Intrebari la Medicina Interna

Sistemul respirator

1.          Pneumoniile comunitare: etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnosticul pozitiv, diagnosticul diferential, tratamentul empiric. Caracteristica grupurilor principale de antimicrobiene utilizate in tratamentul pneumoniilor.

2.          Pneumoniile nosocomiale: etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, diagnosticul pozitiv, diagnosticl diferential, tratament, profilaxie. Caracteristica grupurilor principale de antimicrobiene utilizate in tratamentul pneumoniilor.

3.          Pneumoniile la persoanele imunocompromise: patogenie, manifestarii clinice, diagnosticul pozitiv, diagnosticul diferential, tratament.

4.          Pneumonia franca lobara: definitie, stadiile morfopatologice, manifestari clinice si paraclinice, diagnosticul pozitiv, diagnostciul diferential, complicatii, tratament. Profilaxie.

5.          Bronhopneumonia: definitie, manifestari clinice si paraclinice, diagnosticul pozitiv, diagnosticul diferential, complicatii, tratament.

6.          Bronsita acuta: definitie, etiologie, patogenie, manifestari clinice si diagnostic, diagnosticul diferential, tratament, profilaxie.

7.          Bronsita cronica: definitie, epidemiologie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice si diagnostic, diagnostic diferential, complicatii, tratament, profilaxie, dispensarizarea.

8.          Bronhopneumopatia cronica obstructiva, etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential, tratament, profilaxie.

9.          Emfizemul pulmonar: definitie, etiologie, clasificare, fiziopatologie, tablou clinic, explorari paraclinice, complicatiile, tratament, profilaxie.

10.       Astmul bronsic: definitie, epidemiologie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, evolutie, tratament, tratamentul in trepte, profilaxie.

11.       Astmul bronsic nealergic (endogen): etiologie, patogenie, manifestari clinice, tratament.

12.       Status astmaticus: definitie, cauzele de dezvoltare, manifestari clinice, evolutie, tratament, profilaxie.

13.       Sindromul bronhoobstructiv: clasificare, tablou clinic, evolutie, diagnosticul pozitiv, diagnosticul diferential si principiile de tratament, profilaxie.

14.       Bronsiectaziile: definitie, etiologie, patogenie, manifestari clinice si paraclinice, diagnostic diferential, evolutie, tratament, profilaxie.

15.       Abcesul pulmonar: etiologie, patogenie, manifestari clinice, formele clinice particulare, examene paraclinice, diagnostic diferential, complicatii, evolutie, tratament, profilaxie.

16.       Sindromul de revarsat pleural lichidian. Transsudatele: etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic diferential, tratament, profilaxie. Exsudatele: etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential, tratament, profilaxie.

17.       Pleureziile: definitie, etiologie, patogenie, clasificare. Pleureziile netuberculoase (manifestari clinice, evolutie, diagnostic, tratament): parapneumonica, din tromboembolismul pulmonar, din neoplazii, in bolile de colagen, empiemele pleurale.

18.       Sindromul de revarsat pleural aeric, clasificare. Pneumotoracele spontan (primar si secundar). Etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential, tratament, profilaxie.

19.       Cancerul pulmonar primar si metastatic: etiopatogenie. Cancerul pulmonar primar: clasificare histologica, tablou clinic (manifestari respiratorii, manifestari metastatice, manifestari paraneoplazice), examene paraclinice; prezentarea radiologica a cancerului bronsic. Clasificarea TNM si stadializarea. Diagnosticul diferential.

20.       Cancerul pulmonar primar: clasificare histologica, manifestarile clinice si metastazarea in functie de tipul histologic, tratamentul cancerului fara celule mici si tratamentul cancerului anaplazic. Profilaxia.

21.       Cancerul pulmonar secundar (metastatic): incidenta, forme clinicoanatomice (metastaze pulmonare multiple, nodulul pulmonar solitar, limfangita canceromatoasa, metastazarea in bronhie), diagnosticul diferential, tratamentul.

22.       Tromboembolismul pulmonar: definitie, incidenta, factori de risc, fiziopatologie, manifestarile clinice, sindroamele clinice de baza (embolismul pulmonar masiv, submasiv, infarctul pulmonar, hipertensiunea pulmonara cronica tromboembolica), evolutie, diagnostic, tratament, profilaxie.

23.       Hipertensiunea pulmonara (arteriala). Hipertensiunea pulmonara secundara: patogenie, morfologie, tablou clinic, explorari paraclinice, tratament.

24.       Hipertensiunea pulmonara (arteriala): definitii, etiologie. Hipertensiunea pulmonara primara: etiopatogenie, tablou clinic, explorari paraclinice, diagnostic diferential, complicatii, tratament.

25.       Cordul pulmonar cronic: definitie, etiologie, patogenie, clasificare, tablou clinic, explorari paraclinice, diagnostic diferential, complicatii, tratament.

26.       Insuficienta respiratorie cronica: definitii. Hipoxemia, efectele hipoxemiei, hipoxemia acuta, hipoxemia cronica, evaluarea clinica a oxigenarii. Hipercapnia, efectele hipercapniei. Cauzele insuficientei respiratorii, manifestari clinice, explorari de laborator, complicatii, tratament.

27.       Alveolitele alergice extrinseci: definitie, etiologie, patogenie, tablou clinic, evolutie, diagnostic pozitiv si diagnostic diferential, tratament, profilaxia.

28.       Pneumopatii interstitiale difuze (bolile pulmonare interstitiale): definitii, etiopatogenie, diagnostic pozitiv si diagnostic diferential, tablou clinic, examen de laborator (hemograma, teste biochimice si serologice, testele ventilatorii, examenul radiologic, CT, lavajul bronhoalveolar, biopsia pulmonara), evolutie, tratament.

29.       Alveolita fibrozanta idiopatica: definitie, epidemiologie, morfopatologie, patogenie, tablou clinic, examen de laborator (ventilatorii, examen radiologic, CT, bronhoscopia, biopsia pe plaman deschis), diagnosticul diferential, tratament.

30.       Sindromul de detresa respiratorie acuta a adultului (SDRA): definitie, etiologie, manifestari clinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferential, complicatii si prognoza, tratament.

31.       Sindromul mediastinal: definitii, manifestari clinice, examene paraclinice. Formatiuni ale mediastinlui anterior (afectiunile timusului, tumori cu celule germinale, tumori mezenchimale, gusa endotoracica), mediastinlui mijlociu (chisturile mediastinale), ale mediastinlui posterior (tumori neurogene) si cu localizare in orice compartiment mediastinal (limfoame, leziuni vasculare, hernii diafragmatice), Diagnostic, diagnostic diferential, tratament. Mediastinitele: diagnostic, diagnostic diferential, tratament.

32.       Afectarea aparatului respirator in bolile tesutului conjunctiv si in vasculite: clinica, diagnostic si diagnostic diferential, tratament, profilaxie.

33.       Alergia medicamentoasa, patogenie, manifestari clinice, teste de control, tratament, profilaxie.

34.       Urticaria, Etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential, tratament, profilaxie.

35.       Polinoza. Etiologie, patogenie, manifestari clinice, complicatii, tratament, profilaxie.

36.       Socul anafilactic. Etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, principii de tratament, profilaxie.

37.       Edemul Quincke. Etiologie, patogenie, manifest6ari clinice, diagnostic, principii de tratament. Profilaxie.

38.       Boala serului. Etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, tratament, profilaxie.

39.       Tuberculoza pulmonara infiltrativa: etiopatogenie, formele clinicoradiologice (infiltratul lobular, infiltratul rotund, infiltratul nebulos, periscizurita, lobita tuberculoasa, tuberculomul, pneumonia cazeoasa), diagnosticul diferential cu pn eumoniile nespecifice, tratament. Organizarea si continutul activitatii internistului in depistarea tuberculozei la adulti. Grupile cu risc sporit de imbolnavire.

40.       Tuberculoza primara: etiopatogenie, clasificare. Diagnosticul pozitiv la copil si la adult, diagnosticul diferential, semnificatia epidemiologica. Tuberculoza pulmonara diseminata hematogen (tuberculoza miliara acuta, subacuta si cronica): patogenie, manifestari clinicoparaclinice, tratament.

41.       Metode si cai de depistare a tuberculozei la momentul actual. Bacterioscopia, insamantarile. "Mastile tuberculozei". Starile de urgenta in tuberculoza: diagnostic, asistenta medicala. Profilaxia specifica, sanitara si sociala a tuberculozei. Focarele de tuberculoza si asanarea lor.

42.       Tratamentul tuberculozei. Tratamentul strict supravegheat (DOTS): definirea cazurilor de tuberculoza (dupa localizare, severitatea bolii, infectiozitate, tratamentul antibacterian anterior), definirea grupurilor terapeutice, schemele de tratament standardizat in diferite grupuri terapeutice. Medicamente antituberculoase: mecnism de actiune, indicatii, efecte adverse.

43.       Epidemiologia tuberculozei. Pleurezia tuberculoasa: particularitati clinice si de laborator, diagnostic diferential.

44.       Clasificarea tuberculozei. Tuberculoza fibrocavitara: definitie, patogenie, ma nifestari clinice si paraclinice, diagnostic diferential, semnificatia epidemiologica.Meningita tuberculoasa: particularitati clinice si de laborator, diagnostic diferential.

Sistemul cardiovascular

1.          Reumatismul articular acut (febra reumatismala): definitie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, evolutie, diagnostic diferential, tratament, dispensarizare, profilaxie (primara si secundara).

2.          Insuficienta mitrala: etiologie, patogenie, manifestari clinice si paraclinice, diagnostic si diagnostic diferential, tratament, indicatiile tratamentuli chirurgical.

3.          Stenoza mitrala: etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic si diagnostic diferential, tratament, indicatiile tratamentuli chirurgical.

4.          Cardiopatii congenitale: patogenie, manifestari clinice, diagnostic si diagnostic diferential, evolutie, tratament, indicatiile tratamentului chirurgical.

5.          Insuficienta aortica: etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic si diagnostic diferential, tratament, indicatiile tratamentuli chirurgical.

6.          Stenoza aortica: etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic si diagnostic diferential, tratament, indicatiile tratamentuli chirurgical.

7.          Valvulopatiile tricuspidiene: etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic si diagnostic diferential, tratament, indicatiile tratamentuli chirurgical. Tipurile de proteze valvulare. Dispensarizarea bolnavului protezat valvular.

8.          Endocardita infectioasa: definitie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic si diagnostic diferential, evolutie, tratament, profilaxia primara.

9.          Hipertensiunea arteriala esentiala: definitie, etiologie, patogenie, clasificare, determinarea gradului de risc, manifestari clinice, evolutie, afectarea organelor tinta, investigatiile obligatorii, tratament, profilaxie.

10.       Hipertensiuni arteriale secundare: definitie, etiologie, patogenie, clasificare, schema examenului medical la diferite etape de examinare, diagnostic diferential.

11.       Hipertensiuni arteriale nefrogene: etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, diagnostic diferential, tratament.

12.       Hipertensiuni arteriale endocrine: etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, diagnostic diferential, tratament.

13.       Hipertensiuni arteriale hemodinamice (cardiovasculare): etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, diagnostic diferential, tratament.

14.       Cardiopatia ischemica: definitie, patogeneza, clasificare, diagnostic clinic si paraclinc, tratament si profilaxie.

15.       Angina pectorala: definitie, etiologie, patogeneza, clasificare, diagnostic clinic, diagnostic paraclinc, tratament farmacologic, metodele de tratament invaziv.

16.       Angina pectorala instabila: definitie, patogeneza, diagnostic clinic, diagnostic paraclinc, tratament farmacologic, metodele de tratament invaziv.

17.       Insuficienta cardiaca acuta (insuficienta ventriculara stanga): definitie, etiologie, patogenie, manifestari clinice, tratament.

18.       Edemul pulmonar: definitii (edemul pulmonar cardiogen, SDRA), fiziopatologie. Edemul pulmonar cardiogen: definitie, etiologie, manifestari clinice, manifestari paraclinice. Tratamentul edemului pulmonar cardiogen.

19.       Infarctul miocardic: definitie, etiologie, patogenie, manifestarile clinice ale formelor tipice, criterii e diagnostic, diagnosticul diferential, evolutie, 3 faze de reabilitare.

20.       Socul cardiogen in infarctul miocardic acut: clasificare, manifestari clinice, diagnostic diferential si principiile de tratament.

21.       Insuficienta cardiaca cronica: etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, diagnostic clinic, investigatiile obligatorii paraclinice, diagnostic diferential, tratament, reabilitare.

22.       Pericardite: definitie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, evolutie, complicatii, tratament.

23.       Miocardite: definitie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, evolutie, diagnostic si diagnostic diferential, tratament.

24.       Cardiomiopatiile primare: definitie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, diagnostic diferential, tratament.

25.       Cardiomiapatiile secundare: clasificare, manifestari clinice, diagnostic diferential, tratament.

26.       Tahicardia paroxistica supraventriculara: definitie, etiologie, patogenie, tablou clinic, diagnostic, tratament.

27.       Fibrilatia atriala si flutterul atrial: definitie, etiologie, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferential, tratament.

28.       Tahicardia paroxistica ventriculara: definitie, etiologie, patogenie, tablou clinic, diagnostic, tratament.

29.       Insuficienta cardiaca acuta pe dreapta: etiologie, manifestari clinice, tratament.

30.       Formele atipice ale infarctului miocardic: manifestarile clinice, diagnostic. Recuperarea precoce si tardiva a pacientilor cu infarct miocardic acut.

31.       Investigatiile paraclinice in infarctul miocardic. Electrocardiograma, teste biologice, explorari radioizotopice, ecocardiografia, radiografia toracelui, explorari invazive.

32.       Complicatiile precoce si tardive in infarctul miocardic. Diagnosticare, tratament, profilaxie.

33.       Ateroscleroza: etiopatogenie, factorii de risc si profilaxia (primara si secundara). Structura anatomica a leziunilor aterosclerotice, manifestarile clinice de leziune aterosclerotica in diferite paturi vasculare (cerebral, coronarian, renal, membrele inferioare). Determinarea riscului cardiovascular total. Metode invazive de diagnostic si tratament al afectiunilor aterosclerotice (cardiace, cerebrale, periferice).

34.       Dislipidemiiile. Etiopatogenie, diagnostic, semnificatie clinica, tratament.

35.       Extrasistolia: etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice si electrocardiografice, tratament.

36.       Tulburarile de conducere. Tratament medicamentos si prin electrocardiostimulare. Tipurile de electrocardiostimulare.

Sistemul digestiv

1.          Boala de reflux esofagian si esofagitele de diversa etiologie. Diverticulele esofagiene, acalazia, esofagospasmul. Tumorile esofagiene: clasificarea histologica, manifestari clinice, metastazare, diagnostic diferential, tratament.

2.          Gastritele cronice: definitie, factorii etiologici, patogenie, manifestari clinice, clasificare, diagnostic si diagnostic diferential, tratament.

3.          Dispepsiile gastrice: definitie, etiologie, patogenie, clasificare, diagnostic, diagnostic diferential.

4.          Ulcerul gastic si duodenal: definitie, factorii etiologici, patogenie, manifestari clinice, evolutie, complicatii, tratament.

5.          Sindromul de intestin iritabil. Etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, tratament.

6.          Cancerul gastric: etiologie, patogenie, posibilitati de diagnostic precoce, manifestari clinice, diagnostic diferential, tratament, profilaxie.

7.          Suferintele stomacului operat. Definitie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, tratament, profilaxie.

8.          Sindromul de malabsorbtie: definitie, etiologie, patogenie, manifestari clinice, sindroamele principale, diagnostic pozitiv si diagnostic diferential, tratament.

9.          Boala Crohn: definitie, etiopatogenie, manifestari clinice, diagnostic pozitiv si diagnostic diferential, tratament.

10.       Colita ulceroasa: factori etiologici, patogenie, tablou clinic, complicatii, diagnostic si diagnostic diferential, tratament.

11.       Cancerul colorectal: etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic si diagnostic diferential, tratament.

12.       Pancreatita cronica: definitie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential, tratament.

13.       Cancerul pancreatic: tabloul clinic, diagnostic si diagnostic diferential, principii de tratament.

14.       Colecistita cronica: definitie, etiologie, patogenie, clasificatie, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential, tratament. Sindromul postcolecistectomic.

15.       Dischinezia cailor biliare: etiologie, patogenie, clasificare, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential, tratament, profilaxie.

16.       Litiaza biliara: etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential, tratament, profilaxie.

17.       Hepatite cronice virale cu virus B si virus D: definitie, etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential.

18.       Hepatite cronice virale C: definitie, etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential.

19.       Hepatite cronice autoimune: definitie, etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential.

20.       Ficatul alcoolic: patogenie, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential, tratament, profilaxie.

21.       Hepatitele cronice: principiile de tratament etiopatogenetic, profilaxie.

22.       Ciroza biliara primara: definitie, etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential, principii de tratament, profilaxie.

23.       Cirozele hepatice: definitie, etiologie, patogenie, clasificare, sindroamele principale, manifestari clinice.

24.       Cirozele hepatice: evolutie, complicatii, diagnostic, diagnostic diferential, principii de tratament (dietic, farmacologic, chirurgical), profilaxie.

25.       Hipertensiunea portala: definitie, clasificare, manifestari clinice, diagnostic.

26.       Steatoza hepatica: definitie, etiologie, patogenie, manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential, tratament, profilaxie.

27.       Cancerul hepatic: manifestari clinice, diagnostic si diagnostic diferential, principii de tratament.

28.       Insuficienta hepatica acuta si cronica. Patogenie, manifestari clinice, tratament.

29.       Abdomenul pseudoacut: diagnostic diferential.

30.       Hemoragiile digestive superioare: diagnostic diferential, principii de tratament.

31.       Hemoragiile digestive inferioare: diagnostic diferential, principii de tratament.

Sistemul urinar

1.          Glomerulonefrita acuta: definitie, etiologie, patogenie, forme morfologice, variantele clinice. Diagnosticul deiferential al glomerulonefritei acute cu glomerulonefrita cronica.

2.          Diagnosticul si tratamentul glomerulonefritei acute cu sindrom nefritic.

3.          Diagnosticul si tratamentul glomerulonefritei acute cu sindrom nefrotic si cu sindrom urinar izolat.

4.          Glomerulonefrita cronica: etiologie, patogenie, variantele morfologice, variantele clinice, diagnostic, tratamentul in functie de forma morfologica si de varianta clinica.

5.          Glomerulonefrita subacuta: morfopatogenia, manifestari clinice si paraclinice, evolutie, tratament, prognosticul.

