Constientizarea greutatii cu accent pe activitatile corpului
A doua tema gimnastica, cu titlul de mai sus, isi muta continutul spre cum se misca corpul. Aici se studiaza factorul de efort al greutatii. Acest factor pare sa prezinte o mare dificultate pentru comentatorii sistemului Laban, de a analiza miscarea pana cand este prezenta drept forta, energie si tensiune musculara. Spectrul greutatii, ca element sau factor de miscare este de redus pana la fin sau puternic pana la usor. Controlul acestui aspect de efort este in stransa concordanta cu acumularea de finete, agilitate si versatilitate in miscare. Eficienta miscarii depinde de abilitatea de a produce, selecta si regla forta si energia rezultand din varierea cantitatii de tensiune musculara. La o varsta frageda, elevii invata voluntar in primele lectii de educatie fizica sa se acomodeze cu acest factor atunci cand profesorul le cere sa se deplaseze si sa se opreasca; pentru a se deplasa, ei trebuie sa produca tensiune musculara. Apoi, ei trebuie sa dezvolte o constientizare a tensiunii musculare, folosita pentru a mentine o pozitie clara si stabila la oprire. Nemiscarea alerta angajeaza miscari intr-o stare de tensiune controlata si daca atentionezi copilul in acest sens, apare un sentiment al efortului kinestezic in tensiunea musculara. De la inceput, trebuie accentuat permanent in predare: tensiunea musculara, forta si energia intrucat copilul singur trebuie sa invete sa produca, selecteze si regleze tensiunea musculara, forta si energia. Ceea ce face mai complexa aceasta problema este faptul ca diferiti muschi sunt responsabili fata de miscarea diferitelor parti ale corpului pentru a executa diferite lucruri in momente diferite. Acesti muschi trebuie sa fie implicati in succesiune, cu tensiunea adecvata pentru ca miscarea sa fie eficienta.
Mostre de experiente de invatare:
1. Deplaseaza-te, lasand diferite parti ale corpului sa atinga podeaua.
2. Deplaseaza-te pe trei parti ale corpului.
3. Observa cum te poti deplasa pe maini si picioare.
4. Cu un partener, unul sa fie lider, iar celalalt sa imite diferite lucruri pe care le face liderul, deplasandu-se roata in sala.
Analiza
Accentuand transferul de greutate pe diferite parti ale corpului, putem largi posibilitatile de miscare si de a dezvolta posibilitatea de a utiliza mai multe parti ale corpului ca baza de sustinere in deplasare.
In aceste patru mostre, constientizarea partilor corpului este punctul central pentru experienta de miscare. Cu cat mai mare este specificitatea ceruta de sarcina de lucru, cu atat mai mult profesorul este cel care ia deciziile.
Dezvoltarea temei 2
Continut fundamental
Greutatea, ca factor al miscarii, nu trebuie confundata cu obisnuita interpretare a greutatii ca masuratoare pentru volumul corpului, nici nu trebuie confundata cu transferul de greutate sau cu purtatorul de greutate.
Mostre de experiente de invatare
Analiza
Intrucat responsabilitatea de producere a tensiunii este personala, copiii ar trebui sa-si exprime sentimentele in legatura cu tensiunea musculara in mod verbal. Folositi cuvintele si expresiile lor in predare. De exemplu, copiii au replicat folosind cuvinteprecum "puternic", "tare" si "solid" la chestiunea legata.
Model de ghid de planificare
Obiectiv major - a contrasta duritatea cu delicatetea (usurinta), cu accent pe zbor si pe relatiile partilor corpului fata de aparate.
Continut - corp - zbor, repaus
- spatiu - nivele
- efort - greutate, dur - fin, puternic - usor.
Relatii - partile corpului una fata de alta si fata de aparate.
Adecvat pentru - orice grup care este pregatit pentru tema 5.
Aparatura - selectie de aparate mici si mari.
Suprafata - aceeasi ca pentru majoritatea activitatii gimnastice.
Obiectivele capitolului - copii ar trebui sa fie doritori sa:
1. constientizeze mai mult si sa-si sporeasca abilitatea in selectarea si varierea aspectului de efort al miscarii.
Idei pentru proiectarea experientelor de invatare
1. Deplasati-va si opriti-va pe moment pentru pauza nemiscata si alerta:
- deplasati-va in modalitati nespecifice;
- deplasare in picioare;
- deplasare pe diferite parti ale corpului;
- rostogolire, leganare, actiuni de tip step;
- peste, pe langa, sub aparate mici.
2. Contractati tensiunea musculara:
- faceti o miscare puternica, apoi una usoara;
- cu pauze, aratand contrastul in tensiune;
- doua miscari diferite, contrastand cantitatea de tensiune.
3. Aparate mari si mici raspandite prin sala:
- deplasati-va usor spre, peste, pe, in afara si departe de aparate, urcand si coborand;
- lucrati pentru inaltime;
- variati nivelele;
- variati partile corpului care ating aparatele;
Idei pentru proiectarea experientelor de invatare
1. Deplasati-va si opriti-va pe moment pentru pauza nemiscata si alerta:
- deplasati-va in modalitati nespecifice;
- deplasare in picioare;
- deplasare pe diferite parti ale corpului;
- rostogolire, leganare, actiuni de tip step;
- peste, pe langa, sub aparate mici.
2. Contractati tensiunea musculara:
- faceti o miscare puternica, apoi una usoara;
- cu pauze, aratand contrastul in tensiune;
- doua miscari diferite, contrastand cantitatea de tensiune.
3. Aparate mari si mici raspandite prin sala:
- deplasati-va usor spre, peste, pe, in afara si departe de aparate, urcand si coborand;
- lucrati pentru inaltime;
- variati nivelele;
- variati partile corpului care ating aparatele;
- oricare de la numarul trei, dar, de data aceasta, cu putere si ferm;
- fie ferm, fie usor, fie ambele, dar faceti pauza alerta pe aparatele mari si la sol;
- alternati "usor" cu "ferm".
4. Parteneri sau grupuri mici (cu sau fara aparate):
- oricare dintre ideile de la 2 si 3;
- activitate intr-un singur loc;
- deplasare prin sala pe maini si picioare.
5. Activitate pe secvente gimnastice, accentuand zborul, miscarile puternice si usoare si opririle alerte:
- pe covor si pe podea;
- cu aparate mici;
- cu aparate mari.
1.BLUMA, S., SHEARER.M., FROHMAN,
A., HILLARD, J., (1987) -
2.BORGOGNO, ELLETA (1985) - Psicomotricita e terapia psicomotoria, in Tratatto di neurologia reabilitativa, M.M. Formica, Marrapese Editore, Roma.
3.BRUININKS, R., (1978) - Bruininks-Oseretsky test of motor profiency(Examiner's Manual), Minessota, American Guidance Service.
4.DARWIN, CH., (1957) - Originea speciilor, Ed. Academiei, Bucuresti
5.EPURAN, M. (1976) - Psihologia educatiei fizice, Ed. Sport-Turism, Bucuresti.
6.FAMOSE, J., P., DURAND, M., (1988) - Aptitudes et performance motrice, Edition, Revue EPS, Paris, 1988.
7.FORMICA, M., M., e colab. (1985) - Trattato di neurologia riabilitativa, Barrapese Editore, Roma.
