitica, scopul urmarit de ea este maturizarea individului, adica intarirea eu-lui in asa fel incat acesta sa-si poata realiza rolul de instanta de comanda si control a personalitatii. Un eu puternic - propus de psihanaliza - este un eu care controleaza tendintele pulsionale si - mai mult - este capabil sa controleze si supra- eul. Exista ideea ca vindecarea propusa de psihanaliza ar fi echivalenta doar cu atingerea unui grad superior de maturizare. |
din perspectiva psihanalitica, nevroza este o blocare a dezvoltarii, prevalenta a anumitor fixatii ale dezvoltarii psiho-sexuale; este o forma de infantilizare.
Vindecarea - uzual - nu este altceva decat o deblocare a dezvoltarii, eliberarea de infantilisme, o eliberare a eului astfel incat eul sa-si poata indeplini cu succes misiunea de a realiza echilibrarea personalitatii respective, de a face o sinteza intre cerintele instinctuale, cerintele supra - eului si cerintele realitatii.
Cele doua scopuri sunt divergente si de neimpacat. Iata de ce comunismul nu ar fi acceptat psihanaliza ca element subversiv al ideologiei comuniste.
Conditiile care faciliteaza psihanaliza sunt doar conditiile oferite de o organizare democratica. Psihanaliza cere democratie, pluralism si este impiedicata de sistemele totalitare. Si national -socialismul - forma de totalitarism, a dezavuat si interzis psihanaliza. Aceasta dezavuare a fost mai spectaculoasa: cartile lui Freud au fost arse la Viena, in piata publica. Motivatia: national -socialismul se intalneste - in motivatiile dezavuarii - cu ideologia comunista: blameaza psihnaliza pentru ca ar aduce prejudicii demnitatii umane prin accentul asupra instinctualitatii.
q Psihanaliza in Romania interbelica
Caracteristici:
Sincronismul receptarii;
Cantitatea si calitatea acestei receptari a psihanalizei
Cultura romana este unica in acest sens:
o problema importanta si permanenta este tocmai sincronismul - capacitatea de a recepta cu promptitudine noutatile care sunt produse in diferite centre culturale ale lumii.
Psihanaliza - oricat de surprinzator ar parea - daca ne gandim la perioada post -belica, a fost foarte bine receptata - foarte sincron - in perioada inter-belica.
Exemple:
Nicolae Vaschide - publica la
In aceasta perioada s-au sustinut mai mult de 10 teze de doctorat la medicina cu teme de psihanaliza
prima dintre ele, sustinuta in 1913 de catre un oarecare M. Iulian "Starea actuala a psihanalizei" -Fac. de medicina, Bucuresti.
International, in 1913 , psihanaliza abia reusise sa depaseasca cercul restrans al discipolilor vienezi ai lui Freud, prin urmare abia incepuse sa devina o miscare internationala. Faptul ca vom vedea sustinandu-se la Bucuresti aceasta teza spune foarte mult despre receptarea psihanalizei din acea perioada.
Promotorii psihanalizei sunt in primul rand medici; e firesc, pentru ca si international psihanaliza este la inceput practicata numai de medici.
Exemplu de medici:
Gh.
Marinescu -
neurolog - se avanta in psihanaliza in 1923,
C.tin Vladu - psihanalist - 1923 - teza de doctorat in medicina "Contributiuni la studiul tratamentului psihanalitic" - lucrare cu 6 cazuri de pacienti din viata militara. El este un medic care practica psihanaliza fara sa fi fost analizat; lucru scuzabil. Intrebare fireasca: de ce nu se duce nici unul sa faca analiza personala cu Freud, la Viena? De altfel cerinta va fi formulata dupa 1924.
Constantin Vlad este un autor prolific, scrie mult - in domeniul psihanalizei, in 1926, publica "In domeniul inconstientului - psihanaliza" - carte de popularizare de 326 de pagini, importanta totusi desi depasita.
psihiatric - prin diagnostic;
psihanalitic - opera este privita din perspectiva ideilor psihanalitice;
exista unele sugestii concrete
O alta lucrare a sa este "Iubire, ura, frica" - o incercare de interpretare psihanalitica a legendei Mesterului Manole.
Mina Minovici, este receptiva fata de psihanaliza, 1926 publica impreuna cu Iosif Vestfried "Medicina legala in fata psihanalizei".