6.          Amiloidoza renala: definitie, factori etiologici, patogenie, manifestari clinice si paraclinice, diagnostic, principiile de tratament, profilaxia.

7.          Pielonefrita cronica: definitie, etiologie, patogenie, dereglari imune, manifestari clinice, paraclinice, diagnosticul deferential cu glomerulonefrita, principiile de tratament, profilaxie.

8.          Sindromul nefrotic secundar: definitie, etiologie, patogenie, diagnostic, principiile de tratament.

9.          Insuficienta renala acuta: etiologie, patogenie, manifestari clinice si paraclinice, diagnostic, evolutie, tratament.

10.       Insuficienta renala cronica: etiologie, patogenie, manifestari paraclinice si clinice, diagnostic, tratamentul conservativ, indicatiile pentru hemodializa.

Colagenozele. Afectiuni articulare

1.          Lupusul eritematos de sistem: etiopatogenie, clasificare, manifestari clinice, diagnostic diferential, tratament.

2.          Sclerodermia de sistem: etiopatogenie, clasificare, manifestari clinice, semnele precoce ale bolii, diagnostic diferential, tratament.

3.          Dermatomiozita etiopatogenie, clasificare, manifestari clinice, diagnostic diferential, tratament.

4.          Artrita reumatoida: etiologie si patogenie, clasificare, tablou clinic, diagnosticul pozitiv.

5.          Artrita reumatoida: diagnosticul diferential, tratamentul in functie de forma clinica, dispensarizarea.

6.          Osteoartroza deformanta: etiologie si patogenie, clasificare, tabloul clinic in dependenta de articulatiile afectate, diagnostic diferential, tratament, profilaxie.

7.          Guta: etiopatogenie, tablou clinic, tratament, profilaxie.

8.          Periartrita nodoasa: etiopatogenie, tablou clinic, tratament, profilaxie.

9.          Spondilita anchilozanta (boala Behterev): manifestari clinice, diagnostic, diagnostic diferential, tratament.

10.       Vasculitele de sistem: clasificare, etiopatogenie, manifestari clinice, diagnostic pozitiv si diagnostic diferential, tratament.

Endocrinologie

1.          Diabetul zaharat tip I, etiopatogenie, tabloul clinic, complicatiile cronice, diagnostic clinic si paraclinic. Criteriile compensarii diabetului zaharat tip I. Insulinoterapia in diabet zaharat tip I: preparatele, curba de actiune, indicatiile, metodica tratamentului. Hipoglicemia. Tratamentul.

2.          Cetoacidoza diabetica: etiologie, patogenie, clasificarea, diagnosticul clinic si diferential, principii terapeutice.

3.          Criteriile compensarii diabetului zaharat tip II. Metodele si tratament in diabetul zaharat tip II. Derivatii sulfonilureei: grupele preparatelor.

4.          Gusa toxica difuza; etiopatogenie, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv si diferential. Criza tireotoxica. Tratamentul.

5.          Hipotiroidia: clasificarea, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv, tratamentul.

6.          Acromegalia si gigantismul: etiopatogenie, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv. Tratamentul.

7.          Diabetul insipid: etiopatogenie, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv si diferential. Tratamentul.

8.          Discorticismul. Hipercorticismul: etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv si diagnostic diferential, tratament. Insuficienta corticosuprarenaliana cronica: etiologie, patogenie, tablou clinic, diagnostic diferential, tratament. Criza addisoniana.

9.          Hipoparatireoidia: patogenie, tablou clinic, diagnosticul clinic si paraclinic, tratament.

Hematologie

1.          Anemiile fierodeficitare. Etiologie, patogenie, tablou clinic, sindroamele principale, criteriile de diagnostic, diagnosticul diferential, tratamentul.

2.          Anemia megaloblastica prin deficitul vitaminei B12 si acidului folic: patogenie, manifestari clinice, diagnostic diferential, tratament.

3.          Anemiile hemolitice. Anemiile hemolitice ereditare (prin defect de membrana eritrocitara, prin deficitul activitatii fermentilor ciclului pentozofosfat, glicolizei, sistemului glutationic si sistemului adenilic) si prin actiunea anticorpilor (anemiile hemolitice izoimune, transimune, heteroimune, autoimune): patogenie, tablou clinic, diagnosticul de laborator, complicatii, diagnostic diferential, tratament.

4.          Leucemia acuta: clasificare, tablou clinic, sindroamele clinicohematologice principale, afectarile extramedulare, diagnosticul de laborator si morfologic, diagnosticul diferential, complicatii, prognostic, tratament.

5.          Leucemiile cronice (leucemia granulocitara cronica, leucemia limfocitara cronica): etiologie, patogenie, tablou clinic, diagnosticul de laborator, diagnostic diferential, tratament, prognostic.

6.          Maladia Hodgkin. Etiologie, patogenie. Clasificarea morfologica. Tabloul clinic. Clasificarea clinica. Metodele de investigatie pentru determinarea gradului de raspindire a procesului. Diagnosticul diferential. Tratamentul. Prognosticul.

7.          Purpura trombocitopenica. Factorii etiologici principali. Patogenia singerarii. Tabloul clinic si diagnosticul de laborator. Diagnosticul diferential. Tratamentul.

Testele la Medicina Interna

Alergologie

1) C.S. Numiti tipurile reactiilor alergice care participa in patogenia bolii serului:

a) Tip anafilactic

b) Tip citotoxic

c) Afectarea cu complexe imune

d) Hipersensibilitatea intarziata

e) Cu participarea Ig M

2) C.S. In cazul socului anafilactic dupa penicilina numiti preparatul ce poate fi utilizat ca antidot:

a) Penicilinaza

b) Antihistaminice

c) Metilxantine

d) Betaadrenoblocatori

e) Antibiotice

3) C.S.Criteriile de diagnostic ale starii de rau astmatic sunt:

a) Criza de astm bronsic e insotita de hipotonie

b) La pacient se dezvolta bradicardia

c) Accesul se dezvolta pe fond de febra

d) Exista dependenta de corticosteroizi

e) Criza de astm bronsic dureaza peste 24 ore

4) C.S. Preparatele cu efect bronholitic folosite in tratamentul astmului bronsic pot fi:

a) Antihistaminicele

b) Antibioticele

c) Sulfanilamidele

d) Eufilina

e) Vitaminele

5) C.S. Factorii principali in etiopatogeneza astmului bronsic sunt:

a) Factorii alergici

b) Factorii nonalergici

c) Hiperreactivitatea bronsica

d) Factorii genetici

e) Toate cele enumarate

6) C.S. Factorii care provoaca accesele astmatice sunt:

a) Factorii alergici

b) Infectiile virale

c) Efortul fizic

d) Refluxul gastroesofagian

e) Toate cele enumarate

7) C.S. Un loc primordial in investigatia bolnavului astmatic ocupa:

a) Explorarea functionala respiratorie

b) Examenul radiologic toracic

c) Examenele de laborator al sputei

d) Examenul de laborator al sangelui

e) Analiza gazelor sanguine

8) C.S. Dupa gravitate astmul bronsic poate evolua cu exceptia uneia din cele enumarate:

a) Astmul cu accese nocturne

b) Astmul cu accese intermitente

c) Astmul persistent usor

d) Astmul persistent moderat

e) Astmul persistent sever

9) C.S. Astmul bronsic trebuie diferentiat de urmatoarele maladii, cu exceptia:

a) Sindromul de hiperventilatie

b) Bolile cardiace cu insuficienta ventriculara dreapta

c) Bolile cardiace cu insuficienta ventriculara stanga

d) Bronsita cronica obstructiva

e) Sindromul carcinoid

10) C.S. Medicatia de electie a accesului de astm sunt:

a) Medicamente anticolinergice

b) Corticosteroizii sistemici

c) Metilxantinele (teofilina)

d) Cromoglicatul disodic

e) Agonisti beta ₂- adrenergici

11) C.S. Mecanismele de actiune a corticosteroizilor in tratamentul astmului bronsic sunt:

a) Reducerea producerii de citokine

b) Cresterea transudarii microvasculare

c) Asigurarea migrarii si activarii celulelor inflamatorii

d) Cresterea nivelului de citokine

e) Cresterea eliberarii de mediatori din mastocite

12) C.S. Mecanismul de actiune a aminofilinei in tratamentul astmului bronsic este conditionat de:

a) Cresterea producerii de fosfodiesteraza

b) Inhibarea producerii de fosfodiesteraza

c) Cresterea eliberarii de Ca⁺⁺ intracelular

d) Micsorarea eliberarii de catecolamine

e) Micsorarea AMPc intracelular

13) C.S.Cauza majora a hiperreactivitatii bronsice la persoanele atopice cu astm bronsic este:

a) Efortul fizic

b) Stresul psihoemotional

c) Infectiile respiratorii

d) Alergenii din mediu

e) Aerul rece

14) C.S. Pentru astmul bronsic este caracteristica variabilitatea zilnica a debitului expirator de varf:

a) Sub 1%

b) Peste 5%

c) Peste 15%

d) Sub 10%

e) Nu este variabilitate

15) C.S. Pentru astmul bronsic sunt valabile urmatoarele devieri ale parametrilor ventilatiei pulmonare:

a) Cresterea volumelor expiratorii fortate

b) Cresterea volumului expirator fortat in prima secunda

c) Scaderea volumului expirator fortat in prima secunda

d) Scaderea volumului expirator fortat in primul minut

e) Nici una din aceste afirmatii nu este corecta

16) C.S. Manifestarile clinice ale alergiei medicamentoase pot fi, cu exceptia:

a) Soc anafilactic

b) Vertije

c) Eruptii cutanate

d) Halucinatii

e) Hipotonie

17) C.S. Tratamentul alergiei medicamentoase include:

a) Beta-adrenoblocatori

b) Penicilina

c) Vitamine

d) Preparate sedative

e) Corticosteroizi

18) C.S. In alveolita alergica exogena in sputa sunt prezente urmatoarele modificari:

a) Eozinofile

b) Fibre elastice

c) Epiteliu alveolar

d) Leucocite

e) Toate enumerate mai sus

19) C.S. Polinoza este o afectiune alergica conditionata de hipersensibilitatea la alergenii:

a) Polenici

b) Alimentari

c) De menaj si epidermali

d) Medicamentosi

e) Infectiosi

20) C.S. Criteriile de diagnostic al polinozei sunt:

a) Anamneza alergologica agravata

b) Manifestarile clinice

c) Testele cutanate pozitive

d) Depistarea anticorpilor IgE-specifici

e) Toate enumerate mai sus

21) C.S. Ce tip de reactii alergice predomina in dermatita atopica:

a) I tip - anafilactic, IgE - dependent, imediat

b) II tip - citotoxic - citolitic

c) III tip - mediat de complexe imune

d) IV tip - hipersensibilitate de tip intarziat sau tuberculinic

e) V tip - autosensibilitate de tip stimulator

22) C.S. Pentru sindromul urticarian sunt caracteristice cele enumarate mai jos, cu exceptia de:

a) In toate cazurile (100 %) se incrimineaza o cauza alergica

b) In 50% cazuri se asociaza cu angioedemul neurotic

c) Afecteaza acut o data in viata 25% din populatie

d) De 4 ori mai frecvent se intalneste la genul feminin

e) Este un sindrom cutaneomucos caracterizat prin papule, eritem adiacent, prurit

23) C.S. Pentru urticaria cronica sunt corecte afirmatiile de mai jos, in afara de:

a) Elementele urticariane persista sau recidiveaza mai mult de 6 saptamani

b) Agentul etiologic se stabileste pana la 30% cazuri

c) Se intalneste in practica medicului de familie la 30% din bolnavi

d) Este o continuare evolutiva obligatorie a urticariei acute

e) Provoaca discomfort si probleme cosmetice

24) C.S. Urmatoarele caracteristici determina angioedemul neurotic, cu exceptia:

a) Este un echivalent clinic si histopatologic al elementului urticarian extins in suprafata si profunzime

b) Este o urticarie giganta asimetrica cu o senzatie tipica de arsura

c) Se dezvolta preponderent in tesuturile profunde ce contin tesut lax afectand mai des buzele, zona periorbitala, limba, organele genitale, membrele

d) Afecteaza mucoasele faringelui, glotei, tractului gastrointestinal

e) Regreseaza prompt la diuretice

25) C.M. Socul anafilactic necesita diagnostic diferential cu :

a) Lipotemie

b) Hipertensiunea arteriala

c) Epilepsie

d) Socul cardiogen

e) Socul traumatic

26) C.M Tipurile reactiilor alergice sunt urmatoarele:

a) Rezistenta nespecifica

b) Reactia citotoxica

c) Fenomenul Artus (prin complexe imune)

d) Reactia de hipersensibilizare mediata celular

e) Reactia anafilactica

27) C.M Tratamentul patogenetic in bolile alergice include urmatoarele grupe de preparate:

a) Stabilizatori ai membranei mastocitare

b) Antihistaminice

c) Cortisteroizi

d) Antiinflamatoarele nesteroidiene

e) Beta-blocatori

28) C.M Care din afectiunile de mai jos necesita diagnostic diferential cu astmul bronsic:

a) Tuberculoza pulmonara

b) Dischinezia traheo-bronsica

c) Bronsita cronica obstructiva

d) Astmul cardiac

e) Bronsita cronica astmatiforma

29) C.M Alergenii ce pot provoca astmul bronsic atopic sunt:

a) Praful de casa-acarieni

b) Polenurile

c) Sporii fungici

d) Alergenii bacterieni

e) Alergeni epidermali

30) C.M Evaluarea gravitatii astmului bronsic se efectueaza conform urmatoarelor criterii clinice:

a) Citologia sputei

b) Rezultatele examenului spirografic

c) Tratamentul necesar pentru a mentine controlul asupra maladiei

d) Frecventa acceselor de astm bronsic

e) PEF-ul

31) C.M Astmul bronsic este o afectiune cronica la baza careia se afla un proces:

a) Inflamator al cailor respiratorii

b) Destructiv al cailor respiratorii

c) La care participa multiple celule, in deosebi, mastocitele si eozinofilele

d) La care participa multiple celule, in deosebi, limfocitele

e) Dischinezia bronsica

32) C.M Astmul bronsic moderat se caracterizeaza prin:

a) PEF (fluxul exprirator de varf) 60-80%

b) Variabilitatea PEF-ului constituie 20-30%

c) PEF normal dupa bronhodilatatori

d) PEF < 60%

e) Exacerbari nocturne mai frecvente de 1 data pe saptamana

33) C.M Pentru tratamentul de fond (antiinflamator) al astmului cronic persistent sunt folosite:

a) Agonisti beta₂ - adrenergici

b) Corticosteroizii

c) Metilxantinele (teofilina)

d) Cromoglicatul disodic

e) Anticolinergice

34) C.M Tratamentul astmului acut grav (stare de rau astmatic) include:

a) Medicatia bronhodilatatorie

b) Administrarea de oxigen

c) Corticosteroizi

d) Medicamente sedative sau tranchilizante

e) Antihistaminice H₂

35) C.M Examenul sputei in astmul bronsic releva urmatoarele elemente caracteristice:

a) Eozinofile

b) Fibre elastice

c) Spirale Curschmann

d) Celule atipice

e) Leucocite

36) C.M Starea de rau astmatic este conditionata de:

a) Obstructia difuza brutala si intensiva a cailor respiratorii

b) Folosirea abuziva a beta₂ - agonistilor

c) Infectiile virale acute respiratorii

d) Cresterea sensibilitatii beta₂ - adrenoreceptorilor

e) Insuficienta acuta a ventriculului stang

37) C.M Explorarea spirografica a astmului bronsic releva urmatoarele perturbari caracteristice:

a) Cresterea capacitatii vitale pulmonare

b) Cresterea volumului rezidual

c) Scaderea capacitatii reziduale functionale

d) Scaderea VEMS proportional cu severitatea astmului

e) Scaderea indicelui Tiffeneau

38) C.M Astmul bronsic este o boala a cailor respiratorii manifestata prin:

a) Cresterea reactivitatii traheobronsice la diferiti stimuli

b) Tulburari ale sistemului de reglare a respiratiei

c) Obstructie respiratorie reversibila

d) Obstructie difuza ireversibila si progresiva a cailor respiratorii

e) Dischinezia traheobronsica

39) C.M Astmul bronsic nonalergic este caracterizat prin:

a) Este generat de un mecanism imunologic tip I.

b) Debutul bolii se inregistreaza dupa 30-35 ani

c) Istoricul personal si/sau familial identifica anamneza alergologica agravata

d) Teste cutanate cu alergeni sunt negative

e) Teste cutanate cu alergeni sunt pozitive

40) C.M Efectele mediatorilor inflamatiei in caile aeriene in cazul astmului bronsic sunt:

a) Micsorarea permeabilitatii vasculare

b) Contractia muschilor netezi

c) Hiposecretie mucoida

d) Hipertrofia membranei bazale

e) Atrofia epitelilului ciliar

41) C.M In astmul bronsic se produc urmatoarele modificari morfologice:

a) Hipertrofia membranei bazale la nivelul bronhiilor

b) Hipertrofia glandelor submucoase

c) Hipertrofia musculaturii netede a cailor aeriene

d) Hiperplazia glandelor submucoase

e) Atrofia glandelor mucoase

42) C.M Valorile VEMS si PEF sunt folosite pentru:

a) Aprecierea severitatii astmului bronsic

b) Aprecierea reversibilitatii obstructiei bronsice

c) Evaluarea hiperreactivitatii bronsice

d) Determinarea fortei de contractie a muschilor ventilatori

e) Aprecierea severitatii pleuropneumoniei

43) C.M In reactia urticariana participa urmatoarele elemente celulare:

a) Mastocitul

b) Eozinofilul

c) Bazofilul

d) Monocitul

e) Fagocitul

44) C.M Urticaria alergica poate avea la baza urmatoarele mecanisme patofiziologice:

a) Tipul I de reactii imunologice

b) Tipul II de reactii imunologice

c) Tipul III de reactii imunologice

d) Tipul V de reactii imunologice

e) Tipul IV de reactii imunologice

45) C.M In cazul sindromului urticarian, mecanismele activarii mastocitelor sunt:

a) Hipersensibilitatea imediata de tip reaginic

b) Insuficienta inhibitorului C₁ al complementului

c) Activarea sistemului kininic al plasmei

d) Activarea directa a mastocitelor

e) Activarea complementului pe calea alterna

46) C.M Din formele imune ale sindromului urticarian fac parte:

a) Urticaria colinergica

b) Urticaria de contact la caldura

c) Urticaria papuloasa

d) Urticaria atopica

e) Urticaria in boala serului

47) C.M Urticaria colinergica este indusa de:

a) Efort fizic

b) Aport masiv de alimente bogate in tiramina

c) Stresul psihic acut

d) Iradierea ultravioleta

e) Mediul ambiant cald

48) C.M In diagnosticul sindromului urticarian de geneza alimentara o importanta primordiala are:

a) Anamneza (efectul de eliminare)

b) Respectarea dietei hipoalergice de baza

c) Efectuarea zilnicului alimentar

d) Efectuarea testelor cutanate cu alergeni alimentari

e) Ultrasonografia organelor abdominale

49) C.M Preparatele de electie in controlul simptomatic al sindromului urticarian sunt:

a) Colinomimeticele

b) Adrenomimeticele

c) Ganglioblocatorii

d) Antihistaminicele

e) Adrenoblocatorii

50) C.M Simptomele clinice in polinoza se manifesta:

a) Numai in anotimpul rece

b) Numai in anotimpul de toamna

c) Nu este caracteristica manifestarea sezoniera

d) Au caracter sezonier

e) Diminuiaza dupa ploaie

51) C.M Care manifestari clinice cel mai frecvent se intalnesc in polinoza:

a) Rinita atopica sezoniera indusa de polen

b) Conjunctivita alergica sezoniera indusa de polen

c) Astm bronsic atopic indus de polen

d) Dermatita atopica

e) Alveolita alergica

52) C.M Gravitatea exacerbarilor sezoniere in polinoza depinde de:

a) Concentratia polenului in aer

b) Genul plantelor

c) Gradul sensibilitatii individuale

d) Durata sezonului de polenizare

e) Presiunea barometrica

53) C.M Principiile de baza in tratamentul polinozei sunt:

a) Eliminarea alergenului

b) Efectuarea imunoterapiei alergenspecifice

c) Medicatia antihistaminica

d) Antibioticoterapia

e) Colinomimeticele

54) C.M Ce grup de preparate include farmacoterapia polinozelor?

