GRADUL VI
Dansul si persoanele care intra in contact cu el
Introducere
In aceasta opera mi-am propus sa fac o mica analiza la trei tipuri de dans: valsul, tango-ul si salsa. Am inceput cu istoricul aparitiei dansului, o descriere a lor.am vazut ce semnificatie are fiecare element din dans in parte: muzica, costumatia, pozitia corpului, privirea, figurile in sine. Apoi am masurat cornpatibilitatile catorva persoane cu aceste dansuri si compatibilitatile dansurilor pentru ei. Din care a rezultat o serie de concluzii, o serie de avantaje ale fiecarui tip de dans, ce dans este caracteristic pentru fiecare. S-a observat foarte bine ce caracteristici vine sa dezvolte sau sa trezeasca in noi fiecare tip de dans in parte si cui anume se recomanda. Apoi am studiat cum se modifica parametrii unei persoane in momentul in care priveste un anumit dans si il practica. Am facut comparatie intre a privi si a dansa. Rezultatele au fost foarte interesante.
"Dansul - cea mai elevata, cea mai emotionala, cea mai frumoasa dintre arte, pentru ca nu este doar translatare sau abstractizare din viata; este chiar viata.''
(Havelock Ellis)
Dupa cum spune si citatul, dansul este o arta, arta fiind cel mai frumos mod de exprimare a gandurilor omultui. De fapt arta se manifesta mai mult prin niste stari, senzatii, sentimente, afecte transpuse in cuvinte, culori, sunete, figuri. Prin intermediul ei, artistul transmite ceea ce a simtit el, tuturor celorlalti care intra in contact cu opera sa. Deci, dansul este o arta. Prin intermediul lui se transmit anumite st ari, se dezvolta anumite calitati, se descopera anumite adevaruri.
Ellis Havelock ne spune ca dansul este o arta elevata, aceasta insemnand ca dansul ne pune in rezonante benefice, ne ajuta sa elevam. De ce? Pentru ca dansul cuprinde mai multe elemente:
muzica care este o forma a artei, element ce actioneaza la nivelul organului
auditiv
si ne ajuta sa patrundem mai usor in sensul dansului.
costumatia - stilul, coloritul costumelor dansatorilor, actioneaza la nivel vizual, ne
ajutasanetranspuneminperioadasauzonageograficadeunde
provine dansul respectiv.
miscarile - iarasi o arta. Ritmul lor ne induce o anumita stare de liniste, curaj,
veselie, voiciune, duritate, pasiune, romantism, etc. Alternanta lor ne ajuta sa
intelegem mesajul dansului, subiectul lui, acesta fiind foarte
divers de la dans la dans.
pozitia corpului ne aminteste despre istoria dansului respectiv si despre calitatile
oamenilor de atunci.
privirea un element foarte important in dans. Ochii sunt numiti in popor oglinda
sufletului. Asa si in dans, modul in care se privesc partenerii, ne transmite
starea lor interioara.
Dansul a fost numit si cea mai emotionala arta si aceasta din cauza ca, prin imbinarea corecta a elementelor enumerate mai sus, se transmit anumite emotii spectatorului. Un dans bine gandit, dansat de niste profesionisti este nu doar o prezentare tehnica a figurilor specifice, ci si o transmitere a unor sentimente, da nastere la anumite senzatii, stari, emotii.
Descrierea "este cea mai frumoasa foma a artei', datorita imbinarii mai multor elemente, datorita posibilitatii transmiterii unui subiect nu doar static, ci si dinamic. Dansul poate fi considerat si o masina a timpului, pentru ca ne permite sa calatorim in timp si spatiu atunci si
acolo unde dorim. Si EUis Havelock ne spune ca aceasta din cauza ca dansul nu e o transpunere a vietii, ci e chiar viata. Adica dansul, spre deosebire de pictura de exemplu nu ne reda doar o imagine statica, la un moment dat al vietii, un aspect al vietii, ci o intreaga suita de evenimente, sentimente, situatii, etc.
Din alt punct de vedere, un om care invata sa danseze, invata si sa traiasca. De ce? Pentru ca in timpul dansului in primul rand ne relaxam, ne debarasam de orice probleme cotidiene, simtim o usurare, o veselie. Este o formula ideala a vietii, in mod asemanator, pe parcursul vietii, daca ne inducem asemenea stari, a trai devine o placere. Un dans in sine este o intreaga poveste din viata reala.
Valsul
In primul rand vreau sa mentionez ca exista mai multe tipuri de vals: valsul simplu, valsul lent, valsul vienez si slow fox, care este un gen dezvoltat pe baza valsului. Cel mai vechi tip de vals, care inca mai are succes in zilele noastre, vals de care voi vorbi mai jos, este valsul vienez.
Exista mai multe versiuni privind originea acestui dans. Prima varianta sustine ca originile Valsului Vienez se gasesc in secolele XII - XIII in zona de sud a Alpilor germani, dansul aparand sub denumirea de 'Nachtanz'.
