PATOLOGIA SPLINEI - AFECTIUNI SPLENICE DIFUZE
Afectiunile difuze ale splinei pot modifica dimensiunea si ecostructura organului.
Cresterea ecogenitatii splinei poate fi datorata implicarii neoplazice a acesteia, dar nu este o caracteristica, deoarece aspectul ecogen al structurii este dependent de foarte multi factori, printre care vascularizatia sau modificarile inflamatorii.
Cresterea dimensiunlor splinei apare in afectiuni extrem de variate: hematologice (leucemii, limfoame, anemii hemolitice), infectioase (malaria, tuberculoza), hipertensiune portala de orice cauza, colagenoze, boli metabolice (Gaucher, Niemann-Pick). Pentru afirmarea splenomegaliei este necesara masurarea a cel putin doua diametre, de obicei cel al axului lung (peste 13-14 cm) si cel transversal (peste 5 cm).
Desi dimensiunile sunt mari, nu se constata modificari ale ecogenitatii, cu exceptia leucozei mieloide in care parenchimul splenic are o ecogenitate crescuta. Splenomegalia poate fi usoara (13-14 cm), moderata (15-16 cm) sau importanta (peste 16 cm).
In general, in hepatite cronice splenomegalia este usoara, in cirozele hepatice usoara sau medie, pentu ca in bolile hematologice (leucemia mieloida cronica) sa poata fi constatata o splenomegalie giganta.
In
cazul detectarii unei splenomegalii este necesara
cautarea altor modificari asociate care pot fi evaluate prin
Splenomegalie la un pacient cu
malarie in antecedente
Boala Waldenstrom - splenomegalie cu
zone hipoecogene diseminate
Ciroza hepatica - dilatarea venei splenice
HTP cu varice splenice in hil
AFECTIUNI SPLENICE LOCALIZATE
Ecografia este indispensabila pentru diagnosticul unor leziuni localizate ale parenchimului splenic. Aceste alterari focale se pot grupa in cateva categorii:
Formatiuni chistice -Primare (adevarate):
-parazitare
-nonparazitare-congenitale-neoplazice
-Secundare
-pseudochiste sau chiste posttraumatice
Calcificari focale -Unice
-Multiple
Tumori solide -Benigne
-vasculare (hemangiom, limfangiom)
-variate:fibrom, endoteliom etc.
-Maligne
-limfoame (in special nonhodgkin)
-endotelio, fibrosarcoame
-metastaze
Abcese splenice
Infarct splenic -Recent
-Vechi (cicatriceal)
Ruptura splinei-Leziune izolata a capsulei
- Leziunea parenchimului splenic-hematom
-intraparenchimatos
-subcapsular
-perisplenic
hemoperitoneu)
FORMATIUNI CHISTICE
Apar, in general, ca si formatiuni bine delimitate, unice sau multiple, cu continut transonic si intarire acustica. Chistele adevarate au un perete fin, ecogen - capsula.
Chistele primare nonparazitare sunt congenitale si reprezinta cca 20% din toate formatiunile chistice splenice. Capsula acestora poate fi demonstrata ecografic, iar prezenta unor eventuale septari, care mimeaza veziculele fiice, pune probleme de diagnostic diferential cu hidatidoza. Cel mai des intalnit este chistul epidermoid care poate fi unic sau multiplu, cu continut transsonic sau cu ecouri punctiforme, mobile (cristale de colestrol), ce ii confera chistului o ecogenitate slaba, de ansamblu. Hemoragia intrachistica determina o crestere difuza sau neomogena a ecogenitatii formatiunii, care isi pastreaza, insa, caracterele conferite de continutul fluid, fenomenul de intarire acustica fiind constant.
Chiste epidermoide
Chist congenital
Chistele primare parazitare sunt prezente in afectiuni (determinate de metazoare parazitare) ca: echinococoza, amoebiaza, shistotomiaza, toxoplasmoza, cisticercoza, trepanostomiaza. Dintre acestea, hidatidoza este cea mai frecventa, localizarea splenica reprezentand 1-5% din toate localizarile posibile ale echinococozei. Chistul hidatic splenic izolat este foarte rar, cel mai adesea localizarea splenica insotind alte localizari.
Se descriu mai multe tipuri ecografice de chisturi hidatice:
imagine lichidiana pura (forma monoveziculara tanara);
imagine lichidiana cu perete decolat, foarte caracteristica;
colectie lichidiana septata,cu compartimente ovalare sau rotunjite (vezicule fiice);
imagine cu continut heterogen, cu mici imagini rotunde in interior, corespunzand suprainfectiei;
chist cu pereti grosi, hiperecogeni, calcificati.
Chist hidatic
Chist hidatic cu vezicule fiice
Chist hidatic calcificat
Formatiuni chistice secundare –pseudochiste. Acestea nu au un perete epitelial propriu si sunt urmarea unor traumatisme, abcese sau infarcte splenice. Pseudochistele posttraumatice sunt cele mai frecvente si survin in 70% din cazuri la copii, sunt asimptomatice sau oligosimptomatice si se formeaza prin inchistarea unui hematom vechi insotind ruptura parenchimului. Continutul este, in general, transonic, fara posibilitatea demonstrarii unui perete adevarat, desi uneori pot fi prezente calcificari periferice cu umbra acustica.
CALCIFICARI SPLENICE
Calcificarile splenice ofera imagini reflectogene cu con de umbra posterior, unice sau multiple, diseminate. In masura in care nu insotesc o leziune de sine statatoare (tumora solida, chist, cicatrice dupa infarct), nu li se poate stabili o semnificatie patologica precisa.
Calcificari splenice in tuberculoza
FORMATIUNI SPLENICE CHISTICE
Caractere comune:
- forma rotunda
- transsonice
- delimitare neta
- amplificare posterioara
+/- splenomegalie
+/- complicatii -ruptura
-hemoragie
-suprainfectie
1. Chiste splenice neparazitare
-congenitale
-dobandite
Chistul epidermoid:
-cele mai frecvente chiste adevarate
-au perete propriu epitelial, fin, regulat
-unilocular
-rotund-ovalar
-dimens.variabile
-continut transsonic
-amplificare acustica post.
-unice sau multiple
+/-calcificari la nivelul peretilor
+/-uneori septari sau/si ecogenitati punctiforme, fine, in interior (cristale de
colesterol)
|
|
|
Chiste splenice parazitare
Chistul hidatic:
|
|
|
-Etiologie
-Echinococcus granulosus
-Echinococcus multilocularis
-localizare splenica rar(<2%)
-frecvent imagine nespecifica de chist simplu, unilocular
-alteori decelam: -vezicule fiice
-nisip hidatic
-imagine de membrana flotanta decolata
-gelificarea continutului
-calcificari parietale
-chistul vechi calcificat este greu de diferentiat de:
-tumora
-infarct
-abces
|
|
|
3. Pseudochisturi:
-formatiuni transsonice lipsite de perete propriu
-mai frecvent la copii
-pot aparea in procesul de vindecare a unor:-hematoame
-infarcte
-abcese
-rar in evolutia unor pancreatite acute necrotico-hemoragice(fuzarea fermentilor pancreatici pe traiectul venei splenice)
-diagnostic diferential cu chistele splenice