a) Antibiotice

b) Antihistaminice

c) Sedative

d) Stabilizatori ai membranei mastocitare

e) Corticosteroizi topici

55) C.M Diagnosticul dermatitei atopice se bazeaza pe:

a) Anamneza alergologica ereditara agravata

b) Testele cutanate pozitive cu alergenii incriminati

c) IgE crescute

d) IgE micsorate

e) Biopsia cutanata

Boli profesionale

56) C.S. Ce profesie include riscul aparitiei bolii Cheson?

a) Scafandrier

b) Pescar

c) Miner

d) Muncitor de la exploatarea turbei

e) Marinar

57) C.S. Ce profesie nu include riscul aparitiei bolii de vibratie?

a) Concasator de piatra

b) Miner - perforator

c) Montajor - electric

d) Betonist

e) Rectificator - lustruitor

58) C.S. Pericolul dezvoltarii bolii de vibratie e maxim la vibratia cu frecventa:

a) 125 - 1000 Ht

b) 8 - 16 Ht

c) 31 - 1000 Ht

d) 16 - 250 Ht

e) 1 - 8 Ht

59) C.S. Care este veriga initiala in patogenia schimbarilor vasculare in cazul bolii de vibratie?

a) Vasodilatare brusca

b) Angiospasm

c) Necroza intimei vasculare

d) Hipertrofia intimei vasculare

e) Perforarea peretelui vascular

60) C.S. Dereglarile trofice aparute in boala de vibratie cauzata de actiunea vibratiei locale sint urmatoarele cu exceptia:

a) Hipercheratoza palmara

b) Accentuarea desenului

c) Unghii ingrosate, deformate

d) Fisuri palmare multiple

e) Miofasciculite, tendomiozite

61) C.S. Numiti factorii de care nu depinde dezvoltarea maladiei "de zgomot'.

a) Parametrii zgomotului

b) Stagiul de lucru in conditii de actiune a zgomotului

c) Durata actiunii zgomotului pe parcursul zilei de lucru

d) Umeditatea mediului extern

e) Sensibilitatea individuala a organismului

62) C.S. Analizatorul auditiv e mai sensibil la perceperea sunetelor cu frecventa

a) 125 - 250 Ht

b) 300 - 500 Ht

c) 600 - 800 Ht

d) 1000 - 3000 Ht

e) 50 - 100 Ht

63) C.S. Actiunea asupra organismului uman a undelor electromagnetice radio depinde de urmatoarele conditii, cu exceptia:

a) Lungimea undei

b) Virsta persoanei expuse

c) Intensitatea iradierii

d) Durata actiunii undei

e) Combinarea cu alti factori nocivi

64) C.S. Care din prafurile enumerate contribuie la formarea silicozei ?

a) De plumb

b) De fosfor

c) De arsen

d) De bor

e) Praf ce contine SiO₂ liber

65) C.S. Simptoamele clinice precoce ale silicozei sunt urmatoarele cu exceptia:

a) Hemoptizia

b) Tusea

c) Dispneea

d) Toracalgiile

e) Insuficienta respiratorie

66) C.S. Complicatiile astmului bronsic profesional sunt urmatoarele cu exceptia

a) Emfizemul pulmonar

b) Pneumoscleroza

c) Sindromul polineuritic

d) Cordul pulmonar

e) Bronsita cronica

67) C.S. Numiti sindroamele care nu se includ in intoxicatia cu plumb.

a) Bronsita cronica obstructiva

b) Eritrocitele cu granule bazofile

c) Polineurita motorie

d) Anemia

e) Colica saturnina

68) C.S. Formarea methemoglobinei are loc in urmatoarele intoxicatii

a) Cu fluor

b) Cu compusii mercurului

c) Cu amino- si nitro- compusii benzenului

d) Cu plumb

e) Cu compusii arsenului

69) C.S. Numiti intoxicatiile in care corpusculii Heinz au valoare diagnostica.

a) Cu compusii mercurului

b) Cu compusii organici ai fosforului

c) Cu plumb

d) Cu tetraetil de plumb

e) Cu amino- si nitro- compusii benzenului

70) C.S. In care intoxicatie cronica se dezvolta osteoporoza pronuntata si pot avea loc fracturi spontane de oase?

a) Intoxicatie cu mangan

b) Intoxicatie cu mercur

c) Intoxictaie cu fluor

d) Intoxicatie cu oxidul de carbon

e) Intoxicatie cu tetraetil de plumb

71) C.S. Precizati patogeneza anemiei in intoxicatia cronica cu plumb

a) Anemie feripriva

b) Anemie aplastica

c) Anemie posthemoragica

d) Anemie B₁₂ deficitara

e) Blocarea formarii hemului

72) C.S. Pentru cuparea crizei de "colica saturniana' se folosesc remediile enumerate mai jos cu exceptia de:

a) Atropina

b) Blocada cu novocaina

c) Pentacina

d) Tetacina

e) Purgativele

73) C.S. Substante cu actiune asfixianta sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Clorul (Cl₂)

b) Oxidul de sulf (SO₂)

c) Acetatul de plumb

d) Oxidul de azot (NO₂)

e) Amoniacul

74) C.S. Intoxicatia acuta cu clor se manifesta prin:

a) Sindrom astenovegetativ, encefalopatie, polineuropatie

b) Lacrimare, senzatie de uscaciune si arsura in cavitatea nazala si laringe, disfonie, constringere toracica, tuse chinuitoare

c) Culoare icterica a tegumentelor

d) Ameteli, greata, palpitatii, pierderea cunostintei, convulsii

e) Stomatita si gingivita ulceroasa

75) C.S. Tratamentul intoxicatiilor acute cu clor consta in urmatoarele, cu exceptia:

a) Evacuarea bolnavilor din zona periculoasa

b) Eliberarea de haine

c) Administrarea glucocorticosteroizilor

d) Spalaturi ale ochilor cu sol. bicarbonat de sodiu

e) Administrarea eufilinei, efedrinei, dimedrolului

76) C.S. Hipoxemia albastra in caz de edem pulmonar provocat de intoxicatia cu NO₂ se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:

a) Cianoza

b) Tensiune arteriala normala sau neinsemnat elevata

c) Inhibitie

d) Reducerea concentratiei O₂ in singele arterial

e) Hipercapnie

77) C.S. Hipoxemia gri in caz de edem pulmonar indus de NO₂ se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:

a) Tegumente cenusii

b) Excitabilitate

c) Apatie

d) Prabusirea brusca a tensiunii arteriale

e) Scaderea concentratiei CO₂ in singe

78) C.S. In ce consta actiunea toxica a pesticidelor fosfororganice ?

a) Micsoreaza activitatea colinesterazei

b) Maresc activitatea colinesterazei

c) Micsoreaza continutul acetilcolinei

d) Maresc pH-ul sanguin

e) Micsoreaza continutul O₂ in singe

79) C.S. Care remedii restabilesc activitatea colinesterazei in intoxicatii acute cu pesticide fosfororganice?

a) Dipiroximul

b) Glucoza

c) Inhalatiile cu O₂

d) Vitamina B₁

e) Cocarboxilaza

80) C.M. Neurozele coordinatorii cel mai frecvent se dezvolta la persoanele urmatoarelor profesii:

a) Dactilograf

b) Vinzator

c) Pianist

d) Telegrafist

e) Lacatus

81) C.M. Numiti mecanismele patogenetice ale maladiei Cheson.

a) Saturatia tesuturilor cu azot la cresterea presiunii

b) Hipocapnia

c) Desaturatia tesuturilor de azot la decompresie

d) Hipercapnia

e) Oxigenarea redusa a tesuturilor

82) C.M. Semnele clinice ale bolii de altitudine sunt cele expuse mai jos:

a) Slabiciune generala

b) Sincope

c) Hemoragii nazale

d) Instabilitate emotionala

e) Diaree

83) C.M. Numiti semnele clinice caracteristice bolii de vibratie cauzate de actiunea combinata a vibratiei locale si generale.

a) Cefalee temporo-frontala

b) Durere, parestezie in membrele inferioare

c) Astenie progresiva

d) Hemoragii nazale

e) "Crize vegetative'

84) C.M. Investigatiile instrumentale mai informative folosite in diagnosticul bolii de vibratie sunt:

a) Capilaroscopia

b) Termometria

c) Ultrasonografia

d) Electromiografia

e) Electromiotonometria

85) C.M. Numiti patologiile cu care se efectueaza diagnosticul diferential al bolii de vibratie

a) Boala Raynaud

b) Reumatism

c) Siringomielia

d) Polineuritele vegetative

e) Boala Behterev (spondilita anchilozanta

86) C.M. Numiti acuzele de baza prezentate in cazul bolii de vibratie cauzata de actiunea vibratiei locale:

a) Febra 38sC

b) Accese de albire brusca a degetelor miinilor

c) Dureri, insotite de parestezii in membre

d) Somnolenta

e) Dereglari dispeptice

87) C.M. Modificarile vasculare aparute in boala de vibratie cauzata de actiunea vibratiei locale sunt:

a) Asimetria TA

b) Sindromul Pal-pozitiv

c) Hiperemia tegumentelor palmare

d) Fenomenul petei albe

e) Teleangiectazia

88) C.M. Care grupe de preparate sunt folosite in tratamentul bolii de vibratie?

a) Colinolitice centrale

b) Corticosteroizi

c) Vasodilatatoare

d) Antiaritmice

e) Ganglioblocante

89) C.M. Numiti masurile profilactice in cadrul bolii de vibratie.

a) Utilizarea amortizatoarelor la uneltele generatoare de vibratie

b) Controlul medical periodic al muncitorilor

c) Efectuarea gimnasticii de inviorare si pauzelor

d) Automatizarea proceselor de producere

e) Evitarea fumatului

90) C.M. Pentru stabilirea diagnosticului de surditate profesionala se iau in considerare:

a) Parametrii zgomotului

b) Umiditatea aerului

c) Caracteristica sanitaro-igienica a conditiilor de munca

d) Durata actiunii zgomotului pe parcursul zilei de munca

e) Stagiul de lucru sub influenta zgomotului

91) C.M. Efectele biologice cauzate de undele electromagnetice sunt cele enumerate mai jos

a) Actiunea termica

b) Actiunea netermica specifica

c) Actiunea mecanica

d) Efectul biologic de cumulare

e) Actiunea dezadaptanta

92) C.M. Numiti sindroamele caracteristice afectarii cu unde electromagnetice cu frecventa suprainalta:

a) Sindromul vegetativ

b) Sindromul astenic

c) Sindromul astenovegetativ

d) Sindromul dispeptic

e) Sindromul angiodistonic

93) C.M. Numiti prafurile care declanseaza silicatozele

a) Dioxid de siliciu liber

b) Dioxid de siliciu legat cu aluminiu

c) Dioxid de siliciu legat cu magneziu

d) Dioxid de siliciu legat cu fier

e) Dioxid de siliciu legat cu calciu

94) C.M. In clasificarea pneumoconiozelor sunt incluse urmatoarele patologii:

a) Metaloconioza

b) Carboconioza

c) Bronsita de praf

d) Pneumoconioza conditionata de inhalarea prafului mixt

e) Pneumoconioza conditionata de inhalarea prafului cu continut de SiO₂

95) C.M. Numiti sindroamele care se pot forma in pneumoconioze.

a) Pericardita

b) Insuficienta respiratorie

c) Emfizem pulmonar

d) Pneumoscleroza

e) Bronsita

96) C.M. Cele mai frecvente complicatii ale pneumoconiozelor sunt urmatoarele patologii:

a) Alveolita alergica

b) Artrita reumatoida

c) Boala bronsiectatica

d) Pneumonia

e) Tuberculoza

97) C.M. Conform evolutiei pneumoconiozele se impart in:

a) Rapid progresive

b) Lent progresive

c) Tardive

d) "Regresive'

e) Stationare

98) C.M. Principalele metode de diagnostic ale pneumoconiozelor sunt:

a) Punctia pleurala

b) Tomografia

c) Bronhografia

d) Spirografia

e) Radiografia

99) C.M. Numiti stadiile evolutive in pneumoconioze

a) Stadiul 1

b) Stadiul 2

c) Stadiul 3

d) Stadiul 4

e) Stadiul 5

100) C.M. Diagnosticul diferential al pneumoconiozelor se efectueaza cu:

a) TBC diseminata

b) Forma pulmonara a sarcoidozei

c) Astmul bronsic (neprofesional)

d) Carcinomatoza pulmonara

e) Artrita reumatoida

101) C.M. Numiti substantele ce pot provoca astmul bronsic profesional dupa actiunea asupra mucoasei cailor respiratorii:

a) Substantele cu actiune sensibilizanta: praful vegetal, antibiotice

b) Substantele cu actiune sensibilizanta si local- iritanta: crom, nichel, ursol

c) Substantele cu actiune iritanta: clor, iodul, oxizii azotului

d) Substantele cu actiune anticolinesterazica

e) Substantele cu actiune calinolitica

102) C.M. In stabilirea diagnosticului de astm bronsic profesional au importanta:

a) Ruta profesionala

b) Aparitia acceselor in conditii nocive

c) Rezultatele testelor cutanate cu alergeni suspectati

d) Probele de provocare inhalatorii cu alergeni suspectati

e) Analiza sangelui

103) C.M. Bronsita cronica de praf este cauzata de inhalarea:

a) Prafurilor cu continut nesemnificativ de SiO₂

b) Prafului de fier

c) Prafului de plumb

d) Prafurilor de sudare

e) Prafurilor de Cu

104) C.M. Tabloul clinic al bronsitei cronice de praf se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari:

a) Debut insidios cu tuse uscata sau productiva

b) Evolueaza in faze

c) Anemie

d) Dezvoltare rapida a proceselor atrofice ale mucoasei bronhiilor

e) Alterare difuza a arborelui bronsic

105) C.M. In tratamentul bronsitei cronice de praf sunt folosite urmatoarele?

a) Intreruperea contactului cu praful

b) Abandonarea fumatului

c) Restabilirea permeabilitatii bronhiilor

d) Hiposensibilizarea specifica cu praful incrimniat

e) Expectorantele

106) C.M. In care intoxicatie reticulocitoza si eritrocitele cu granule bazofile are valoare diagnostica majora:

a) Intoxicatie cu ftor

b) Intoxicatie acuta cu amino- si nitro- compusii benzenului

c) Intoxicatie cronica cu plumb

d) Intoxicatie cu mercur

e) Intoxicatie cu arsen

107) C.M. Numiti sistemele afectate in intoxicatia cronica cu benzol

a) Sistemul hemopoetic

b) Sistemul renal

c) Sistenul nervos

d) Sistemul cardiovascular

e) Sistemul muscular

108) C.M. Сare manifestarile periferice sanguine apar in intoxicatia cronica cu benzen?

a) Leucopenia

b) Anemia

c) Trombocitopenia

d) Pancitopenia

e) Eozinofilia

109) C.M. In tratamentul intoxicatiei acute cu amino si nitro compusii benzenului folosim:

a) Methylenium coeruleum

b) Oxigen

c) Natrii Thiosulfat

d) Sol. Atropini

e) Unitiol

110) C.M. Intoxicatia cronica cu plumb include urmatoarele simptoame:

a) Crize de dureri abdominale

b) Incordarea peretelui abdominal

c) Micsorarea durerilor abdominale la palparea lui.

d) Constipatii

e) Scaun lichid

111) C.M. Care antidoti se folosesc in tratamentul cu mercur?

a) Unitiol

b) D-penicilamina

c) Atropina

d) Prozerina

e) Dibazol

112) C.M. Enumerati organele (sistemele) ce sunt preponderent atacate in intoxicatii cu substante clororganice (pesticide).

a) Inima

b) Sistemul nervos central

c) Ficatul

d) Muschii

e) Sistemul hematopoietic

113) C.M. Numiti antidotii folositi in intoxicatia acuta cu substante fosfororganice.

a) Atropina

b) Dipiroxim

c) Sulfat de magneziu

d) Enalapril

e) Adrenalina

114) C.M. Care tesuturi si sisteme sunt mai sensibile la actiunea radiatiei ionizante?

a) Tesutul hematopoietic

b) Epiteliul testiculelor, intestinului si pielii

c) Sistemul nervos

d) Sistemul hepatobiliar

e) Sistemul muscular

115) C.M. Care sunt modificarile formulei sanguine in caz de boala actinica (stadiu IV)?