Predecesoarele Valsului Vienez au fost dansurile "Allemande' si "Menuetul'. "Germanul' a fost un dans impunator dansat pe doua linii. Partenerii stateau unul in fata celuilalt si se deplasau inainte si inapoi, cateodata trecand pe sub bratele celeilalte linii sau intalnindu-se la mijloc.
Menuetul era alcatuit din pasi ce formau un patrat, dansat intr-o maniera rigida si impunatoare.
Valsul insusi este vienez si a evoluat in Austria si Bavaria sub numele de Dreher, Deutscher sau Laendler, ultimul original din Bavaria fiind predecesorul Valsului Vienez. Pasii si figurile Landler-ului au fost reduse datorita vitezei la sase pasi astfel nascandu-se Valsul Vienez.
Ulterior, a fost creat ca un dans popular austriac ce presupunea miscari robuste si mult spatiu. Adesea, partenerii erau ridicati in aer in miscari care cateodata provocau accidente. Deoarece taranii purtau incaltari groase si tari, dansul era foarte zgomotos.
Cand a devenit prima data popular in salile de dans din Viena, la sfarsitul secolului XVIII, aceste aspecte au inceput sa se schimbe.
Valsul era supranumit "dansul interzis', deoarece cand a ajuns in salile vieneze de dans, partenerilor le era permis sa se atinga! Acesta era un lucru nemaiauzit si a avut ca rezultat defaimarea acestui dans de catre oficialitati ale bisericii si conducatori ai comunitatii austriece. Dar datorita faptuluii ca era dansul preferat al tinerilor a continuat sa fie dansat. Ca urmare a trecerii catre dansul de salon, s-a transformat intr-un dans elegant, muzica devenind mai rafinata si orchestrata, instrumentele cele mai folosite fiind pianul, vioara si basul.
In 1787 adus pe scena Operei din Viena a dat nastere unor dezbateri aprinse. Mozart a fost un admirator inflacarat al valsului, in una dintre operele sale Don Giovanni fiind cantate trei valsuri unul dupa altul. Cu siguranta Valsul Vienez nu mai putea fi oprit.
O alta varianta este cea aparuta intr-un articol din 17 ianuarie 1882 al revistei La Patrie, care pretindea ca Valsul s-a dansat prima oara la Paris in 1178, sub numele Volta.
Prima melodie de Vals Vienez dateaza din 1770, in Paris fiind introdus abia in 1775, a durat insa pana sa devina popular.
Abia in 1833 o carte de bune maniere publicata de Miss Celibart permitea femeilor maritate sa-i danseze.
Este cel mai cunoscut dans standard. Datorita elanului el atrage atat dansatorii cat si spectatorii. Este legat de Viena prin muzica familiei Strauss. Valsurile vieneze au fost insa consacrate si de alti compozitori de muzica clasica ale caror opere au ajuns adevarate
capodopere, printre care amintim 'Lacul lebedelor', 'Frumoasa din padurea adormita', 'Spargatorul de nuci', care au ajuns sa fie cunoscute de o lume intreaga.
Necatand la iceputurile sale de dans asa numit "interzis', cu timpul valsul vienez a devenit unul dintre cele mai populare, admirate si rafinate genuri de dans. La sfarsitul sec XVIII inceputul sec. XIX, Valsul Vienez si-a atins apogeul dezvoltarii sale, fapt care datoreaza si existenta si calitatea sa din ziua de azi.
Chiar si astazi, Valsul Vienez pastreaza traditiile dansurilor de bal din sec. XIX. Figurile se danseaza din pozitia a treia, corpul partenerilor trebuie sa fie drept, aplecarile si mladierile nefiind binevenite. Rotirile sigure din cadrul acestui vals necesita o buna intelegere si practica in comun a partenerilor. Miscarile in Valsul Vienez trebuie sa se execute lin si elegant, chiar daca valsarea se face pe o traiectorie bine definita si foarte rapid.
Tinand cont de provenienta si perioada aparitiei acestui vals, de specificul perioadei de atunci, precum si de muzica si costumatia pentru vals se pot face niste caracteristici ale lui. Valsul este o intruchipare a romantismului, a visului transpus in realitate, a iubirii pure. Avand miscarile lente si uniforme, acesta ne da o stare de visare, de zbor, ne duce intr-o atmosfera calma, linistita, luminoasa. Este poate cel mai romantic dintre dansuri, nu intamplator fiind nelipsit din cadrul ceremoniei nuntii. Valsul miresei simbolizeaza puriatea sentimentelor,' armonia dintre cei doi indragostiti, visul lor devenit realitate. in timpul valsului ambii parteneri devin un tot unitar, ceea ce semnifica buna intelegere dintre ei, contopirea corpurilor, gandurilor si sentimentelor lor, acelati tel comun spre care se indreapta elegant si sigur. De asemenea valsul ar mai semnifica trainicia unei relatii, cei doi parteneri parca plutesc la nesfarsit, neobositi si plini de iubire. Un vals starneste sentimente de admiratie, incantare, libertate, siguranta, bucurie. Rochiile partenerelor sunt de culori deschise, reprezentand finetea, rafinamentul, lumina. Valsul ne innobileaza sufletul, ne face sa fim mai buni, sa tindem spre ceva mai frumos, sa ne continuam drumul, sa ne intelegem din priviri, sa ne respectam, ne face sa simtim iubirea lui Dumnezei, aici, printre noi si ne face imuni la orice gand sau sentiment negativ.