Ion
Popescu
Medicii care s-au ocupat de psihanaliza se refera la nevroze dar isi extind interesul si asupra psihozei.
Gh. Retezeanu - isi sustine teza de doctorat in medicina 1928 "Visul in dementa precoce - consideratii psihanalitice"
Ion Popescu Sibiu - este practicant - tot fara analiza personala - angajat in corespondenta cu Freud.
Medii culturale - atitudinea fata de psihanaliza
In mediile culturale, psihanaliza este receptata echilibrat, fara entuziasme excesive dar cu unele note critice dure.
Favorabil
C.tin Radulescu Motru - filosof si psiholog - in cursul Psihologia - 1923 - face aprecieri de recunoastere la adresa psihanalizei.
Mihai Ralea - psiholog si filosof - scrie echilibrat aratand atat meritele cat si limitele psihanalizei.
Pedagogul GG Antonescu - scrie o lucrare interesanta "Psihanaliza si educatie"
Nicolae Margineanu - psiholog - 1930 - scrie "Psihologia germana contemporana" - acordand un spatiu considerabil psihanalizei.
T. Vianu - filosof - scrie despre psihanaliza in Estetica sa.
Cel mai favorabil psihanalizei este Lucian Blaga , fapt neintamplator in masura in care face studiile la Viena.
Blaga nu se multumeste doar sa scrie despre psihanaliza articole de popularizare in ziare, nu numai sa includa in piese de teatru idei psihanalitice, ci el include in sistemul sau filosofic idei de sorginte psihanalitica. "Filosofia culturii" - are printre fundamente ideea de inconstient - in traditie jungiana - dar recunoaste si meritele lui Freud.
Oponenti
G. Calinescu - dupa o perioada de cochetare - se detaseaza radical.
Nae Ionescu .
Frapeaza in aceasta perioada:
lipsa de traduceri din Freud
probabil se citea in original si nu se simtea nevoia unor traduceri.[2]
Concluzii:
perioada post - belica marcheaza un reflux in ceea ce priveste dezvoltarea in Romania a psihanalizei - clinic dar si cultural.
Intr-o perioada in care psihanaliza si psihiatria dominau scena lumii in mod absolut - ideea care sta la baza psihanalizei - autonomia psihicului in raport cu somaticul - nu putea fi acceptata.
Psihanaliza devine apanajul psihologilor; medicii se departeaza de psihanaliza care va fi reprezentata aproape exclusiv de psihologi - cu exceptia doctorului Ion Vianu, azi in Elvetia).
In perioada ante - belica, ecoul psihanalizei a fost mai important in randul medicilor.
Dupa '90, psihanaliza cunoaste un nou inceput in Romania.
1990 - se intemeiaza Societatea Psihanalitica Romana - pentru prima data in Romania post comunista existand conditiile dezvoltarii durabile a psihanalizei.
Avem intalnirea si conlucrarea eficienta a 4 factori:
Practica si formarea psihanalitica pe care societatea romana de psihanaliza incepe sa le organizeze dupa criterii internationale.
Este prezenta psihanaliza ca obiect de studiu in invatamantul superior - prima data in istoria culturii romanesti.
Exista o preocupare sistematica de editare de carti de psihanaliza in romaneste - Biblioteca de psihanaliza - Editura Trei.
Ca rezultat al conlucrarii Grupul psihanalitic roman este astazi recunoscut pe plan international.
Exista 4 psihanalisti recunoscuti international de catre Roster IPA
Zamfirescu;
Papadima;
Brandusa Orasanu;
Vera Sandor.
Teritoriul psihanalizei in Romania este ocupat de 30 de psihanalisti - raportat la toata populatia este foarte putin.
SUA - sunt 6000 - la 60 mil. La noi concurenta este redusa; nu depinzi daca esti bun, multi medici se orienteaza catre psihanaliza - concluzia fiind ca la noi psihanaliza are inca viitor.
unele traduceri au fost facute in 1980 in plin comunism - primele doua carti Opere Freud - 1980 apar la Ed. Univers; au fost ingaduite pentru ca " am ramas in urma cu psihanaliza" - este vorba de un accident istoric - cartea fusese ceruta la tradus inca din 1973 de catre R. Munteanu - este vorba despre "Eseurile despre literatura si arta" - dar amanata de cenzura. In 1980 D.tru Popescu (Dumnezeu) accepta publicarea - desi totusi presiunea existase mai de mult.