a) Leucopenie pana la agranulocitoza

b) Pancitopenie

c) Limfopenie

d) Trombocitoza

e) Anemie

Cardiologie

116) CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin dilatarea majora a tuturor camerelor cordului cu asocierea hipertrofiei moderate a miocardului este

a) Cardiomiopatie dilatativa

b) Cardiomiopatie hipertrofica

c) Cardiomiopatie restrictiva

d) Infarct miocardic

e) Miocardita difuza

117) CS. Patologia cardiaca, caracterizata prin hipertrofia ventriculara stinga cu diminuarea volumului sistolic este:

a) Cardiomiopatie dialativa

b) Cardiomiopatie hipertrofica

c) Cardiomiopatie restrictiva

d) Infarct miocardic

e) Miocardita

118) CS. Patologia miocardului caracterizata prin dereglarea functiei diastolice

a) Cardiomiopatie dilatativa

b) Cardiomiopatie hipertrofica

c) Cardiomiopatie restrictiva

d) Infarct miocardic

e) Miocardita

119) CS. Principala veriga patogenetica in dezvoltarea cordului pulmonar cronic este

a) Hipertensiunea arteriala

b) Hipertensiunea pulmonara

c) Hipotensiunea arteriala

d) Cresterea presiunii venoase

e) Nici una din aceste variante

120) CS. Profilaxia socului cardiogen din infarctul miocardic acut consta in urmatoarele, cu exceptia

a) Reducerii intervalului de debut a infarctului miocardic acut - spitalizare

b) Aplicarii terapiei trombolitice cit mai precoce

c) Profilaxiei si corectiei dereglarilor de ritm

d) Corectiei dereglarilor volumului de sange circulant.

e) Administrarii agentilor vasopresori

121) CS. In socul cardiogen, Dopamina in doze mici nu provoaca

a) Dilatarea arterelor coronariene

b) Dilatarea arterelor cerebrale

c) Dilatarea arterelor renale

d) Stimularea receptorilor dopaminergici

e) Stimularea alfa-receptorilor

122) CS. Care este simptomul dominant al insuficientei cardiace cronice pe stanga

a) Tusea

b) Hemoptizia

c) Dispneea

d) Astenia

e) Respiratia Cheyne-Stokes

123) CS. Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasa

a) Cianoza rece si generalizata

b) Edeme generalizate

c) Icter

d) Hipertenisiunea arteriala

e) Hipertensiunea venoasa

124) CS. Pentru insuficienta cardiaca pe dreapta este caracteristic

a) Turgescenta jugularelor

b) Accentuarea pulsatiei arterelor carotide

c) Accentuarea pulsatiei arterelor femurale

d) Absenta pulsatiei pe arterele radiale

e) Pulsatia venelor membrelor inferioare

125) CS. Care este criteriul ce sta la baza clasificarii insuficientei cardiace NYHA

a) Tahicardia

b) Dispneea

c) Bradicardia

d) Astenia

e) Tusea

126) CS. Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatica in capilarele pulmonare

a) Analgezicele opioide

b) Diureticele

c) Adrenomimeticele

d) Bronholiticele

e) Antiinflamatoarele nesteroidene

127) CS. Selectati cauza principala a anginei pectorale:

a) Stenoza aortica

b) Hipertensiunea arteriala

c) Ateroscleroza coronariana

d) Cardiomiopatia hipertrofica

e) Hipertiroidia

128) CS. Localizarea tipica a durerii anginoase este in regiunea

a) Precordiala

b) Epigastrala

c) Retrosternala

d) Interscapulara

e) Umarului stang

129) CS. Semnul electrocardiografic, caracteristic pentru un acces de angina pectorala este:

a) Unda P bifazica

b) Modificarile segmentului ST

c) Unda P negativa

d) Modificarile segmentului PQ

e) Modificarile complexului QRS

130) CS. Testul cu efort fizic este contraindicat in caz de:

a) Infarct miocardic acut

b) Angina pectorala instabila

c) Hipertensiune arteriala sistemica

d) Endocardita infectioasa

e) Tulburari severe de ritm cardiac

131) CS. In infarctul miocardic acut creatinfosfochinaza se majoreaza

a) La  2 ore de la debut, atinge un maxim la12 ore si revine la normal in 1-2 zile

b) La 4- 8 ore de la debut, atinge un maxim la 36- 48 ore si revine la normal in 3- 5 zile

c) La 8- 10 ore de la debut, atinge un maxim la 36- 48 ore si revine la normal in 5-7 zile

d) La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 6 ore si revine la normal in 2 zile

e) La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 2 ore si revine la normal in 2 zile

132) CS. Cea mai eficace metoda de diminuare a durerii in infarctul miocardic acut este

a) Administrarea nitratilor

b) Administrarea analgezicelor neopioide

c) Administrarea analgezicelor opioide

d) Efectuarea neuroleptanalgeziei

e) Administrarea beta-adrenoblocantelor

133) CS. Hipertensiunea arteriala sistemica este definita ca o depasire a valorilor tensionale sistolice si diastolice mai mult de

a) 130 80 mm Hg

b) 140 90 mm Hg

c) 150 100 mm Hg

d) 160 100 mm Hg

e) 155 110 mm Hg

134) CS. Valorile tensiunii arteriale sistolice 160 - 179 mm Hg si tensiunii arteriale diastolice 100 - 109 mm Hg sunt caracteristice pentru

a) Hipertensiune arteriala gradul I

b) Hipertensiune arteriala gradul II

c) Hipertensiune arteriala gradul III

d) Hipertensiune arteriala sistolica izolata

e) Distonie neurovegetativa de tip hipertensiva

135) CS. Care este efectul advers, specific furosemidului, administrat pe termen lung in tratamentul hipertensiunii arteriale

a) Manifestari alergice

b) Vasculite

c) Nefrita interstitiala

d) Ginecomastie

e) Diminuarea libidoului

136) CS. Ce functie nu poate fi atribuita pericardului:

a) Fixarea si limitarea miscarilor excesive ale inimii

b) Reducerea frictiunii inimii fata de structurile vecine

c) Limitarea dilatarii acute a a cordului

d) Participarea la distribuirea si egalizarea fortelor hidrostatice a celor doi ventriculi

e) Functia de pompa

137) CS. La bolnavii cu stenoza mitrala, cu decurgere asimptomatica strategia tratamentului prezinta:

a) Valvuloplastia cu balon

b) Tratamentul cu anticoagulante

c) Restrictia de sare si administrarea diureticelor

d) Comisurotomia pe cord inchis

e) Comisurotomia pe cord deschis

138) CS. Cel mai frecvent intalnit simptom in clinica miocarditei de orice etiologie este:

a) Dispneea

b) Cardialgia

c) Palpitatiile

d) Sincopa

e) Fatigabilitatea

139) CS. In cazuri tipice, debutul reumatismului articular acut se manifesta:

a) Peste 1-5 saptamani dupa o infectie streptococica faringiana

b) Peste 1 - 2 zile dupa o supraraciala in absenta unei legaturi cu o infectie

c) Peste 2 -3 luni dupa gripa

d) Peste 1 an de la inceputul manifestarilor sindromului articular

e) Peste 2 - 3 ani dupa un herpes suportat  

140) CS. Manifestarile sindromului articular in cazul reumatismului articular acut se caracterizeaza prin:

a) Caracterul 'migrator' al poliartritei

b) Afectarea asimetrica a articulatiilor mari

c) Afectarea simetrica a articulatiilor mici

d) Durata sindromului algic mai mult de 4 saptamani

e) Durata durerilor pe parcursul a 2 - 3 luni

141) CS Reumatismul articular acut de regula se manifesta prin

a) Leucocitoza neutrofila

b) Anemie hipocroma

c) VSH 60-80 mm ora

d) Leucopenie moderata

e) Micsorarea titrelor ASL O ASК ASG

142) CS In reumatismul articular acut, valorile titrelor de anticorpi antistreptococcici si dinamica lor

a) Nu reflecta gradul de activitate al reumatismului

b) Reflecta indirect gradul de activitate al reumatismului

c) Nu reflecta gradul de sensibilitate cu antigenii streptococici

d) Nu e un criteriu de diagnostic

e) Nu se modifica in dinamica

143) CS Сel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul I este

a) Prelungirea intervalului P-Q R) mai mult de 0,20 sec

b) Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec

c) Disocierea completa a ritmului atrial P) si cel ventricular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 pe min

d) Lipsa unor compleхe ventriculare QRST

e) Devierea aхei electrice a cordului spre stanga

144) CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul II este:

a) Prelungirea intervalului P Q R mai mult de 0,20 sec

b) Prelungirea compleхului QRS mai mult de 0,12 sec

c) Disocierea completa a ritmului atrial P si cel ventricular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 pe min.

d) Decaderea unor impulsuri atriale

e) Devierea aхei electrice a cordului spre stanga

145) CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul III este

a) Prelungirea intervalului P Q (R) mai mult de 0,20 sec

b) Prelungirea duratei compleхului QRS mai mult de 0,12 sec

c) Disocierea completa a ritmului atrial P si cel ventricular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 pe min.

d) Lipsa unor compleхe ventriculare QRST

e) Devierea aхei electrice a cordului spre stanga

146) CS. Caracteristica anginei pectorale clasa, I conform clasificarii canadiene, prezinta:

a) Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

b) Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid

c) Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor in conditii normale

d) Angina poate fi prezenta si in repaos

e) Angina lipseste

147) CS. Caracteristica anginei pectorale clasa II, conform clasificarii canadiene, prezinta:

a) Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

b) Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid

c) Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor in conditii normale

d) Angina poate fi prezenta si in repaos

e) Angina lipseste

148) CS. Caracteristica anginei pectorale clasa III, conform clasificarii canadiene, prezinta:

a) Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

b) Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid

c) Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor in conditii normale

d) Angina poate fi prezenta si in repaos

e) Angina lipseste

149) CS. Caracteristica anginei pectorale clasa IV, conform clasificarii canadiene, prezinta:

a) Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

b) Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid

c) Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor in conditii normale

d) Angina poate fi prezenta si in repaos

e) Angina lipseste

150) CS. Selectati semnele clinice caracteristice pentru o tahicardie supraventriculara paroxistica:

a) Ritmul cordului regulat, 90 batai/min

b) Ritmul cordului regulat, 120 batai/min

c) Ritmul cordului regulat, 220 batai/min

d) Ritmul cordului neregulat

e) Deficit de puls

151) CS. Selectati preparatul optim pentru reducerea frecventei contractiilor cardiace in fibrilatia atriala asociata cu o insuficienta cardiaca:

a) Aminofilina

b) Propranololul

c) Digoxina

d) Verapamilul

e) Dopamina

152) CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul extrasistoliei pe fond de tahicardie si suprasolicitarea atriului stang:

a) Digoxina

b) Hidroclorotiazida

c) Furosemida

d) Propranalolul

e) Aminofilina

153) CS. In ce forme de blocuri cardiace poate fi depistat un puls aritmic:

a) Bloc atrio-ventricular gradul I

b) Bloc atrio-ventricular gradul II, tip Mobitz I

c) Bloc atrio-ventricular gradul II, cu conducerea 2/1

d) Bloc atrio-ventricular complet

e) Bloc de ramura stanga fasciculul His

154) CS. Dimensiunile cordului in cardiomiopatie dilatativa sunt:

a) Intotdeauna normale

b) Intotdeauna deplasate

c) Deplasate spre stanga

d) Deplasate spre dreapta

e) Pot fi atat majorate cat si normale

155) CS. Dimensiunile cordului in cardiomiopatia hipertrofica sunt:

a) Intotdeauna normale

b) Intotdeauna deplasate

c) Majorate spre stanga

d) Majorate spre dreapta

e) Pot fi atat majorate cat si normale

156) CS. Care este metoda de baza in diagnosticul cardiomiopatiilor:

a) Electrocardiografia

b) Investigatiile de laborator

c) Fonocardiografia

d) Ecocardiografia

e) Radiografia toracelui

157) CS. Factorii de risc in dezvoltarea hipertensiunii arteriale esentiala sunt urmatorii:

a) Istoric familial agravat

b) Istoric familial neagravat

c) Tabagismul

d) Actvitatea fizica sporita

e) Modul sedentar de viata

158) CS. Salturi tensionale frecvente, insotite de palpitatii, transpiratii si hipotensiune posturala sunt caracteristice pentru:

a) Hipertensiunea arteriala esentiala

b) Pielonefrita cronica

c) Glomerulonefrita cronica

d) Feocromocitom

e) Hipertensiunea renovasculara

159) CS. Hipertensiunea arteriala in glomerulonefrita cronica este cauzata de:

a) Insuficienta coronariana cronica

b) Infarctul miocardic

c) Ictusul cerebral

d) Insuficienta cronica cardiaca

e) Insuficienta cronica renala

160) CS. Modificari ale aspectului fundului de ochi sunt caracteristice pentru:

a) Hipertensiunea arteriala

b) Pielonefrita cronica

c) Glomerulonefrita cronica

d) Hipertensiunea renovasculara

e) Schimbarile sunt identice pentru toate formele de hipertensiune arteriala

161) CS. Aortografia este o metoda pretioasa de cercetare in urmatoarea patologie:

a) Hipertensiunea arteriala esentiala

b) Pielonefrita cronica

c) Glomerulonefrita cronica

d) Hipertensiunea renovasculara

e) Tireotoxicoza

162) CS. Tensiunea arteriala diastolica in hipertensiunea arteriala la varstnici poate fi:

a) Mai mica decat 80 mmHg

b) Mai mica decat 85 mmHg

c) Mai mica decat 90 mmHg

d) Mai mica decat 95 mmHg

e) Mai mica decat 100 mmHg

163) CS. Tensiunea arteriala sistolica in hipertensiunea arteriala la varstnici poate fi:

a) Egala sau mai mare decat 140 mmHg

b) Egala sau mai mare decat 150 mmHg

c) Egala sau mai mare decat 160 mmHg

d) Egala sau mai mare decat 170 mmHg

e) Egala sau mai mare decat 180 mmHg

164) CS. In stenoza valvulei aortale zgomotul II la baza cordului este:

a) Accentuat

b) Nu e schimbat

c) Dedublat datorita ejectiei scazute a ventriculului stang

d) Diminuat

e) Dedublat la efort fizic

165) CS. In insuficienta mitrala pronuntata, precoce se determina:

a) Majorarea ventriculului stang, apoi a atriului stang

b) Majorarea atriului stang, apoi a ventriculului stang

c) Majorarea atriului drept, apoi a ventricului drept

d) Majorarea ventricului drept, apoi a atriului drept

e) Majorarea ventricului drept, apoi a ventriculului stang

166) CS. Deplasarea socului apexian spre stanga in insuficienta valvulei mitrale e cauzata de:

a) Dilatarea si hipertrofia ventricului stang

b) Dilatarea si hipertrofia atriului stang

c) Dilatarea si hipertrofia atriului drept si ventricului drept

d) Dilatarea si hipertrofia ventricului drept

e) Dilatarea si hipertrofia atriului drept

167) CS. Numiti diametrul normal al atriului stang conform datelor ecocardiografice:

a) 20-30 mm

b) 30-40 mm

c) 50-60 mm

d) 70-80 mm

e) 80-100 mm

168) CS. In stenoza mitrala la palparea regiunii precordiale poate fi determinat:

a) Socul apexian neschimbat

b) Devierea socului apexian spre stanga

c) Freamatul sistolic

d) Freamatul diastolic

e) Freamatul sistolic si diastolic in acelasi timp

169) CS. Primul simptom al stenozei mitrale este:

a) Edemul periferic

b) Durere in cavitatea abdominala cauzata de majorarea ficatului

c) Palpitatiile

d) Dispnea

e) Durere in regiunea cordului

170) CS. La bolnavii cu insuficienta mitrala socul apexian se determina:

a) In spatiul intercostal IV

b) In spatiul intercostal V

c) In spatiul intercostal VI

d) In spatiul intercostal VI si deplasat spre stanga

e) In spatiul intercostal VI si deplasat spre dreapta

171) CS. Cea mai frecventa cauza etiologica a stenozei mitrale este:

a) Ateroscleroza

b) Endocardita septica

c) Reumatismul articular acut

d) Poate fi congenitala

e) Degenerativa

172) CS. La bolnavii cu stenoza mitrala zgomotul II pe artera pulmonara este:

a) Atenuat

b) Nu se determina

c) Accentuat

d) Nu este modificat

e) Se asculta zgomotul II accentuat si suflu diastolic de insuficienta pulmonara

173) CS. Semnele electrocardiografice caracteristice stenozei mitrale sunt:

a) Modificarea undei P (cresterea duratei si forma crestata)

b) Majorarea duratei complexului QRS

c) Majorarea duratei complexului Q-T

d) Largirea undei R mai mult de 0,12 sec

e) Aplatizarea undei T

174) CS. Pentru suflul sistolic in insuficienta mitrala sunt caracteristice urmatoarele:

a) Insoteste tremorul diastolic

b) Intensitatea maxima e la baza cordului

c) Intensitatea maxima e in zona tricuspidala

d) Intensitatea maxima e in zona pulmonarei

e) Suflul holosistolic cu maximum de intensitate la apex si iradiere in regiunea axiala

175) CS. Pentru freamatul diastiloc in stenoza mitrala sunt caracteristice urmatoarele:

a) Se determina frecvent

b) De obicei nu se determina

c) Se determina la apex

d) Se determina la artera pulmonara

e) Se determina la aorta

176) CS. Pentru clacmentul de deschidere al valvulei mitrale in stenoza mitrala asociata sunt caracteristice urmatoarele:

a) Intotdeauna se pastreaza

b) Frecvent nu se pastreaza

c) Are tendinta spre accentuare

d) Insoteste zgomotul II accentuat

e) Se aude mai bine la apex

177) CS. In stenoza mitrala larga presiunea in capilarele pulmonare si artera pulmonara poate fi:

a) Mult mai inalta decat in stenoza mitrala 'curata'

b) Mult mai inalta decat in stenoza mitrala stransa

c) Mai joasa decat in stenoza mitrala stransa

d) La fel ca si in stenoza mitrala stransa

e) Nu depinde de gradul stenozei

178) CS. Urmatoarea afirmatie este corecta pentru simptomatica auscultativa caracteristica pentru defectul septului atrial:

a) Suflu protodiastolic in spatiile intercostale II-IV pe marginea stanga a sternului este determinata de stenoza

b) Suflu protodiastolic in spatiile intercostale III-IV pe marginea stanga a sternului, generat de defect

c) Suflu protodiastolic in spatiile intercostale III pe marginea stanga a sternului este determinata de schimbarile functionale ale valvulelor arterei pulmonare

d) Suflu mezodiastolic la nivelul apofizei xifoide este determinat de stenoza organica a orificiului tricuspidal

e) Suflu sistolic gr. 2-3 parasternal in spatiul III-IV, generat de defect

179) CS. Selectati particularitatea hemodinamicii in canalul arterial deschis:

a) La un diametru mic si o presiune normala in artera pulmonara ejectia sangelui din aorta in trunchiul pulmonar are loc numai in timpul sistolei

b) La un diametru mic si presiune normala in artera pulmonara fluxul de sange din aorta in trunchiul pulmonar are loc numai in timpul diastolei

c) La un diametru mic si presiune normala in artera pulmonara fluxul de singe din aorta in trunchiul pulmonar are loc in timpul sistolei si diastolei

d) La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara inalta fluxul arterio-venos a sangelui se pastreaza ca si in parametrii normali

e) La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara inalta nu apare insuficienta ventriculului stang si insuficienta cardiaca congestiva