Tangoul
Despre tango se scrie de peste o suta de ani. Muzica, dansul si poezia tanguera a fost surprinsa intr-o multime de ipostaze. Voi prezenta in putine randuri istoria unei mari iubiri devenita dans. Tangoul s-a nascut in Argentina, Buenos Aires, la sfarsitul secolului XIX in suburbiile sarace ale orasului care adaposteau un numar foarte mare de emigranti de pe toate continentele. Muzica de tango era foarte simpla, de acompaniament pentru versurile care exprimau bucuriile, iubirile si tristetile porteno-silor (numele locuitorilor Buenos Aires). Dansul era simplu si monoton, se dansa pe strazi, spelunci si bordeluri. Pentru ca numarul barbatilor era net superior, cuplurile de dansatori erau formate mai mult din barbati. Europenii au descoperit tangoul in bordelurile si spectacolele de cabaret din Buenos Aires, iar la inceputul secolului XX l-au adus la Paris in saloanele de dans. De aici s-a intors in Argentina cu o aura de eveniment monden. Tangoul ramane si in Europa ca dans de societate si va fi introdus mai tarziu ca stil de dans in dansul sportiv. Perioada 20'-505 este cunoscuta ca epoca de aur a tangoului. Muzica, dansul si literatura de tango au atins maturitatea artistica. Emulatia Buenos Airesului a cuprins un numar neinchipuit de mare de virtuosi muzicieni, dansatori, poeti, artisti plastici si nu in ultimul rand locuitorii Buenos Airesului. Dictatura militara din Argentina din perioada 1963-1983 cu mici intreruperi, innabusa manifestarile publice de tango. Tangoul se retrage din nou in cartierele marginase ale Buenos Airesului, in petreceri private si mici localuri. Din anii 80' tangoul renaste in opinia publica internationala prin spectacole de tango argentinian. Apare un nou stil- 'tango fantasia', stilul de scena, de spectacol, 'tangoul de privit'. Comunitatea de tangueros este foarte diversificata si specializata. Practic s-au pastrat toate stilurile de dans create intr-o perioada de aproape 150 de ani.
Inima tangoului a fost si este Buenos Aires. Majoritatea maestirilor dansatori de tango sunt argenitinieni. Tangoul se danseaza in toata lumea, iar Romania nu face exceptie. Tangoul este o experienta personala care se traieste in cuplu pe ringul de dans. Adevarata istorie a tangoului se scrie in fiecare clipa in inima fiecarui dansator de tango. Restul nu este decat istorie.
Tangoul este un dans pasional si sentimental, temperamental si dramatic, intotdeauna fiind infrumusetat de tristete. Miscarile tangoului exprima cele mai opuse sentimente si o pasiune exploziva. Spre deosebire de vals, care are acelasi ritm pe intreg parcursul dansului, tangoul include pauze si schimbari ale ritmului, miscari mai rapide urmate de miscari mai lente. Tangoul este cel care arata deosebirea dintre barbat si femeie, acestia interpreteaza figuri diferite, si aici este important orice gest. in dans este ceva ce nu poate fi numit doar o schema, ci devine practic scenariu, unde barbatul si femeia au roluri diferite, acestia uneori se apropie pana isi simt respiratia unul altuia, ba se indeparteaza, spectatorul fiind tinut cu sufletul la gura. Tangoul transmite o lume a sentimentelor puternice. Nu este intamplator faptul ca tangoul a stat la baza multor filme si a literaturei, tangoul nu numai ca se danseaza, el se si joaca, se si canta.
Sa facem o mica analiza a acestui stil de dans. in primul rand costumatia. imbracamintea ambilor parteneri, de regula este o combinatie de negru si rosu, ceea ce semnifica, putere, curaj, incredere, intensitatea trairilor, contrastul intre doua principii. Dupa cum am spus mai sus, spre deosebire de vals, care semnifica continuitatea sentimentelor, tangoul reda intensitatea acestora, forta lor. Aici miscarile sunt foarte diferite, de la lent la foarte brusc, imprevizibile si surprinzatoare. Corpurile celor doi parteneri vin sa arate in primul rand increderea lor in puterile proprii, fiind uneori atat de aproape, incat se simte flacara pasiunii dintre ei, apoi departandu-se brusc pentru a se racori putin si apoi a reveni cu o forta si mai mare. Privirea in dans este foarte hotarata, patrunzatoare, vrand uneori sa intimideze, alteori sa transmita partenerului forta sentimentelor celuilalt. Se poate spune ca tangoul face si separarea intre cele doua principii, principiul masculin cu forta, stabilitatea lui, barbatul avand miscari mai fixe si liniare; si principiul feminin cu flexibilitatea si puterea de convingere, femeia avand miscari foarte diferite, intersectind in cele mai diverse moduri calea sigura a barbatului. Tangoul poate fi privit sica o competitie intre puterea de convingere a partenerului, care de obicei are o metoda ferma si cea a partenerei, care incearca mai multe metode fiecare fiind executata cu o incredere extrema in ceea ce face, nestiind parca nici ea care va fi urmatoarea miscare. Tangoul trezeste in spectator de obicei stari de incredere, curaj, dorinta, pasiune, forta interioara, fermitate, putere de convingere.