180) CS.   Etiologia miocarditelor infectioase de regula este:

a) Virala

b) Streptococica

c) Pneumococica

d) Stafilococica

e) Fungica

181) CS. Pentru miocardite este caracteristica:

a) Hipotensiune arteriala

b) Tensiune arteriala labila cu tendinta spre hipertensiune

c) Hipertensiune arteriala moderata

d) Hipertensiune arteriala severa

e) Hipertensiune arteriala izolat sistolica

182) CS. In miocardite, limitele cordului, apreciate percutor si radiologic pot fi:

a) Permanent normale

b) Permanent majorate

c) Pot fi majorate sau normale

d) Deplasate spre stanga

e) Deplasate spre dreapta

183) CS. Pentru miocardita sunt caracteristice urmatoarele schimbari instrumentale si de laborator:

a) Date de laborator clinic in limitele normei

b) Teste pozitive ale activitatii procesului inflamator

c) Teste negative ale activitatii procesului inflamator

d)  Schimbari vizibile radiologice ale configuratiei cordului

e) Aceste schimbari sunt labile, iar lipsa lor nu contrazice diagnosticului de miocardita

184) CS. Tratamentul antiinflamator contemporan al miocarditelor consta in utilizarea:

a) Aminohinolonelor

b) Glucocorticoizilor

c) Preparatelor antiinflamatorii nesteroidiene

d) Preparatelor ce amelioreaza metabolismul miocardului

e) Preparatelor de potasiu

185) CS. Corticoterapia poate agrava evolutia miocarditelor in primele doua saptamani dupa debut si majora mortalitatea in cazul:

a) Cardiomegaliei pronuntate

b) Prezentei insuficientei cardiace de staza

c) Tulburarilor severe de conducere

d) Miocarditelor provocate de infectie virala

e) Tahiaritmiilor atriale

186) CS. In tratamentul miocarditelor se utilizeaza corticoterapia in doze:

a) Mici (5-10 mg/zi)

b) Moderate (15-30 mg/zi)

c) Mari (60-120 mg/zi)

d) Pulsterapia (1000 mg/zi)

e) Nici un raspuns nu e corect

187) CS. Ce substanta antiinflamatorie nesteroidiena nu se recomanda in tratamentul miocarditelor in combinare cu prednisolona (din cauza scaderii pe fond de prednisolona a concentratiei remediilor antiinflamatorii nesteroidiene in sange):

a) Acidul acetilsalicilic

b) Indometacina

c) Diclofenacul

d) Ibuprofena

e) Piroxicamul

188) CS. Ce mecanism se afla la baza tendintei de aparitie a efectelor toxice in tratamentul miocarditelor cu glicozide cardiace:

a) Pierderea de catre cardiomiocite a calciului

b) Pierderea de catre cardiomiocite a potasiului

c) Retentia sodiului in organism

d) Eliminarea sodiului din oragnism

e) Efectul toxic asupra cardiomiocitelor

189) CS. Pentru tratamentul insuficientei cardiace in miocardite e preferabil de administrat:

a) Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei

b) Glicozide tonecardiace

c) Antagonisti ai ionilor de calciu

d) Corticosteroizi sistemici

e) Metilxantine

190) CS. Dimensiunile cordului in cazurile aritmiilor cardiace pot fi:

a) Intotdeauna normale

b) Intotdeauna marite

c) Majorate spre stanga

d) Majorate spre dreapta

e) Pot fi atat marite cat si normale

191) CS. Selectati afirmatia ce nu prezinta o complicatie mecanica ale infarctului miocardic acut (IMA):

a) Ruptura peretelui liber miocardic apare mai frecvent in IMA intins, cu unda Q

b) Defectul septal ventricular se caracterizeaza prin aparitia insuficientei cardiace severe, fara ca auscultatia cardiaca sa se modifice

c) Disociatia electromecanica este caracteristica rupturii peretelui liber miocardic

d) Ecocardiografia doppler color este utila in diagnosticul diferential dintre ruptura septului intraventricular si insuficienta mitrala severa

e) Balonul de contrapulsatie intraaortic poate stabiliza temporar din punct de vedere hemodinamic pacientii cu insuficienta mitrala acuta severa

192) CS. Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stanga din infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin:

a) Absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara

b) Raluri de staza la bazele pulmonare

c) Prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ventriculara dreapta

d) Edem pulmonar acut

e) Soc cardiogen

193) CS. Selectati afirmatia ce nu corespunde tratamentului medicamentos in infarctul miocardic acut (IMA):

a) La debutul IMA, aspirina in doze 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucala

b) Este bine sa se evite administrarea nitratilor in IMA de ventricul drept

c) Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si insuficienta cardiaca

d) Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si bloc de ramura stanga a f. Hiss

e) Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina in IMA

194) CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de betablocante, administrate postinfarct miocardic acut, cu EXCEPTIA:

a) Scad mortalitatea globala

b) Previn infarctul repetat

c) Previn moartea subita

d) Beta blocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct

e) Istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie

195) CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara in infarctul miocardic acut, cu EXCEPTIA

a) Acidul acetilsalicilic administrat postinfarct reduce riscul de mortalitate

b) Beta blocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii

c) Antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina in tratamentul pe termen lung

d) Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca

e) Factorii de risc ai aterosclerozei trebuie modificati in sens favorabil

196) CS. Creatinfosfokinaza totala creste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA

a) Boli musculare si traumatisme musculare

b) Cardioversie electrica

c) Hipotiroidism

d) Pancreatita acuta

e) Atacul vascular cerebral

197) CS. Cea mai frecventa acuza prezentata de catre bolnaviii cu infarct miocardic acut este:

a) Durere

b) Palpitatii

c) Jena precordiala

d) Intepaturi precordiale

e) Lesin

198) CS. Cea mai frecventa modalitate imagistica folosita in dignosticul infarctului miocardic acut este:

a) Ecocardiografia bidimensionala

b) Ecocardiografia unidimensionala

c) Rezonanta magnetica nucleara

d) Tomografia computerizata

e) Ventriculografia radioizotopica

199) CS. Un element esential in tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut il reprezinta:

a) Administrarea digoxinei

b) Administrarea chinidinei

c) Administrarea lidocainei

d) Administrarea diltiazemului

e) Administrarea heparinei

200) CS. Analgezicul extrem de eficient pentru combaterea durerii asociate cu infarctul miocardic este reprezentat de:

a) Morfina

b) Paracetamolul

c) Ibuprofena

d) Diclofenacul

e) Indometacina

201) CS. Marea majoritate a deceselor provocate de fibrilatia ventriculara in infarctul miocardic acut apar in:

a) Primele 24 ore

b) Primele 3 zile

c) Prima saptamana

d) In prima luna

e) Оn primele 3 luni

202) CS. Care este agentul antiplachetar standard in infarctul miocardic acut?

a) Dipiridamolul

b) Ticlopidina

c) Acidul acetilsalicilic

d) Clopidogrelul

e) Antiinflamatoriile nesteroidiene

203) CS. Morfina administrata in controlul durerii din infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA:

a) Este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata in IMA

b) Poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpatic

c) Scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale constituie contraindicatiii pentru folosirea morfinei

d) Are efect vagotonic si poate cauza bradicardia

e) Staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si tensiunea arteriala

204) CS. Insuficienta de pompa in infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA:

a) Reprezinta principala cauza de deces in spital

b) Coreleaza bine cu extensia necrozei ischemice

c) Cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si Z4

d) Nu coreleaza cu mortalitatea precoce

e) Coreleaza bine cu mortalitatea tardiva

205) CS. Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt:

a) Istoric de hemoragie cerebrovasculara in urma cu 10 ani

b) Diateza hemoragica cunoscuta

c) Accident vascular nehemoragic in ultimul an

d) Suspiciune la disectie de aorta

e) Hemoragii interne active

206) CS. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este:

a) Reactie alergica la streptokinaza

b) Hipotensiune arteriala

c) Fibrilatie ventriculara

d) Hemoragie

e) Hipertensiune arteriala

207) CS. Selectati afirmatia corecta efectulului caracteristic dopaminei:

a) La doze de 2 - 10 (µg/Kg)/min are efect cronotrop negativ

b) Nu este utila la pacientii cu insuficienta de pompa

c) La doze de 2 - 10 (µg/Kg)/min are efect inotrop pozitiv

d) Reprezinta un preparat beta adrenoblocant

e) La doze mici (<2 (µg/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si splahnic

208) CS. Ocluzia trombotica a arterei coronariene din infarctul miocardic acut este declansata de:

a) Eliberarea de oxid nitric

b) Fisurarea, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom

c) Dezvoltarea unui aneurism

d) Eliberarea de prostaglandina E2

e) Eliberarea de endotelina

209) CS. Aprecierea concentarii mioglobinei serice este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece:

a) Este eliberata in sange doar in citeva ore de la debutul infarctului miocardic

b) Este foarte specifica pentru diagnostic

c) Nivelurile ei pot ramane crescute timp de 7-10 zile dupa debutul infarctului miocardic

d) Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii care se prezinta la examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor

e) Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si troponinei I cardiac-specifice (cTnI)

210) CS. Durerea anginoasa din infarctul miocardic acut poate fi localizata sau iradiaza in urmatoarele zone, cu EXCEPTIA:

a) Epigastru

b) Brate, bilateral

c) Umarul stang

d) Mandibula

e) Regiunea hipogastrica.

211) CS. La debutul infarctului miocardic acut (IMA), sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica, constand din bradicarie si/sau hipotensiune atriala are o incidenta de pana la 50% la bolnavii cu:

a) IMA anterior

b) IMA inferior

c) IMA asociat cu fibrilatie atriala

d) IMA asociat cu tahicardie ventriculara

e) IMA antero - septal

212) CS. Infarctul miocardic acut (IMA) care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T, poate fi considerat drept:

a) Infarct cu unda Q

b) Infarct transmural

c) Infarct non transmural

d) Infarct non - Q

e) Nici un raspuns corect

213) CS. Tratamentul anticoagulant cu heparina in infarctul miocardic acut (IMA) este controlat si ajustat in functie de:

a) Timpul de protrombina

b) Timpul partial de tromboplastina activat

c) Indice de protrombina

d) Timp Quick

e) Timp de sвngerare

214) CS. Blocul atrio-ventricular de gradul I evolueaza cu intervalul P-Q mai mare de:

a) 0,12 s

b) 0,14 s

c) 0,16 s

d) 0,18 s

e) 0,20 s

215) CS. Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica sever alterata este reprezentat de:

a) Cardioversia electrica

b) Terapia cu propranolol i.v.

c) Terapia cu verapamil i.v.

d) Terapia cu adenozina i.v.

e) Terapia cu lidocaina i.v

216) CS. Cel mai eficient tratament al fluterului atrial este reprezentat de:

a) Administrarea Lidocainei

b) Administrarea Verapamilului

c) Administrarea Captoprilului

d) Administrarea Izoprenalinei

e) Cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W.s)

217) CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:

a) Digoxina

b) Verapamilul

c) Amiodarona

d) Electrocardioversia cu energie mare

e) Electrostimularea overdrive

218) CS. Blocul atrioventricular de gradul III este localizat nodal daca:

a) Complexul QRS are 0,14 s

b) Frecventa cardiaca este de 40-55 batai/min

c) Nu creste la efort

d) Nu creste la atropina

e) Ritmul de scapare este instabil

219) CS. Cel mai eficient medicament in tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este:

a) Propranololul

b) Digoxina

c) Procainamida

d) Adenozina

e) Verapamilul

220) CS. Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (30-60 /min), ce fenomen s-a produs:

a) Revenire la ritmul sinusal

b) Bloc atrioventricular complet

c) Tahicardie jonctionala

d) Tahicardie ventriculara

e) Bloc sino atrial

221) CS. Propafenona este un antiaritmic din clasa:

a) I A

b) I B

c) I C

d) II

e) III

222) CS. Hipertensiunea arteriala sistolica, cu presiune pulsativa marita prin volum bataie cardiac crescut, apare in urmatoarele conditii etiologice cu exceptia uneia:

a) Tireotoxicoza

b) Insuficienta mitrala

c) Fistula arteriovenoasa

d) Insuficienta aortica

e) Canal arterial persistent

223) CS. Hipertensiunea arteriala secundara renala din nefroblastoame (tumori ale celulelor juxtaglomerulare), se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi, mai putin una:

a) Secretie in exces de renina

b) Hipokaliemie

c) Hipersecretie de aldosteron

d) Functie renala normala

e) Activitate plasmatica a reninei scazuta

224) CS. Numiti masurile terapeutice ce nu produc efect fetotoхic la o pacienta gravida hipertensiva:

a) Ganglioplegie

b) Administrarea diureticelor

c) Administrarea metildopei

d) Administrarea nitroprusiatului de sodiu

e) Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie

225) CS. Care dintre urmatorii factori de risc nu poseda prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale:

a) Sexul feminin

b) Fumatul

c) Diabetul zaharat

d) Consumul exagerat de alcool

e) Varsta tanara

226) CS. Diureticele tiazidice provoaca frecvent urmatoarele efecte adverse cu exceptia:

a) Hiperpotasemiei

b) Hiperuricemiei

c) Hiperglicemiei

d) Hipercolesterolemiei

e) Hiperalciemiei

227) CS. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tusea sau angioedem:

a) Captoprilul

b) Enalaprilul

c) Fosinoprilul

d) Lisinoprilul

e) Losartanul

228) CM. Semnele principale ale anginei pectorale Prinzmetal sunt urmatoarele:

a) Durerile apar in repaus

b) Accesele dureroase sunt mai prelungite

c) Durerile au un caracter mai intens

d) Raspunsul la beta-adrenoblocante este mai putin efectiv

e) Raspunsul la Nitroglicerina este imediat

229) CM. In insuficienta cardio-circulatorie, activarea neuroumorala are urmatorul efect:

a) Vasoconstrictie sistemica cu cresterea postsarcinii

b) Retentie hidrosalina

c) Tahicardie

d) Excretie scazuta a ionilor de potasiu

e)  Vasodilatatie sistemica

230) CM. Asupra carei cavitati a codului compresia externa in tamponada cardiaca este mai marcata

a) Asupra atriului drept

b) Asupra ventriculului drept

c) Asupra atriului stang

d) Asupra ventriculului stang

e) Asupra tuturor cavitatilor inimii uniform

231) CM. Care este cea mai frecventa cauza a pericarditei constrictive

a) Neoplasme

b) Boli ale tesutului conjunctiv

c) Infarct miocardic acut

d) Cardiomiopatii

e) Tuberculoza

232) CM. Socul cardiogen la persoanele in varsta se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) Cresterea brusca a tensiunii arteriale

b) Infarctul are adesea o extindere limitata

c) Are evolutie grava

d) Mortalitate inalta (80%)

e) Se instaleaza la 2-3 zile de la debutul infarctului

233) CM. Numiti cele mai benefice combinatii terapeitice in tratamentul anginei pectorale

a) Combinatia nitrati si blocante de calciu

b) Combinatia nitrati si beta blocante

c) Combinatia beta blocante si blocante de calciu

d) Combinatia nitrati, beta blocante, blocante de calciu

e) Nici una din ele

234) CM. Ce este caracteristic pentru durerea din infarctul miocardic acut

a) In majoritatea cazurilor e localizata retrosternal

b) Iradierea durerii in umarul sau membrul superior stang

c) Caracterul durerii este de constrangere, apasare

d) Durata durerii e de zeci de minute, ore

e) Durerea cedeaza la Nitroglicerina sau la analgetice neopioide

235) CM. Ameliorarea funtiei de pompa a cordului este moderata de urmatorii factori hemodinamici:

a) Scaderea volumului sangelui circulant

b) Scaderea presarcinii

c) Scaderea postsarcinii

d) Cresterea tonusului vascular

e) Ameliorarea functiei ficatului

236) CM. Examenul paraclinic in insuficienta cardiaca include:

a) Examenul radiologic al cutiei toracice

b) Electrocardiografia

c) Ecocardiografia

d) Spirografia

e) Angiografia pulmonara

237) CM. Care sunt complicatiile pericarditei acute?

a) Tamponada cardiaca

b) Revarsat pericardic cronic

c) Staza venoasa superioara

d) Insuficienta respiratorie

e) Insuficienta renala

238) CM. Evolutia cordului pulmonar cronic este direct dependenta de:

a) Boala de baza, care a determinat hipertensiunea pulmonara

b) Gradul hipertensiunii pulmonare

c) Elementele de reversibilitate ale afectiunilor pulmonare si ale hipertensiunii pulmonare

d) Gradul insuficientei respiratorie

e) Hipertensiunea arteriala sistemica

239) CM. Pentru angina pectorala Prinzmetal este caracteristic:

a) Accesul de durere apare mai frecvent noaptea

b) Prezenta reactiilor vegetative pe fondalul sindromului algic

c) Accesele sunt insotite de aritmii, uneori de sincopa

d) Sindromul algic absent

e) Lipsa schimbarilor electrocardiografice in timpul accesului

240) CM. Numiti posibilele simptoame asociate durerii anginoase tipice:

a) Dispnee

b) Transpiratii

c) Sincopa

d) Dureri in rebordul costal drept

e) Voma

241) CM. Enumerati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru o leziune ischemica subendocardica:

a) Subdenivelarea segmentului ST

b) Supradenivelarea segmentului ST

c) Unde T negative sau bifazice

d) Unde T pozitive

e) Devierea a ei cordului spre stвnga

242) CM. Numiti efectele beta blocantilor:

a) Reducerea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatii

b) Reducerea tensiunii arteriale sistolice de efort

c) Majorarea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatii

d) Majorarea contractiilor cardiace la efort

e) Scaderea duratei diastolei

243) CM. Ce schimbari sunt caracteristice pentru analiza generala de sange in pericardita purulenta?