Salsa
Un alt tip de dans este salsa, dans ce intra in categoria celor latino-americane. Viata 'fenomenului muzical'' pe care astazi il numim salsa, i-au dat-o cubanejii. Pe de alta parte, locuitorii din Puerto Rico, un alt tip de popor latino-american, au dezvoltat si au tacut cunoscut acest stil de dans. Sunt cateva versiuni ale aparitiei denumirii de salsa. Din limba spaniola, salsa semnifica 'sos'. O povestire spune ca intr-un mic club din Miami, a cantat intr-o seara o formatie, care a interpretat o melodie cubaneza si aceasta melodie atat de mult a placut publicului, ca acestia au inceput sa strige 'Salsa! Salsa!', avand in vedere ca melodia a fost atat de fierbinte si iute ca sosul care era cel mai popular in acel local.
Denumirea oficiala i-a fost data de 'regele mambo' Tito Puente si este un stil de dans cel mai des intalnit in zona Marii Caraibe. Salsa include miscari din mai multe dansuri latino-americane ca: Rumba, Samba, Bachata, Cumbia. O mare importanta o au miscarile unui singur partener, care se combina cu rotirile ambilor parteneri si cu improvizarea lor. Caracteristica dominanta a acestui dans este ideea de flirt, demonstrarea unul altuia a calitatilor fiecaruia ceea ce diferentiaza Salsa de Mambo. Salsa este o combinatie intre samba si rumba.
Pentru aderentii religiei afro-braziliene, Candomble, Samba inseamna a te ruga, a-ti invoca propriul orixa (Dumnezeu/sfant). Ritmurile africane ce au fost asimilate in muzica latino vin din
Yoruba, Congo sau alte tari vest africane, care au fost facuti scalvi in Lumea Noua. in patria lor natala, ritmurile erau menite a invoca diversi zei. Candomble pastreaza aceste ritmuri chiar si in timpurile noastre! Aceste ritmuri au fost cele care au dat nota dominanta a muzicii braziliene, facand din Samba un tip unic de muzica.
Senzuala, subtila si pasionanta, rumba este numita 'perla dansurilor latino-americane', fiind un dans al iubirii si suferintei. Se caracterizeaza prin miscari ample ale bazinului si unduiri elegante ale bratelor, avand o melodicitate lirica, poate chiar un anumit melo-dramatism. Astazi multe din figurile de baza au pastrat vechea poveste pasionanta de dragoste in care femeia incearca sa domine barbatul cu ajutorul farmecului sau feminin. In coregraiile reusite va exista intotdeauna un element de 'tachinare si fuga', barbatul fiind ispititi si apoi respins. Pentru partenera miscarile cele mai atractive sunt cele de bazin, in timp ce partenerul isi foloseste intregul trup pentru a-si impresiona si domina partenera. Din pacate, la finalul dansului el nu reuseste niciodata.
O mica analiza a acestui dans ne face sa gasim niste caracteristici ce deriva din salsa. in primul rand costumatia partenerilor vine sa accentueze formele corpului, sa scoata in evidenta calitatile fiecaruia in parte, subliniind mai ales feminitatea cu puterea ei de convingere. Pozitia partenerilor in timpul dansului: la salsa partenerii respecta o anumita distanta, spre deosebire de celelalte dansuri, distanta de la care fiecare observa foarte amanuntit corpul celuilalt cu subtilitatile sale. Privirea in timpul dansului este mai mult cocheta, partenera parca dorind sa starneasca dorinta partenerului de a-i intalni privirea. Din imbinarea distantei dintre parteneri cu privirea lor, se poate ajunge la concluzia ca in timpul salsei partenera flirteaza cu partenerul dorind sa-i starneasca pe de o parte dorintele acestuia, iar pe de alta parte nelasandu-1 sa se apropie. Si in sfarsit miscarile celor doi sunt asemanatoare, cu pasi bine definiti, cu unduiri ale coapselor si miscarile bratelor, aceste miscari in combinatie arata frumusetea unui 'joc' intre doi indragostiti la care participa intreg corpul. Salsa mai mult tinde sa sublinieze feminitatea partenerei si posibilitatile care deriva din aceasta. Acest dans da sentimental de usurinta, de incredere ca totul e foarte simplu, este foarte jucaus si ridica de pe scaun practic orice spectator si bineinteles ii face sa zambeasca.
Ce dans ne caracterizeaza pe fiecare dintre noi
Din cele expuse mai sus mi-am propus sa determin care dans este specific cui sau de ce unii danseaza foarte bine un anumit stil de dans, pe cand de altul nici nu vrea sa auda. Am facut niste masuratori pe baza unui grup de dansatori incepatori. Am luat cateva persoane care fac cursuri de dans si am vrut sa vad de ce invata atat de usor ceva, iar altceva mai greu.
in tabelul de mai jos sunt prezentate masuratorile facute.
|
|
|
|
Vals(y) |
Tango(r) |
Salsa Cs») |
|
|
|
|
|
|
|||
Nr pers |
EBFpot min F |
EBFpot min B |
EBFpot minN |
c1 |
c2 |
Cl |
c2 |
Cl |
c2 |
CD |
IO |
DH |
CAM |
^Imax |
^2max |
1 |
91 |
91 |
94 |
92 |
94 |
99 |
100 |
93 |
97 |
86 |
84 |
60 |
-20 |
T |
T |
2 |
87 |
91 |
92 |
94 |
90 |
90 |
95 |
100 |
100 |
87 |
87 |
58 |
5 |
S |
S |
3 |
93 |
95 |
96 |
90 |
90 |
94 |
93 |
86 |
90 |
90 |
90 |
66 |
-25 |
T |
T |
4 |
89 |
90 |
90 |
93 |
90 |
86 |
92 |
90 |
89 |
86 |
86 |
52 |
|
V |
V |
5 |
87 |
89 |
90 |
86 |
91 |
90 |
87 |
85 |
94 |
82 |
83 |
50 |
0 |
T |
S |
6 |
87 |
89 |
90 |
95 |
88 |
94 |
87 |
90 |
90 |
81 |
82 |
43 |
3 |
V |
s |
7 |
86 |
87 |
88 |
90 |
89 |
92 |
86 |
90 |
96 |
81 |
82 |
45 |
6 |
T |
s |
8 |
87 |
88 |
90 |
91 |
86 |
89 |
90 |
90 |
96 |
80 |
82 |
51 |
-2 |
V |
s |
9 |
87 |
89 |
90 |
93 |
82 |
94 |
88 |
90 |
96 |
80 |
84 |
47 |
7 |
T |
s |
10 |
86 |
88 |
89 |
87 |
90 |
82 |
90 |
80 |
84 |
76 |
80 |
47 |
10 |
V |
VT |
11 |
86 |
87 |
88 |
90 |
96 |
91 |
90 |
85 |
90 |
75 |
82 |
42 |
0 |
T |
V |
12 |
87 |
87 |
88 |
90 |
87 |
94 |
96 |
88 |
91 |
83 |
80 |
45 |
-2 |
T |
T |
13 |
85 |
87 |
87 |
92 |
89 |
86 |
96 |
96 |
87 |
77 |
82 |
41 |
4 |
|
T |
14 |
86 |
87 |
87 |
82 |
85 |
81 |
85 |
85 |
80 |
78 |
80 |
40 |
0 |
s |
VT |
15 |
86 |
88 |
89 |
84 |
90 |
81 |
86 |
91 |
86 |
80 |
84 |
45 |
0 |
s |
V |
16 |
87 |
88 |
90 |
90 |
89 |
89 |
95 |
86 |
87 |
83 |
80 |
48 |
4 |
V |
T |
17 |
86 |
87 |
87 |
80 |
80 |
84 |
89 |
83 |
90 |
79 |
81 |
43 |
5 |
T |
S |
18 |
82 |
83 |
82 |
90 |
90 |
87 |
89 |
87 |
80 |
70 |
76 |
38 |
-3 |
V |
V |
19 |
86 |
87 |
88 |
86 |
90 |
82 |
89 |
88 |
90 |
80 |
80 |
45 |
10 |
S |
VS |
20 |
87 |
88 |
90 |
88 |
93 |
83 |
89 |
91 |
88 |
86 |
85 |
50 |
0 |
S |
V |
21 |
86 |
87 |
88 |
79 |
85 |
84 |
85 |
82 |
87 |
80 |
80 |
44 |
-1 |
T |
S |
22 |
85 |
87 |
88 |
77 |
82 |
82 |
80 |
80 |
83 |
83 |
81 |
42 |
12 |
T |
S |
23 |
82 |
83 |
85 |
79 |
83 |
80 |
83 |
80 |
79 |
75 |
80 |
40 |
0 |
s |
VT |
24 |
80 |
80 |
80 |
77 |
80 |
78 |
80 |
80 |
80 |
70 |
71 |
40 |
4 |
s |
TOT |
25 |
84 |
87 |
90 |
89 |
90 |
86 |
90 |
98 |
97 |
82 |
84 |
47 |
-3 |
s |
s |
26 |
85 |
88 |
91 |
90 |
92 |
80 |
90 |
90 |
87 |
83 |
85 |
48 |
10 |
V |
V |
Ci - compatibilitatea Ci - compatibilitatea persoanei cu dansul dansului pentru persoana
EBF Vals = 95
Analizand datele din table si cele expuse mai sus despre dans, se pot face mai multe comentarii. in primul rand am observat ca EBF celor trei tipuri de dans analizate este mare. De aceea poate, pentru a fi atrase de ele, sau pentru a le putea invata si persoanele trebuie sa aiba un EBF macar mai mare de 83. Persoanele nr. 23 si 24 nu sunt dansatoare si nici nu doresc sa invete sa danseze. Persoana nr. 18 a invatat sa danseze, dar de fiecare data apareau conflicte cu ceilalti.