a) Leucocitoza

b) Leucopenia

c) VSH crescut

d) Limfocitoza

e) Euzinofilia

244) CM. Cele mai frecvent intalnite simptoame in clinica stenozei mitrale sunt:

a) Dispneea

b) Hemoptiziile

c) Emboliile arteriale

d) Tusea

e) Dureri in rebordul costal stang

245) CM. Care semne din cele enumarate mai jos sunt cele mai caracteristice in evolutia clinica a insuficientei mitrale:

a) Dispnea la efort

b) Ortopnea

c) Dispnea paroxistica nocturna

d) Hemoptiziile

e) Emboliile periferice

246) CM. Strategia de tratament a insuficientei mitrale usoare si moderate consta in:

a) Reducerea aportului de sare

b) Evitarea eforturilor fizice deosebite

c) Terapia cu tonicardiace

d) Terapia cu vasodilatatoare

e) Tratamentul chirurgical

247) CM. Cele mai frecvente complicatii, ce apar in prolapsul valvulei mitrale sunt:

a) Insuficienta mitrala

b) Endocardita infectioasa

c) Tulburarile grave de ritm

d)  Moartea subita

e) Infarctul miocardic acut

248) CM. Semiologia clinica caracteristica stenozei aortice cuprinde:

a) Dispneea

b) Angina pectorala de tip clasic la efort

c) Sincopa la efort

d) Hemoptiziile

e) Astenia

249) CM. Tratamentul chirurgical la bolnavii cu stenoza aortica se indica in:

a) Aparitia anginei pectorale

b) Aparitia sincopelor la efort

c) Aparia insuficientei cardiace congestive

d) La orice bolnav cu stenoza aortica asimptomatica

e) Aparitia semnelor endocarditei infectioase

250) CM. Selectati cele mai rar intalnite simptoame in clinica insuficientei aortale:

a) Sincope

b) Dureri abdominale

c) Cefalee

d) Astenia

e) Dispnea la efort

251) CM. Numiti factorii fiziopatologici in declansarea socului cardiogen:

a) Extinderea necrozei miocardice mai mult de 40%

b) Hipovolemia

c) Tulburari electrolitice

d) Cresterea activitatii simpatice

e) Modificari ale microcirculatiei in organe

252) CM. Caracterizati durerea in angina pectorala stabila:

a) Se manifesta prin aparitia acceselor

b) Nu cedeaza la nitroglicerina

c) Este similara in timpul acceselor

d) Difera de la un acces la altul

e) Dureaza mai mult de 10-15 minute

253) CM. Numiti elementele caracteristice pentru durerea anginoasa:

a) Localizarea

b) Iradierea

c) Durata

d) Frecventa acceselor

e) Neeficacitatea nitroglicerinei

254) CM. La examinarea cordului in hipertensiunea arteriala se observa:

a) Grade variate de cardiomegalie (predominant in ventricolul stang)

b) Accentul zgomotului II pe aorta

c) Suflu sistolic la apex

d) Suflu diastolic la apex

e) Pulsatie diastolica a ventriculului drept

255) CM. Mecanismul renal in hipertensiunea arteriala include:

a) Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

b) Reducerea excretiei de sodiu

c) Majorarea secretiei reninei

d) Micsorarea secretiei prostaglandinei E₂

e) Eliminarea intensa sodica si hidrica

256) CM. Criteriile hipertensiunii arteriale maligne sunt:

a) Tensiunea arteriala diastolica mai mult de 130 mm Hg

b) Hemoragii si/sau limforagii retiniene, edem papilar

c) Insuficienta renala progresiva

d) Raspuns bun la tratament

e) Lipsa insuficientei cardiace

257) CM. Examenul obiectiv al cordului in cordul pulmonar cronic releva:

a) Pulsatia sistolica a ventriculului drept in regiunea epigastrica

b) Zgomotul II inalt si dedublarea lui in 'punctul' arterei pulmonare

c) Suflu diastolic Graham-Still in 'punctul' arterei pulmonare

d) Suflu sistolic la apex

e) Accentuarea zgomotului I la apex

258) CM. Care sunt efectele Aminofilinei, folosite in tratamentul cordului pulmonar cronic:

a) Bronhodilatare

b) Vasodilatatie pulmonara

c) Stimularea centrului respirator

d) Reducerea tahicardiei

e) Vasoconstrictie sistemica

259) CM. In infarctul miocardic acut Lidocaina este indicata:

a) Prezenta eхrasistolelor ventriculare frecvente

b) Prezenta extrasistolelor ventriculare de clasa Lown 3-5

c) Prezenta unui epizod de tahicardie ventriculara in anamntza

d) La bradicardie pronuntata

e) Se administreaza profilactic la toti bolnavii cu IMA

260) CM. Factorii de risc a hipertensiunii arteriale sunt:

a) Antecedente familiare

b) Aportul alimentar de sare majorat

c) Obezitatea

d) Consumul de cafea, tabagismul

e) Eforturile fizice exceptionale

261) CM. Marcati elementele clinice de hipertensiune arteriala (HTA) renovasculara:

a) Debutul unei HTA severe la tineri sau dupa 50 ani

b) Deteriorarea rapida a functiei renale la un hipertensiv

c) Durerea si suflurile lombare aparute in contextul unei HTA

d) HTA refractara la tripla asociere medicamentoasa

e) Sporirea predominanta a valorilor tensionale sistolice

262) CM. Simptoame si semne clinice de feocromocitom:

a) Hipertensiune paroxistica

b) Hipertensiune persistenta

c) Hipotensiune ortostatica

d) Polidipsie, poliurie

e) Convulsii

263) CM. Preparate medicamentoase antihipertensive eficiente in feohromocitom sunt:

a) A.Alfa blocantele neselective

b) Alfa blocantele selective

c) Labetalolul

d) Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei

e) Antagonistii de calciu

264) CM. Indicati preparatele medicamentoase ce pot provoca hipertensiunea arteriala:

a) Contraceptivele orale

b) Glucocorticoizi

c) Antidepresive

d) Preparate de brom

e) Preparate de potasiu

265) CM. La bolnavii compensati cu stenoza mitrala si fibrilatie atriala pot fi utile:

a) Glicozidele cardiace

b) Betablocantii

c) Anticoagulantele

d) Valvuloplastia cu balon

e) Comisurotomia pe cord deschis

266) CM. Criteriile majore, caracteristice prolapsului valvulei mitrale sunt:

a) Suflu telesistolic la apex

b) Insuficienta mitrala la Doppler-ecocardiografie

c) Unde T negative in derivatiile III, AVF sau V5,V6 la elecrtocardiograma

d) Anomalii ale cutei toracice, hipomastie

e) Dispnee, vertij, sincope

267) CM. Tratamentul miocarditelor include administrarea:

a) Antiinflamatoarelor nesteroidiene

b) Terapia antibacteriana a agentului infectios

c) Medicatia imunosupresiva

d) Medicatia insuficientei renale

e) Medicatia insuficientei hepatice

268) CM. Complicatiile miocarditelor sunt urmatoarele:

a) Decesul

b) Insuficienta cardiaca

c) Aparitia aritmiilor

d) Insuficienta renala

e) Insuficienta respiratorie

269) CM. Optiunile terapeutice pentru tratamentul cardiomiopatiei dilatative idiopatice sunt urmatoarele:

a) Transplant de cord

b) Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie angiotenzinei

c) Administrarea nitratilor

d) Administrarea diureticelor

e) Administrarea clonidinei

270) CM. In patogenia aterosclerozei o importanta majora au:

a) Nivelul colesterolului

b) Nivelul trigliceridelor

c) Nivelul Llpoproteidelor

d) Nivelul protrombinei

e) Nivelul ureei

271) CM. Clasificarea cardiopatiei ischemice include

a) Moarte subita

b) Angina pectorala

c) Infarctul miocardic acut

d) Aritmiile cardiace

e) Ictusul cerebral ischemic

272) CM. Semnele electrocardiografice, caracteristice cordului pulmonar cronic sunt:

a) Unda P inalta si ascutita in derivatiile II, III, aVF

b) Axa electrica verticala si devierea spre dreapta

c) Complexul QRS dilatat de tip RSR¹ оnV1,V2

d) Unda S adanca in V1,V2,V3

e) Subdenivelarea segmentului S-T si unda T inversata in derivatiile II, III, aVF, V1-V2

273) CM. Selectati factorii etiologicici esentiali ai aritmiilor cardiace:

a) Procese inflamatorii ale miocardului

b) Dereglari ale circulatiei coronariene

c) Miocardioscleroza

d) Tireotoxicoza

e) Cerebrastenia posttraumatica

274) CM. Selectati aritmiile pentru care este caracteristica accelerarea de ritm cardiac:

a) Tahicardia sinusala

b) Tahicardia supraventriculara paroxistica

c)  Tahicardia ventriculara paroxistica

d) Fibrilatia atriala

e) Sindromul Frederik

275) CM. Selectati acuzele bolnavilor cu dereglari de ritm cardiac:

a) Palpitatii

b)  Iregularitatea ritmului cardiac

c) Slabiciune generala

d) Voma

e) Pirosis

276) CM. Zgomotele cardiace оn prezenta aritmiilor pot fi:

a) De sonoritate crescuta

b) De sonoritate variabila

c) Zgomotul I la apex diminuat

d) Accentuarea zgomotului II la aorta

e) Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara

277) CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentru tahicardie ventriculara paroxistica:

a) Ritm cardiac regulat, 250 batai/min

b) Ritm cardiac regulat, 170 batai/min

c) Deficit de puls

d) Complexul QRS dilatat

e) Complexul QRS normal

278) CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice (ECG), posibile in fibrilatia atriala:

a) Ritm cardiac accelerat

b) Distanta R-R pe ECG variabila

c) Undele P lipsesc

d) Undele P se inregistreaza

e) Se determina undele F

279) CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentru fluterul atrial:

a) Ritm cardiac neregulat

b) Ritm cardiac regulat

c) Undele atriale au forma de dinti de ferestrau in unele deviatii

d) Tratamentul medicamentos este mai efectiv, decat in fibrilatie atriala

e) Undele P se inregistreaza

280) CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile in fibrilatia atriala pe fond de stenoza mitrala:

a) Unda P inalta si ascutita in deviatiile I, II, AVF

b) Devierea axei electrice spre dreapta

c) Devierea axei electrice spre stanga

d) Suflul presistolic se pastreaza

e) Suflul presistolic dispare

281) CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile in fibrilatia atriala de etiologie aterosclerotica:

a) Suflu sistolic la aorta

b) Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara

c) R_v6>R_v4

d) Tensiunea sistolica inalta si cea diastolica joasa la persoane de varsta inaintata

e) Unda S adanca in V5, V6

282) CM. Selectati cele mai optimale preparate pentru tratamentul tahicardiei sinusale de etiologie neurogena:

a) Sedative

b) Rezerpina

c) Propranolol

d) Digoxin

e) Aminofilina

283) CM. Selectati cel mai optimal preparat pentru tratamentul tahicardiei sinusale in insuficienta cardiaca:

a)  Aminofilina

b) Metoprololul

c) Digoxina

d) Amiodarona

e) Dopamina

284) CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice supraventriculare:

a) Verapamil

b) Digoxin

c) Lidocain

d) Novocainamid

e) Propranolol

285) CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice ventriculare:

a) Digoxin

b) Lidocain

c) Propranolol

d) Procainamid

e) Verapamil

286) CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea paroxismului de fibrilatie atriala:

a) Isosorbiddinitrat

b) Verapamil

c) Digoxin

d) Procainamid

e) Propranolol

287) CM. Selectati preparatele pentru tratamentul formei rezistente de fibrilatie atriala:

a) Digoxin

b) Propranolol

c) Amiodaron

d) Chinidin

e) Aminofilina

288) CM. Selectati datele auscultative caracteristice pentru blocul atrioventricular complet:

a) Zgomotul I la apex diminuat

b) Zgomotul I la apex accentuat

c) Suflu sistolic la apex

d) Sonoritate variabila a zgomotului I la contractile ritmice ale ventriculelor

e) Zgomotul clacant Strajesko

289) CM. Selectati preparatele optimale pentru ajutorul de urgenta in bloc atrioventricular de tip proximal, ce complica evolutia infarctului miocardic acut:

a) Dobutamin

b) Atropin

c) Isoprenalina

d) Hidrocortison

e) Prednisolon

290) CM. Selectati metodele de tratament ale blocului atrioventricular complet cronic de tip proximal:

a) Isoprenalina

b) Hidrocortison

c) Electrostimularea permanenta a cordului

d) Glicozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiace

e) Lidocain

291) CM. Selectati metodele optimale pentru ajutorul de urgenta in blocul atrioventricular acut complet de tip distal:

a) Propranolol

b) Verapamil

c) Dobutamina

d) Hidrocortison

e) Electrostimularea temporara a cordului

292) CM. Numiti semnele clinice si electrocardiografice (ECG), caracteristice pentru blocade intraventriculare:

a) Zgomotul I la apex accentuat

b) Zgomotul I la apex dedublat

c) Complexul ventricular pe ECG neschimbat

d) Complexul ventricular deformat, dilatat

e) Intervalul P-Q majorat

293) CM. Tactica posibila si remediile tratamentului blocadelor picioruselor fasciculului His:

a) Tratamentul maladiei de baza

b) Electrostimulare a cordului

c) Glicozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiace

d) Verapamil

e) Propranolol

294) CM. Care sunt semnele comune pentru tahicardiile paroxismale supraventriculare si ventriculare:

a) Debut acut

b) Debut insidiostreptat

c) Puls ritmic cu frecventa mai mica de 140 batai/min

d) Puls ritmic, cu frecventa mai mare de 140 batai/min

e) Puls aritmic frecvent

295) CM. Cum se deosebeste blocul atrioventricular complet distal (jos) de cel proximal. Prezentati semnele caracteristice pentru blocul distal:

a) Simptomatica sindromului Morgagni-Adams-Stokes este mentionata mai frecvent

b) Hemodinamica progresiv se inrautateste

c) Tratamentul medicamentos efectiv

d) Tratamentul medicamentos este neefectiv

e) Tratamentul cu atropina efectiv

296) CM. Ce semne ne vorbesc in favoarea hipertensiunii arteriale?

a) Diminuarea zgomotului I la apex

b) Tip hipertensiv al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat

c) Tip distonic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat

d) Tip astenic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat

e) Istoric familial agravat

297) CM. Ce unitati nozologice enumerate apartin cardiomiopatiilor:

a) Cardiomiopatia dilatativa

b) Stenoza subaortala idiopatica

c) Cardiomiopatia hipertrofica

d) Cardiopatia ischemica

e) Cardiomiopatia restrictiva

298) CM. Ce factori etiologici sunt caracteristici cardiomiopatiilor secundare:

a) Proces inflamator

b) Maladii endocrine

c) Intoxicatii

d) Hipovitaminoze

e) Sedentarismul

299) CM. Numiti factorii, care pot conduce la dezvoltarea cardiomiopatiei dilatative:

a) Infectie virala

b) Alcool

c) Supraefort fizic

d) Emotii negative

e) Dilatare varicoasa a venelor membrelor inferioare

300) CM. Cele mai frecvent intalnite tulburari de ritm si conducere in cardiomiopatia dilatativa sunt:

a) Fibrilatia atriala

b)  Extrasistolia ventriculara frecventa

c) Tahicardia ventriculara paroxistica

d) Blocurile ventriculare

e) D. Ritmul si conductibilitatea cordului nu sunt alterate

301) CM. Enumerati semnele auscultative in cardiomiopatia dilatativa:

a) Suflu sistolic la apex

b) Suflu sistolic pe aorta

c) Suflu sistolic la artera pulmonara

d) Ritm protodiastolic de galop

e) Accentuarea zgomotului II pe aorta

302) CM. Enumerati semnele auscultative in cardiomiopatia hipertrofica obstructiva:

a) Suflu sistolic la apex

b) Suflu sistolic la marginea stanga a sternului

c) Suflurile lipsesc

d) Suflu sistolic pe aorta

e) Suflu sistolic la artera pulmonara

303) CM. Mentionati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru cardiomiopatii:

a) Tahiaritmii

b) Electrocardiograma nemodificata

c) Deformarea complexului QRS

d) Undele Q sau QS patologice (pseudoinfarct)

e) Semne de hipertrofie a diferitor regiuni ale cordului

304) CM. Mentionati semnele ecocardiografici caracteristice unei cardiomiopatii dilatative:

a) Dilatarea tuturor cavitatilor cardiace

b) Dilatarea ventriculului stang

c) Deformarea valvulei mitrale de tipul 'gura pestelui'

d) Stenoza valvulei aortale

e) Insuficienta mitrala

305) CM. Numiti cauzele principale ale decesului in cardiomiopatii:

a) Fiblilatia ventriculara

b) Insuficienta cardiaca progresiva

c) Tromboembolia

d) Hemoragiile pulmonare

e) Hemoragiile gastrointestinale

306) CM. Ce afectiuni ale miocardului pot fi tratate efectiv si au prognostic favorabil:

a) Cardiomiopatia alcoolica

b) Cardiomiopatia dishormonala

c) Cardiomiopatia dilatativa

d) Cardiomiopatia hipertrofica

e) Cardiomiopatia restrictiva

307) CM. Ce preparate de electie se indica in tratamentul insuficientei cardiace provenita din cardiomiopatie dilatativa:

a) Glicozide cardiace

b) Diuretice

c) Nitrati

d) Metilxantine

e) Inhibitori ai enzimei de conversie

308) CM. Selectati actiunile glicozizilor cardiaci asupra functiei cordului:

a) Maresc contractilitatea

b) Micsoreaza contractilitatea

c) Maresc excitabilitatea

d) Micsoreaza excitabilitatea

e) Micsoreaza conductibilitatea

309) CM. Actiunea glicozizilor cardiaci asupra functiei cordului, in caz de supradozare, este urmatoarea:

a) Maresc contractilitatea

b) Micsoreaza contractilitatea

c) Brusc maresc excitabilitatea

d) Brusc micsoreaza excitabilitatea

e) Brusc micsoreaza conductibilitatea

310) CM. Care este actiunea beta-blocantelor asupra cordului:

a) Micsoreaza automatismul

b) Maresc automatismul

c) Micsoreaza conductibilitatea

d) Maresc conductibilitatea

e) Micsoreaza excitabilitatea

311) CM. Cum actioneaza nitratii asupra hemodinamicii:

a) Micsoreaza tonusul venelor

b) Maresc tonusul venelor

c) Micsoreaza tonusul arterelor

d) Maresc tonusul arterelor

e) Maresc tonusul arteriolelor

312) CM. Numiti afectiunile in care exista afinitate marita fata de glicozizii cardiaci si este posibila intoxicatia la folosirea dozelor terapeutice ale acestor preparate:

a) Cord pulmonar cronic

b) Cardiopatie ischemica

c) Cardiopatie inflamatorie

d) Miocardita acuta

e) Cardiomiopatii restrictive

313) CM. Care sunt masurile de profilaxie ale cardiomiopatiilor:

a) Excluderea alcoolului

b) Excluderea tabagismului

c) Respectarea regimului strict la pat

d) Practicarea sportului

e) Depistarea precoce a dereglarilor de ritm cardiac 'fara cauza'

314) CM. Masurile de urgenta in intoxicatii cu glicozide cardiace constau in urmatoarele:

a) Anularea glicozidelor cardiace

b) Micsorarea dozelor glicozidelor cardiace

c) Administrarea preparatelor de potasiu

d) Administrarea preparatelor de calciu

e) Administrarea unitiolului

315) CM. Ce simptoame vorbesc in favoarea cardiomiopatiei dilatative:

a) Cardiomegalia in lipsa simptoamelor viciului cardiac, hipertensiunii arteriale si cardiopatiei ischemice

b) Cresterea presiunii telediastolice in ventriculul stang

c) Scaderea presiunii telediastolice in ventriculul stang

d) Micsorarea vadita a fractiei de ejectie a ventriculului stang

e) Majorarea fractiei de ejectie a ventriculului stang

316) CM. Ce simptoame vorbesc in favoarea cardiomiopatiei hipertrofice obstructive:

a) Lipotimii periodice la persoanele tinere fizic dezvoltate bine, deseori la sportivi

b) Suflu sistolic la apex si marjinea stanga a sternului

c) Hipertrofia septului intraventricular depistat ecocardiografic

d) Suflu sistolic pe artera pulmonara

e) Hipertrofia venriculului drept depistat ecocardigrafic

317) CM. Criteriile de diagnostic ale hipertensiunii arteriale maligne sau cu evolutie accelerata sunt urmatoarele:

a) Insuficienta cardiaca

b) Insuficienta renala

c) Tensiune arteriala diastolica mai inalta de 130 mmHg

d) Retinopatie hipertensiva de gradul III sau IV

e) Retinopatie hipertensiva de gradul I sau II

318) CM. In patogenia hipertensiunii arteriale in pielonefrita cronica se implica urmatoarele verigi patogenice:

a) Schimbari organice ale arterelor renale

b) Edem inflamatoriu al interstitiului renal

c) Infiltratia interstitiului renal

d) Dilatarea bazinetelor si calicelor renale

e) Procesele inflamatorii in caile urinare

319) CM. Hipertensiunea arteriala in pielonefrita cronica este:

a) Asociata cu edeme

b) Asociata cu leucociturie

c) Creste in timpul acutizarii pielonefritei

d) In timpul acutizarii pielonefritei se micsoreaza

e) Poate sa devina maligna

320) CM. Sindromul urinar preceda hipertensiunea arteriala in urmatoarele maladii:

a) Hipertensiune renovasculara

b) Nefropatia gravidelor

c) Hipertensiunea arteriala esentiala (primara)

d) Pielonefrita cronica

e) Glomerulonefrita cronica

321) CM. Proteinurie inalta poate fi in urmatoarele patologii:

a) Coarctatia de aorta

b) Glomerulonefrita cronica

c) Nefroscleroza diabetica

d) Nefropatia gravidelor

e) Hipertensiunea arteriala esentiala (primara)

322) CM. Evolutia hipertensiunii renovasculare se caracterizeaza prin:

a) Labilitate

b) Stabilitate

c) Rezistenta la terapia medicamentoasa

d) Pusee hipertensive frecvente

e) Pusee hipertensive rare

323) CM. Selectati afirmatiile, caracteristice pentru hipertensiunea renovasculara:

a) Suflu sistolic asupra arterelor renale

b) Suflu sistolo-diastolic asupra arterelor renale

c) Lipsa unor simptoame fizicale

d) Hipertensiune arteriala refractera la tripla asociere medicamentoasa

e) Suflu sistolic la apex

324) CM. Suflu epigastric in hipertensiunea renovasculara poate sa nu fie auzit in urmatoarele cazuri:

a) In obezitate

b) A. Muschii abdominali dezvoltati excesiv

c) Meteorism

d) In grade mici de stenoza

e) In grad moderat de stenoza

325) CM. Factori de baza ce conduc la majorarea tensiunii arteriale la varstnici sunt urmatorii:

a) Scaderea relativa a frecventei contractiilor cardiace

b) Schimbari in sistemul capilar

c) Cresterea rezistentei aortei sclerozate

d) Cresterea rezistentei vaselor mari sclerozate

e) Schimbari in sistemele umorale presoare si depresoare

326) CM. Tensiunea diastolica in hipertensiunea arteriala la varstnici poate fi:

a) Normala

b) Scazuta

c) Majorata pentru scurt timp

d) Permanent majorata

e) Scazuta pentru scurt timp

327) CM. Particularitatile pulsului si tensiunii arteriale in hipertensiunea arteriala la varstnici sunt urmatoarele:

a) Puls inalt

b) Puls frecvent

c) Puls incetinit

d) Tensiune de puls inalaa

e) Tensiune de puls joasa

328) CM. Mentionati factorii etiologici, ce duc la dezvoltarea insuficientei valvulei aortale:

a) Endocardita reumatica

b) Sifilisul

c) Ateroscleroza

d) Anevrism disecant de aorta

e) Miocarditele

329) CM. Volumul fluxului retrograd in insuficienta valvulei aortale depinde de:

a) Suprafata orificiului

b) Durata sistolei

c) Durata diastolei

d) Gradientul tensiunii in aorta si ventriculul stang in timpul diastolei

e) Gradientul tensiunii in aorta si ventriculul stang in timpul sistolei

330) CM. Pentru sindromul algic in insuficienta aortala sunt caracteristice urmatoarele:

a) Dureaza scurt timp

b) Poate dura ore

c) Durerea este strict localizata

d) Nitroglicerina are actiune analgetica slaba

e) Narcoticele juguleaza bine durerea

331) CM. Numiti simptomatica auscultativa posibila in insuficienta valvulei aortale:

a) Zgomotul I la apex accentuat

b) Zgomotul I la apex diminuat

c) Zgomotul II pe aorta accentuat in etiologie reumatismala

d) Zgomotul II pe aorta diminuat in etiologie reumatismala

e) Zgomotul II pe aorta diminuat оn etiologie sifilitica

332) CM. Mentionati caracteristicile auscultative ale suflului pe aorta in insuficienta valvulei aortale:

a) Se ausculta suflu diastolic

b) Se ausculta suflu sistolic si diastolic

c) Suflu diastolic urmeaza dupa zgomotul II

d) Suflu diastolic urmeaza dupa un interval anumit dupa zgomotul II

e) Suflu diastolic se accentueaza la sfarsitul diastolei

333) CM. Determinati zonele auscultative in care se propaga suflul pe aorta in insuficienta valvulei aortale:

a) Pe vasele gatului

b) In spatiul interscapular

c) In punctul Botkin-Erb

d) La baza procesului xifoid

e) In regiunea apexului cardiac

334) CM. Suflul determinat pe aorta in insuficienta valvulei aortale se ausculta mai bine:

a) In pozitie orizontala

b) In pozitie verticala

c) In pozitie verticala cu mainile ridicate

d) La inspiratie

e) La expiratie

335) CM. Prezentati caracteristica tremorului sistolic, ce se determina la bolnavii cu stenoza istmului aortal:

a) Se determina in regiunea apexului cardiac

b) Se determina in spatiul intercostal II pe dreapta

c) Se determina in spatiul intercostal II pe stanga

d) Se determina pe mijlocul sternului la nivelul spatiului intercostal II

e) Se determina pe vasele gatului

336) CM. Prezentati caracteristica suflului sistolic in stenoza aortala:

a) Linistit nu dureaza mult, nu e brutal

b) Tare, indelungat, de tembru brutal

c) Se intensifica la retinerea respiratiei la expir

d) Se intensifica in tahiaritmii

e) Se intensifica in emfizem pulmonar

337) CM. Mentionati caracteristicile pulsului si tensiunii arteriale in stenoza aortala:

a) Pulsul inalt

b) Puls de amplitudine mica

c) Puls frecvent

d) Pulsul incet

e) Pulsul rapid

338) CM. Mentionati datele electrocardiografice caracteristice pentru stenoza istmului aortal:

a) Ritm sinusal

b) Fibrilatia atriala se intalneste rar

c) Ritm nesinusal

d) Hipertrofia ventriculului stang

e) Hipertrofia atriului stang

339) CM. Mentionati factorii etiologici, ce conduc la dezvoltarea valvulopatiei aortale combinate (insuficienta aortala si stenoza istmului aortal):

a) Endocardita septica

b) Ateroscleroza

c) Reumatismul

d) Sifilisul

e) Anevrismul disecant de aorta

340) CM. Semnele, ce caracterizeaza miocardita Abramov-Fidler sunt urmatoarele:

a) Insuficienta cardiaca progresiva grava rezistenta la tratament

b) Insuficienta cardiaca grava, insa bine curabila

c) Lipsa cardiomegaliei

d) Cardiomegalie pronuntata

e) Lipsa dereglarilor serioase de ritm si conductibilitate

341) CM. Simptoamele si criteriile Asociatiei Cardiologilor din New York de diagnostic ale miocarditelor sunt urmatoarele:

a) Acuze la cardialgii si palpitatii

b) Fatigabilitate

c) Subfebrilitate

d) Tahicardie sinusala

e) Diminuarea zgomotului I

342) CM. Schimbarile electrocardiografice caracteristice pentru miocardite sunt urmatoarele:

a) Dinamica pozitiva pe parcursul zilelor

b) Dinamica pozitiva pe parcursul saptamanilor

c) Dinamica lipseste

d) Lipsa dereglarilor repolarizarii in efectuarea testelor cu B-blocante si clorura de potasiu

e) Lipsa reactiei pe electrocardiograma in efectuarea testelor farmacologice

343) CM. In ce constau dereglarile de repolarizare pe electrocartdiograma in miocardite:

a) Scaderea amplitudei undei T

b) Undele T bifazice

c) Unda T negativa

d) Unda T nu este supusa schimbarilor

e) Subdenivelarea segmentului ST

344) CM. Care sunt schimbarile electrocardiografice (ECG) caracteristice pentru miocardite:

a) Dereglarea repolarizarii ventriculare

b) Aritmii si blocade

c) Modificarea complexului QRS, deformarea lui

d) Scaderea voltajului ECG

e) ECG fara modificari patologice

345) CM. Simptomatica auscultativa a miocarditelor este urmatoarea:

a) Ritm de galop

b) Sufluri sistolice in toate punctele auscultative

c) Suflu sistolic pe aorta

d) Tonul deschiderii valvulei mitrale

e) Suflu sistolic la apex

346) CM. Schimbarile pulsului in miocardite pot fi urmatoarele:

a) Puls alternant

b) Puls mic

c) Puls accelerat

d) Puls aritmic, conform tipului extrasistolelor

e) Puls neschimbat

347) CM. In tratamentul pacientilor cu hipertensiune arteriala maligna la care se suspecteaza feocromocitom, vor fi evitate urmatoarele medicamente:

a) Fentolamina

b) Metildopa

c) Rezerpina

d) Guanetidina

e) Furosemidul

348) CM. Selectati betoadrenoblocantele selective:

a) Timolol

b) Atenolol

c) Metoprolol

d) Labetolol

e) Acebutolol

349) CM. Selectati preparatele antihipertenzive cu actiune centrala:

a) Clonidina

b) Guanitidina

c) Guanfacina

d) Doxazosina

e) Metildopa

350) CM. Care din urmatoarele afectiuni pot determina hipertensiunea arteriala secundara:

a)  Porfiria intermitenta acuta

b) Periarterita nodoasa

c) Hipocalciemia

d) Acromegalia

e) Boala renala polichistica

351) CM. Care din urmatoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare in sindromul Cushing:

a) Determinarea metanefrinelor urinare/24h

b) Determinarea catecolaminelor urinare/24h

c) Testul de supresie nocturna cu dexametazona (determinarea matinala a cortizolului plasmatic dupa administrarea a 1 mg dexametazona seara precedenta)

d) Determinarea catecolaminelor plasmatice

e) Determinarea cortizolului in urina/24h

352) CM. Gradul III in clasificarea retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-Backer) se caracterizeaza prin:

a) Raportul diametrului arteriolar - venos 1:2

b) Prezenta de exudate

c) Prezenta de hemoragii

d) Prezenta de edem papilar

e) Depresiuni sau proeminete ale venei

353) CM. Selectati preparatele - blocante ale canalelor de calciu subgrupul dihidropiridine:

a) Amlodipina

b) Diltiazemul

c) Verapamilul

d) Nifedipina

e) Felodipina

354) CM. Numiti preparatele medicamentoase de prima linie in tratamentul hipertensiunii arteriale:

a) Enalaprilul

b) Atenololul

c) Diltiazemul

d) Pentamina

e) Hidralazina

355) CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale?

a) Fumatul

b) Consumul de cafea

c) Consumul exagerat de alcool

d) Obezitatea abdominala

e) Hiperglicemia

356) CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale?

a) Presiunea diastolica persistenta >115mmHg

b) Fumatul

c) Sexul masculin

d) Dislipidemia

e) Virsta inaintata

357) CM. Diureticele tiazidice sunt contraindicate sau exista precautii in administrarea lor in urmatoarele afectiuni:

a) Diabet zaharat

b) Hiperuricemie

c) Sindrom metabolic

d) Feocromocitom

e) Ulcer peptic

358) CM. Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot incetini conducerea atrioventriculara ?

a) Nifedipina

b) Felodipina

c) Amlodipina

d) Diltiazemul

e) Verapamilul

359) CM. Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata in tratamentul hipertensiunii arteriale?

a) Enalapril

b) Nitroprusiat de sodiu

c) Diazoxid

d) Trimetafan

e) Rezerpina

360) CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale au o actiune mai latenta:

a) Enalapril

b) Amlodipina

c) Nifedipina

d) Nifedipina-retardata

e) Captopril

361) CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale sunt forme medicamentoase pentru administrare orala:

a) Nitroprusiatul de sodiu

b) Diazoxidul

c) Trimetafanul

d) Hidralazina

e) Labetalol

362) CM. Care din urmatoarele medicamente pot fi administrate in hipertensiunea arteriala la gravide?

a) Metildopa

b) Hidralazina

c) Losartan

d) Nitroprusiatul de sodiu

e) Captopril

363) CM. Selectati preparatele medicamentoase, inhibitorii ai enzimei de conversie angiotensinei:

a) Fosinopril

b) Lisinopril

c) Quinapril

d) Isradipina

e) Losartan

364) CM. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de urmatoarele patologii:

a) Tumoare unilaterala de suprarenala

b) Hiperplazie a suprarenalelor bilaterala

c) Tumoare a aparatului juxtaglomerular

d) Tumoare de ganglioni simpatici

e) Tumoare de hipofiza

365) CM. Encefalopatia hipertensiva se manifesta prin urmatoarele:

a) Hipertensiune arteriala severa

b) Tulburari ale constiintei

c) Retinopatie cu edem papilar

d) Edem pulmonar acut

e) Afectarea functiei renale

Gastroenterologie

366) C.S. Disfagia aparuta initial la lichide (sau este mai pronuntata la lichide decat la alimentele solide) este caracteristica pentru:

a) Esofagul Barrett

b) Acalazia cardiei

c) Diverticuli esofagieni

d) Boala de reflux gastroesofagian

e) Tumori ale esofagului

367) C.S. In acalazia cardiei se pot intalni urmatoarele semne:

a) Regurgitare

b) Tuse iritativa

c) Scadere ponderala

d) Durere retrosternala

e) Toate semnele enumerate in functie de forma si stadiul clinic de evolutie

368) C.S. Pirozisul este semnul patognomic pentru:

a) Cancerul gastric

b) Acalazia cardiei

c) Boala de reflux gastroesofagian

d) Gastrita cronica tip A

e) Toate cele enumerate

369) C.S. Metaplasia mucoasei esofagiene malpighiene cu o mucoasa metaplasica gastrica sau intestinala este prezenta in:

a) Ulcerul esofagian

b) Stenoza peptica

c) Sindromul Barrett

d) Esofagita eroziva

e) Toate cele enumerate

370) C.S. Manevra "Turn-up' (intoarcerea endoscopului cu varful in sus) este necesara pentru evidentierea:

a) Herniei gastrice paraesofagiene

b) Esofagului Barrett

c) Diverticulilor esofagieni

d) Acalaziei cardiei

e) Bolii de reflux gastroesofagian

371) C.S. Boala de reflux gastroesofagian se caracterizeaza prin:

a) Prezenta refluxului gastroesofagian

b) Prezenta refluxului gastroesofagian patologic (> 50 epizoade / 24 ore)

c) Leziuni ale mucoasei esofagiene obligatorii

d) Metaplazia mucoasei obligatorie

e) Cresterea tonusului sfincterului esofagian inferior

372) C.S. Masuri generale in cadrul tratamentului bolii de reflux gastroesofagian sunt cele enumerate, cu exceptia:

a) Regimul alimentar in pranzuri mici si dese

b) Evitarea alimentatiei inainte de somn

c) Evitarea alimentelor iritante (chimic, termic, mecanic)

d) Somn cu capataiul ridicat

e) Purtarea corsetelor

373) C.S. Care din elementele de mai jos confirma prezenta cancerului esofagian ?

a) Prezenta regurgitatiei

b) Prezenta disfagiei

c) Pierderea in greutate

d) Anemia

e) Nici unul din elementele enumerate

374) C.S. Herniile transhiatale pot conduce la urmatoarele complicatii, cu exceptia:

a) Esofagita peptica

b) Incarcerare supradiafragmatica a stomacului

c) Obstructie esofagiana prin inelul Schatzki

d) Disfagie functionala

e) Gastrita eroziva a pungii herniare

375) C.S. Semnele radiologice posibile ale acalaziei:

a) Lipsa sau reducerea camerei de aer gastrice

b) Ingustarea segmentului inferior al esofagului

c) Dilatarea corpului esofagului

d) Esofagul cu peristaltism redus sau cu absenta undelor peristaltice propulsive

e) Toate criteriile enumerate sunt valabile

376) C.S. Herniile diafragmale se pot solda cu urmatoarele complicatii, excluzand:

a) Hemoragii gastrointestinale superioare

b) Esofagita de reflux

c) Strangularea herniei

d) Diverticuli esofagieni

e) Gastrita cronica a pungii herniane

377) C.S. Gastrita cronica tip "B' se defineste prin:

a) Gastrita rigida

b) Gastrita granulomatoasa

c) Gastrita autoimuna

d) Gastrita antrala indusa de Helicobacter pylori

e) Gastrita hipertrofica

378) C.S. Boala Menetrier reprezinta:

a) Gastrita cronica hipertrofica gigantica

b) Gastrita eozinofila

c) Gastrita cronica granulomatoasa

d) Gastrita cronica polipoasa

e) Gastrita cronica limfocitara

379) C.S. Cel mai raspandit factor etiologic al gastritelor cronice hiperacidice este:

a) Refluxul duodeno-gastral

b) Infectia Helicobacter pylori

c) Alcoolul

d) Acidul acetilsalicilic

e) Fumatul

380) C.S. Cea mai raspandita cauza a gastritelor cronice medicamentoase este utilizarea:

a) Colereticelor

b) Prochineticelor

c) Steroizilor anabolici

d) Glicozidelor

e) Antiinflamatoarelor nonsteroidiene

381) C.S. Durata terapiei complexe de eradicare a Helicobacter pylori constituie:

a) 2-3 saptamani

b) Mai mult de 3 saptamani

c) 1-3 zile

d) 14 zile

e) 30 zile

382) C.S. Care dintre factorii numiti nu poseda agresivitate pentru celulele mucoasei gastrointestinale ?