Am observat din tabel ca persoanele cu CAM mare au Ci < C2, care combinate cu ceilalti parametri mari, ne spune ca persoanele respective pot, cu ajutorul dansului, sa-si dezvolte anumite calitati, sau sa le trezeasca in ei, daca nu stiu ca le au si sa le manifeste. Din analiza masuratorilor referitoare la vals, am observat ca sunt compatibile cu acest dans, oamenii cu EBFN aproximativ egal cu 90. De ce? Valsul este dansul cu cel mai mare EBF, din cele studiate aici si pentru a putea transmite prin el Iubirea Divina, este nevoie ca si persoanele sa aiba un suflet bun. Anume aceste persoane pot trezi in spectator acele emotii specifice valsului. Desigur, jiaca se practica mult, si ceilalti pot invata sa danseze valsul, dar acesta va fi mai mult tehnic, 'dansul devenind o suita de figuri bine aranjate tehnic, lipsind acea traire
specifica dansului respectiv. Adica impactul asupra spectatorilor nu va fi acelasi, iar persoanele care danseaza in asa conditii nu vor fi destul de multumiti de ceea ce fac si in scurt timp se vor plictisi, nesimtind adevarata valoare a valsului. Din analiza lui C2 referitoare la vals, adica a compatibilitatii valsului cu persoanele, se poate face urmatoarea recomandare: valsul se recomanda persoanelor cu DH relativ mic. De ce? Am spus mai sus ca valsul in sine inseamna stabilitate, liniste sufleteasca, bunatate, romantism, etc. Valsul poate aduce omul intr-o stare de calm, de 'bine' si mentine aceasta stare pe tot parcursul dansului, iar in cadrul unui concurs de exemplu, pe toata durata concursului (=cresterea DH), ceea ce in timp se va face resimtit in persoana data. Concluzia mea este ca dansul se recomanda persoanelor schimbatoare, nehotarate, la care se schimba starea de spirit din minut in minut.
Daca analizam masuratorile referitoare la tango, vedem ca acest dans este caracteristic persoanelor cu fermitate mare. Majoritatea persoanelor compatibile cu tangoul au CAM mic. De aici se trage concluzia ca pot transmite adevarurile expuse in tango, acei oameni care sunt siguri pe sine, care se pot stapani, care stiu ce vor si nu-si modifica atat de repede starea interioara. Astfel, acesti oameni pot transmite spectatorilor fermitatea calitatilor masculine si a celor feminine, puterea de convingere a fiecaruia. Tangoul este necesar, recomandat, adica este compatibil pentru persoanele care au nevoie de fermitate sau care o au in interior, dar inca nu au descoperit-o. Din tabel rezulta ca compatibilitatea maxima a tangoului este pentru persoanele cu EBFF aproximativ egal cu EBFB. Acestea sunt persoanele care ceea ce gandesc imediat pun in practica. Vedem ca acest dans poate fi recomandat mai ales barbatilor (majoritatea persoanelor pentru care era compatibil tangoul sunt barbati) si aceasta pentru a dezvolta in ei siguranta, stoicismul, capacitatea de a face fata diferitor situatii si a nu fi afectati de ele, puterea de a conduce. O alta categorie de persoane pentru care a fost ales tangoul sunt persoane care inca nu si-au descoperit calitatile lor adevarate(EBFN>EBFB ). Acestea sunt persoane care manifesta mai mult calitatile pe care cred ca le au si nu pe cele adevarate. in acest caz se recomanda practicarea tangoului, care ii va ajuta sa manifeste ceea ce simt, fara a tine cont de blocajele rationale impuse. Astfel, tangoul ii va ajuta sa arate intotdeauna ceea ce simt, sa-si exteriorizeze sentimentele si astfel sa-si utilizeze virtutile la maxim.
Cercetarea compatibilitatii cu salsa, ne duce la afirmarea faptului ca persoanele compatibile cu acest stil de dans sunt cele cu EBFB aproximativ egal cu EBFN, adica sunt persoanele care gandesc ceea ce simt. Salsa este dansul care nu lasa indiferent nici un spectator, facandu-i pe toti sa zambeasca cel putin. De aceea oamenii cei mai potriviti pentru a transmite mesajele acestui dans sunt cei veseli, mereu bine dispusi, oamenii care tot ce simt iau ca adevar si incearca sa transmita, prin starea lor de spirit celorlalti. Sunt oameni flexibili, care iau viata ca pe o joaca, creativi, jucausi, sociabili, stiind mereu ca au ce transmite altora. Fiind dansul flirtului, al jocului, al veseliei, se recomanda persoanelor cu IO mare in comparatie cu CD. Adica acelor oameni care lac mereu ceva bun, indiferent daca au un motiv anume sau nu. Acest dans poate vine sa transmita mesajul ca nu neaparat invinge cel care este mai puternic ci cel care iubeste mai mult. De asemenea este compatibil mai mult pentru fete, pentru ca dezvolta in ele feminitatea si le aduce la ideea ca farmecul feminim intotdeauna ramane o putere de neinvins.
in concluzie as putea mentiona ca pentru persoanele bune, calme, stabile, monotone este caracteristic valsul. Tangoul caracterizeaza oamenii increzuti in fortele proprii, cu trairi intense, fermi pe pozitia lor, calculati. Salsa este specifica oamenilor vioi, plini de viata, mereu in miscare, care fac bine chiar numai cu prezenta lor.
Cum ne influenteaza dansul
Pentru a raspunde la aceasta intrebare am masurat cum se modifica cativa parametri simpli atunci cand cineva priveste un anumit dans si cum se modifica ei atunci cand il danseaza. Parametrii sunt prezentati in tabelele de mai jos.
1. Parametrii obisnuiti.
|
SV obisnuita |
RA obisnuita |
|||
Nr. |
F |
B |
N |
B |
N |
1 |
87 |
90 |
92 |
84 |
91 |
2 |
88 |
90 |
91 |
89 |
90 |
3 |
88 |
89 |
90 |
87 |
89 |
4 |
91 |
93 |
96 |
92 |
94 |
5 |
86 |
89 |
90 |
86 |
87 |
6 |
88 |
87 |
90 |
84 |
88 |
2. parametrii momentani in |
in timpul vizionarii unui |
dans sau unui spectacol |
de dans |
|
||||||||||||||||||||||
|
SV vals |
RA vals |
SV tango |
RA tango |
SV salsa |
RA salsa |
||||||||||||||||||||
Nr. |
F |
B |
N |
B |
N |
F |
B |
N |
B |
N |
F |
B |
N |
B |
N |
|||||||||||
1 |
90 |
95 |
97 |
91 |
93 |
91 |
95 |
96 |
94 |
96 |
90 |
93 |
96 |
89 |
94 |
|||||||||||
2 |
91 |
93 |
95 |
90 |
92 |
90 |
93 |
94 |
92 |
94 |
90 |
92 |
94 |
90 |
94 |
|||||||||||
3 |
89 |
92 |
93 |
90 |
91 |
89 |
91 |
93 |
90 |
92 |
89 |
91 |
93 |
90 |
91 |
|||||||||||
4 |
92 |
93 |
96 |
93 |
95 |
93 |
95 |
97 |
93 |
96 |
91 |
93 |
96 |
91 |
94 |
|||||||||||
5 |
88 |
89 |
90 |
90 |
90 |
89 |
90 |
91 |
90 |
91 |
88 |
89 |
91 |
89 |
89 |
|||||||||||
6 |
90 |
89 |
91 |
90 |
90 |
90 |
91 |
91 |
90 |
91 |
88 |
89 |
90 |
90 |
90 |
|||||||||||
3. parametrii momentani in timpul dansarii |
||||||||||||||||||||||||||
|
SV vals |
RA vals |
SV tango |
RA tango |
SV salsa |
RA salsa |
||||||||||||||||||||
Nr. |
F |
B |
N |
B |
N |
F |
B |
N |
B |
N |
F |
B |
N |
B |
N |
|||||||||||
1 |
90 |
91 |
93 |
89 |
92 |
90 |
93 |
96 |
91 |
94 |
89 |
90 |
92 |
88 |
90 |
|||||||||||
2 |
90 |
91 |
91 |
91 |
92 |
89 |
90 |
92 |
90 |
92 |
90 |
92 |
93 |
91 |
92 |
|||||||||||
3 |
88 |
89 |
90 |
88 |
90 |
89 |
90 |
91 |
88 |
89 |
88 |
89 |
90 |
87 |
89 |
|||||||||||
4 |
91 |
93 |
98 |
93 |
96 |
92 |
95 |
97 |
92 |
96 |
90 |
92 |
96 |
90 |
94 |
|||||||||||
5 |
87 |
89 |
90 |
89 |
90 |
87 |
89 |
91 |
88 |
89 |
87 |
88 |
89 |
86 |
88 |
|||||||||||
6 |
89 |
90 |
92 |
89 |
91 |
88 |
89 |
91 |
87 |
89 |
88 |
88 |
90 |
85 |
87 |
|||||||||||
Din tabelele de mai sus, putem vedea ce efecte au dansurile direct asupra spectatorilor si dansatorilor. Am luat aceleasi persoane si am ajuns la concluzia ca cel mai mare efect au dansurile asupra spectatorilor, dansuri ale profesionistilor, asta poate din cauza faptului ca persoanele cercetate sunt amatori si sunt la inceputul comunicarii directe cu dansul. Astfel, am observat ca cu cat EBF dansului este mai mare, cu atat efectul sau asupra spectatorilor este mai mare, locul I luandu-l valsul. Am mai observat ca pe parcursul vizionarii dansurilor creste RA momentana a tuturor peste 90, deci oamenii devin mai calmi, mai buni si nu pot fi usor agresati, in timpul practicarii acelorasi dansuri, RA sunt putin mai mici, fapt intalnit mai ales la cei incepatori. Aceasta din cauza ca persoanele respective nu au destula incredere in reusita de la inceput. Dupa o perioada de practicare insa acest fenomen dispare. Cu toate astea, cu cat persoana este mai compatibila cu un anumit stil de dans, cu atat ea este mai rezistenta la agresiuni. Parametrii cresc la maxim la fiecare persoana diferit, in functie de compatibilitatea sa cu dansurile si de pozitivismul sau. De asemenea am observat ca cel mai mult cresc SV pe N, spectatorii intrand in rezonante benefice cu dansul si primind energiile benefice transmise prin el. In ceea ce priveste cresterea RA pe N in timpul practicarii dansului, aceasta este net superioara celeia pe B, ceea ce demonstreaza receptionarea acelei energii benefice transmisa prin dans. Din tabele mai rezulta ca la unele persoane, in timpul dansului SV pe F ramane constant sau chiar scade putin. Aceasta se datoreaza neinsusirii pozitiei corecte in timpul dansului si neacomodarea cu el, ceea ce induce la unele persoane o stare de usoara oboseala, care se compenseaza insa cu o stare de multumire sufleteasca dupa ce s-a reusit.
In concluzie, dansul are efecte deosebite atat cand este privit, cat mai ales cand este dansat. Starea maxima de multumire sufleteasca se primeste atunci cand dansam ceea ce ne este specific noua, ce ne caracterizeaza si atunci nu ne mai poate ajunge nici o emotie negativa. Acest lucru a fost demonstrat si intr-un articol care spune urmatoarele. Cercetatorii italieni au gasit un nou mod de reabilitare cardiaca a pacientilor, evitand sala de sport, solutia fiind valsul. Acest gen de dans s-a dovedit a fi la fel de eficient ca mersul pe bicicleta, iar studiul a aratat imbunatatirea capacitatii la efort dupa vals. Pacientii dansatori au raportat usoare imbunatatiri si in modul in care dorm, in privinta dispozitiei, a abilitatii de a face treburi casnice sau de a se ocupa de hobby-uri. 'Dansul poate fi un mod mai eficient de a-i face pe oameni sa faca exercitii fizice si mai distractiv decat sa stea pe bicicleta medicinala', au spus medicii. Atunci de ce n-ar fi sa imbinam utilul cu placutul?
Concluzii
Dansul a fost si va ramane cea mai placuta forma de imbinare a utilului cu placutul, este cea mai frumoasa dintre arte, cel mai usor mod de a ne invata ce este viata, cea mai placuta metoda de a face sport si nu in ultimul rand este o metoda perfecta de a ne relaxa si a bucura ochiul. Dupa cum am vazut, a aparut cu mult inainte de a ne putea imagina noi, are nenumarate forme de manifestare si traieste si ne bucura si astazi. Fiecare dans in parte este o viata, o istorie, o poveste frumoasa de dragoste menita sa sublinieze calitatile si farmecul celor doua contrarii, principiul masculine si principiul feminine, care sunt atat de opuse si se completeaza atat de frumos. Dansul dezvolta in noi calitati cat mai diverse si poate fi folosit in cunoasterea de sine. Dansul ne poate spune poate cel mai bine cine suntem noi, ce vrem de la viata si cu ce putem sa-i bucuram pe ceilalti.
Din cele analizate in lucrare pot spune ca valsul este specific persoanelor bune, calme, linistite, romantice, visatoare; tangoul este un dans al fermitatii, curajului, pasiunii, fortei sentimentelor; salsa este dansul jocului, al veseliei, al usurintei de a trai. Ca o recomandare pentru cei ce vor sa danseze, pentru a alege valsul, trebuie sa aibe EBFn aproximativ 90, pentru tango CAM trebuie sa fie mic, preferabil negativ, iar pentru salsa EBFB trebuie sa fie aproximativ egal cu EBFN. Este bine sa practice valsul acei care vor sa invete sa fie calmi, calculati, visatori, tango cei care vor sa fie increzuti in puterile proprii si in special barbatii pentru a-si dezvolta capacitati ca: puterea de conducere, de a lua decizii, increderea, pentru a invata sa fie stapani pe situatie. Salsa se recomanda pentru cei care sunt prea seriosi si nu se bucura de fiecare moment din viata, pentru cei care vor sa invete sa emane numai bucurie si mai ales pentru femei ca sa creada in feminitatea lor.
O alta concluzie ar fi ca dansul este cel care ne ajuta sa devenim mai buni, ne ajuta mult sa putem rezista in fata stresului zilnic, ne ajuta sa ne recream si sa gasim fortele de a merge mai departe si aceasta atat daca-1 dansam, cat si daca-1 vizionam doar. Dansul este o adevarata arta, arta care ne face mai buni, mai sensibili, care ne arata frumosul in viata si ne da pofta de viata.
Dansul este cel mai frumos lucru care se poate intampla in viata unui om. A dansa este insasi viata.