a) Bicarbonatul

b) Acizii biliari

c) Pepsina

d) Ioni de H+

e) Fosfolipaza si proteazele secretate de Helicobacter pylori

383) C.S. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este caracteristica pentru ulcer la senili:

a) Frecvent se complica cu hemoragii

b) Evolutie cu simptomatica clinica stearsa

c) Se localizeaza de obicei in stomac

d) Se localizeaza de obicei in duoden

e) Dimensiuni mari, dar nu este adinc

384) C.S. Tumorile asociate sindromului Zollinger - Ellison mai frecvent sunt localizate in:

a) Stomac

b) Esofag

c) Ganglionii limfatici

d) Splina

e) Pancreas sau duoden

385) C.S. Care din conditiile patologice de mai jos pot evolua cu gastropatie ?

a) Diabetul zaharat

b) Ciroza hepatica

c) Mixedemul

d) Insuficienta cardiaca

e) Toate enumerate

386) C.S. Care din simptomele de mai jos este patognomic gastritelor cronice ?

a) Dureri epigastrale

b) Inapetenta

c) Gust neplacut

d) Sialoree

e) Nici unul din simptomele enumerate

387) C.S. Diagnosticul pozitiv intr-o gastrita cronica se face prin:

a) Examen clinic

b) Examen radiologic

c) Examen morfologic

d) Examen biochimic

e) Toate cele enumerate in functie de forma clinica de gastrita

388) C.S. La examenul obiectiv al unui pacient cu ulcer duodenal necomplicat se pot intalni semnele:

a) Disparitia matitatii hepatice (la percutie)

b) Semnul Murphy pozitiv

c) Dureri la percutia apofizelor spinoase T₁₀ - T₁₂

d) Dureri la palpare in regiunea epigastrica

e) Toate semnele enumerate in functie de durata bolii

389) C.S. Numiti preparatele care formeaza o pelicula de protectie pe baza ulcerului:

a) Gastrocepina

b) Cimetidina

c) De-nolul

d) Metronidazolul

e) Metiluracil

390) C.S. Indicati dieta necesara pacientului cu Dumping - sindrom

a) Dieta cu glucide usor asimilate

b) Alimentatie lichida

c) Dieta solida si semisolida bogata in proteine

d) Dieta lacto-vegetala

e) Dieta imbogatita cu fibre vegetale

391) C.S. Care dintre formatiunile enumerate au un potential de malignizare inalt?

a) Polipii adenomatosi

b) Polipii hiperplazici

c) Hamartomul

d) Leiomiomul

e) Fibromul

392) C.S. Sinonimul celiachiei este:

a) Enteropatia glutenica

b) Spru tropical

c) Enteropatia secundara

d) Boala Wippl

e) Totul este corect

393) C.S. Excluderea glutenului din alimentatia unui subiect cu enteropatie glutenica dureaza:

a) Pana la ameliorarea clinica

b) Pana la normalizarea functiei intestinului

c) Toata viata

d) Pana la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale

e) Pana la normalizarea concentratiei folatilor serici

394) C.S. Manifestarile clinice ale diareei secretorie sunt:

a) Materiile fecale cu mucus si puroi

b) Diaree cu polifecalie

c) 'Diaree falsa'

d) Alternarea constipatiilor si diareelor

e) Rectoragii

395) C.S. Pentru incetinirea functiei de propulsare a intestinului subtire in diarea cronica se indica:

a) Domperidon

b) Metoclopramid

c) Loperamid

d) Cisaprid

e) Gluconat de Ca

396) C.S. Boala Crohn este o afectiune idiopatica definita prin:

a) Inflamatia difuza a colonului

b) Inflamatia difuza a ileonului

c) Inflamatia segmentara a oricarui segment al tractului gastrointestinal

d) Inflamatia difuza a oricarui segment al tractului gastrointestinal

e) Inflamatia difuza a colonului si ileonului

397) C.S. Pentru colita ulceroasa nespecifica sunt caracteristice:

a) Fistule

b) Stenoze

c) Ulceratii superficiale

d) Granulom sarcoid

e) Fisuri

398) C.S. Preparatul recomandat pentru mentinerea remisiunei colitei ulceroase nespecifice este:

a) Prednisolonul

b) Azatioprina

c) Mesalazina

d) Metronidazol

e) Penicilina

399) C.S. Medicamentul de electie in giardioza intestinala este:

a) Ampicilina

b) Ciproflaxacina

c) Mesalazina

d) Metronidazolul

e) Tetraciclina

400) C.S. Cea mai frecventa patologie a intestinului gros este:

a) Diverticuloza intestinului

b) Colita pseudomembranoasa

c) Colita ulceroasa nespecifica

d) Tumori ale intestinului gros

e) Sindromul intestinului iritabil

401) C.S. Clinic sindromul colonului iritabil se poate manifesta prin simptoame, cu exceptia:

a) Diaree

b) Dureri si disconfort in abdomen

c) Eliminarea mucusului la defecatie

d) Hemoragie digestiva inferioara

e) Constipatii

402) C.S. Complicatiile sindromului colonului iritabil sunt:

a) Hemoragiile intestinale

b) Malignizarea procesului patologic in intestin

c) Pseudopolipi ai intestinului

d) Stricturi ale intestinului

e) Complicatiile intestinale nu-s cunoscute

403) C.S. Semnele endoscopice ale sindromului de colon iritabil sunt:

a) Pseudopolipoza

b) Mucoasa neschimbata

c) Ulceratii unice in intestin

d) Erozii unice ale mucoasei intestinale

e) Prezenta diverticulelor intestinale

404) C.S. Care sunt caile de diseminare ale cancerului de colon ?

a) Invazia locala

b) Diseminarea prin implantare

c) Diseminarea hematogena

d) Diseminarea limfatica

e) Toate enumerate

405) C.S. Cum definiti steatoreea ?

a) Prezenta in scaun de fragmente de alimente nedegerate

b) Scaune frecvente si abundente

c) Cantitati mari de grasimi eliminate prin scaun

d) Scaun acolic

e) Toate elementele enumerate in functie de gravitatea steatoreei

406) C.S. Consumul crescut de fibre alimentare are rol:

a) De factor de risc pentru cancerul colorectal

b) De factor de risc pentru cancerul gastric

c) De factor protector fata de cancerul rectocolic

d) Nu are nici un rol fata de cancerul rectocolic

e) Nu se cunoaste rolul lor

407) C.S. Cancerul colorectal debuteaza cel mai frecvent prin:

a) Rectoragii masive

b) Rectoragii oculte

c) Ocluzie intestinala

d) Fisuri

e) Proctalgie

408) C.S. Anatomic in ficat se evidentiaza:

a) 4 lobi si 7 segmente

b) 3 lobi si 6 segmente

c) 2 lobi si 8 segmente

d) 2 lobi si 5 segmente

e) Lipseste deviderea in lobi si segmente

409) C.S. Macrofagi organospecifici ai ficatului sunt:

a) Celulele Ito

b) Celulele Kupffer

c) Celulele Pit

d) Plasmocitele

e) Macrofagii alveolari

410) C.S. Stelutele vasculare se datoreaza:

a) Hipoestrogenemiei

b) Hipoaldosteronemiei

c) Hiperestrogenemiei

d) Hiperaldosteronemiei

e) Hiperglucagonemiei

411) C.S. La inspectia cavitatii bucale puteti identifica urmatorul aspect tipic pentru hepatopatia cronica:

a) Afte bucale

b) Gingivita necrozanta

c) Edeme labiale

d) Glosita atrofica

e) Nici unul din elementele enumerate

412) C.S. Ce va poate sugera prezenta unei hiperecogenitati hepatice difuze la examenul ecografic ?

a) Hemangiom hepatic

b) Steatoza hepatica

c) Metastaze hepatice

d) Cancer hepatic

e) Hematom

413) C.S. Sindromul biologic de citoliza hepatica cuprinde:

a) Cresterea ALAT

b) Hipoalbuminemia

c) Scaderea ASAT

d) Hipergamaglobulinemia

e) Cresterea 5-nucleotidazei

414) C.S. In ce conditii creste gama glutamiltranspeptidaza ?

a) Ulcer gastroduodenal

b) Pancreatita cronica

c) Colecistita cronica

d) Hepatopatie alcoolica

e) Enteropatie glutenica

415) C.S. Care sint semnele ce nu pot fi intalnite intr-o hepatita alcoolica acuta ?

a) Scaderea IgA serice

b) Cresterea gama GT

c) Cresterea transaminazelor

d) Trombocitopenie

e) Leucocitoza

416) C.S. Care din virusurile hepatice are acidul nucleic ADN?

a) Hepatita A

b) Hepatita B

c) Hepatita C

d) Hepatita D

e) Toate

417) C.S. In sange pot fi decelati markerii infectiei HBV, cu exceptia:

a) HBcAg

b) HBsAg

c) Anti-HBc

d) HBeAg

e) Anti-HBe

418) C.S. Infectia HCV se priveste ca un "mecanism declansator' (trigger) in dezvoltarea:

a) Hepatitei autoimune

b) Colangitei sclerozante

c) Cirozei biliare primare

d) Infectiei HDV

e) Infectiei HBV

419) C.S. Evolutia cronica a hepatitei virale B este cauzata de

a) Toleranta imunologica

b) Raspunsul imun normal

c) Reactia hiperergica a sistemului imun

d) Imunodeficiente secundare sau primare

e) Toate enumerate

420) C.S. Care este singurul element de certitudine ce diferentiaza hepatita cronica activa de cea persistenta ?

a) Evolutie peste 6 luni

b) Transaminaze crescute peste valori de 5 ori normalul

c) VSH accelerat

d) Aspectul histologic

e) Hipergamaglobulinemia importanta

421) C.S. Care este criteriul necesar pentru diagnosticul de hepatita cronica activa ?

a) Icter

b) ALT > de 5 % fata de norme

c) Hipoalbuminemie

d) Leziuni bioptice de tip necrotic

e) Anamnestic de hepatita virala

422) C.S. Dupa ce interval minim de evolutie putem vorbi de o hepatita cronica ?

a) 3 luni

b) 5 luni

c) 6 luni

d) 9 luni

e) 12 luni

423) C.S. Terapia antivirala in caz de infectia HBV cronica este indicata:

a) HBsAg+

b) ADN HBV+

c) Anti HBs+

d) Anti HBe+

e) Anti HB cor sumar +

424) C.S. Prezenta anticorpilor antimitocondriali este caracteristica pentru:

a) Hepatita acuta A

b) Ciroza biliara primara

c) Ciroza alcoolica

d) Boala Wilson - Conovalov

e) Hepatita acuta B

425) C.S. Simptomul precoce in ciroza biliara primara este:

a) Icterul

b) Pruritul cutanat

c) Febra

d) Dureri in hipocondrul drept

e) Ascita

426) C.S. Tratamentul cirozei biliare primitive include urmatoarele, cu exceptia:

a) Imunodepresive

b) Colestiramina

c) Vitamine liposolubile (A, D, E, K)

d) Acidul ursodeoxicolic

e) Repermeabilizare prin endoproteza a cailor biliare

427) C.S. Denumiti sindromul pe baza caruia putem presupune evolutia hepatitei spre ciroza hepatica.

a) Sindromul asteno-vegetativ

b) Sindromul de citoliza

c) Sindromul imuno-inflamator

d) Sindromul de hipertensiune portala

e) Sindromul de colestaza

428) C.S. Care sunt elementele histologice ce se pot intalni intr-o ciroza activa ?

a) Prezenta de infiltrat inflamator limfo - plasmocitar portal

b) Necroza celulara

c) Prezenta de tesut fibrotic difuz

d) Nodulii regenerativi

e) Toate elementele enumerate

429) C.S. Denumiti sindromul care caracterizeaza stadiul de decompensare a cirozei

a) Sindromul de hipersplenism

b) Sindromul imuno-inflamator

c) Sindromul insuficientei hepatice

d) Sindromul asteno-neurotic

e) Sindromul de colestaza

430) C.S. Hemoragia digestiva superioara din ciroza se produce mai frecvent prin unul din mecanismele urmatoare:

a) Ruptura de varice esofagiene

b) Sindrom Mallory-Weiss

c) Ulcer gastric

d) Eroziuni esofagiene de reflux

e) Gastrita hemoragica

431) C.S. Encefalopatia hepatica la un cirotic poate fi declansata de urmatoarele cauze, cu exceptia:

a) Regim alimentar hiperproteinic

b) Regim alimentar hiperglucidic

c) Hipokaliemie

d) Hemoragie digestiva

e) Tratament neurosedativ

432) C.S. Hipoalbuminemia din ciroza se explica prin:

a) Hipercatabolism

b) Insuficienta sintezei hepatice

c) Gastroenteropatie exsudativa

d) Sindrom de malabsorbtie

e) Proteinurie

433) C.S. Care din manifestarile clinice nu sunt caracteristice pentru cancerul hepatic?

a) Ascita

b) Hepatomegalia

c) Dureri in hipocondrul drept

d) Icterul tegumentelor

e) Diarea

434) C.S. Cea mai frecventa tumoare hepatica maligna este:

a) Hepatocarcinomul

b) Colangiocarcinomul

c) Angiosarcomul

d) Hepatoblastomul

e) Carcinosarcomul

435) C.S. Marker caracteristic al cancerului hepatic este:

a) Eritrocitoza

b) Trombocitoza

c) α-fetoproteina

d) Hipercalciemia

e) CA -19-9

436) C.S. Deficitul careia dintre enzime se constituie mai rapid in pancreatita cronica?

a) Amilaza

b) Lipaza

c) Tripsina

d) Elastaza

e) Chimotripsina

437) C.S. Care caracteristica a durerii in pancreatita cronica nu este adevarata?

a) Durerea poate fi intermitenta, pregnanta, cu durata de ore, zile si chiar saptamani

b) Sediul durerii este epigastric ori spre hipocondriul stang, cu iradiere in spate sau 'in centura'

c) Durerea se se poate ameliora dupa pranzuri

d) Durerea se amelioreaza la aplecarea anterograda a trunchiului sau in pozitie sezand

e) Durerea poate fi persistenta, profunda, sacaitoare, perioadele dureroase fiind relativ continue

438) C.S. Cand este indicat testul la secretina pentru diagnosticul pancreatitei cronice?

a) Prezenta calcificarilor pancreatice

b) Prezenta steatoreei pancreatice

c) Prezenta diabetului zaharat pancreatogen

d) Lipsa atat a calcificarilor pancreatice, cit si a steatoreei si a diabetului zaharat pancreatogen

e) Prezenta atat a calcificarilor pancreatice, cit si a steatoreei si a diabetului zaharat pancreatogen

439) C.S. Care dintre bolile pancreatice numite se intalneste mai frecvent?

a) Pancreatita cronica ereditara

b) Pancreatita cronica indurativa

c) Pancreatita cronica recidivanta

d) Chistadenocarcinomul pancreatic

e) Adenocarcinomul ductal

440) C.S. Cauza cea mai frecventa a pancreatitei cronice la adult este:

a) Litiaza biliara

b) Intoxicatia cronica alcoolica

c) Hipercalciemia

d) Obezitatea

e) Diabetul zaharat

441) C.S. Care investigatie este mai informativa pentru diagnosticul diferential intre pancreatita cronica si neoplasmul pancreatic ?

a) Cercetarea enzimelor pancreatice serice (lipaza)

b) Testul combinat la secretina si colecistokinina

c) Testarea curbei glicemice

d) Testarea markerilor tumorali (CA 19 - 9)

e) Biopsia pancreatica percutana sub ghidaj ecografic

442) C.S. Dozarea preparatelor enzimatice complexe in caz de insuficienta exocrina pancreatica se efectueaza dupa continutul de:

a) Amilaza

b) Lipaza

c) Tripsina

d) Elastaza

e) Chimotripsina

443) C.S. Care dintre manifestarile clinice ale malabsorbtiei in pancreatita cronica se intalneste mai frecvent?

a) Scaune anormale, steatoree

b) Anemia

c) Dermatita

d) Hemoragiile

e) Diareea secretorie

444) C.S. Cum credeti ca poate fi obiectivizata stetoreea ?

a) Prin coloratie cu Sudan III a materiilor fecale

b) Prin dozarea azotului din fecale

c) Prin efectuarea unei pancreatografii

d) Prin explorari radioizotopice

e) Prin radiografie abdominala

445) C.S. Ce semnificatie are instalarea icterului pe fondul unei suferinte pancreatice ?

a) Hemoliza sporita prin cresterea enzimelor pancreatice in ser

b) Dezvoltarea unui neoplasm de cap de pancreas

c) Insuficienta hepato-celulara in cadrul sindromului de malabsorbtie

d) Dezvoltarea unui neoplasm de corp de pancreas

e) Toate cele enumerate

446) C.S. Pentru aprecierea functiei exocrine a pancreasului se utilizeaza testul:

a) Toleranta la glucoza

b) Testul secretina - pancreozimina

c) Activitatea serica a transaminazelor

d) Coeficientul amilaza / creatinin

e) Fosfataza alcalina

447) C.S. Care este clinica unei colangite sclerozante primitive ?

a) Icter

b) Prurit

c) Astenie

d) Hepatomegalie

e) Toate cele enumerate

448) C.S. In tratamentul colicii biliare este contraindicata administrarea de:

a) Atropina

b) Algocalmin

c) Papaverina

d) Morfina

e) Nitrati

449) C.S. Care din afirmatiile numite nu este caracteristica pentru tabloul clinic al litiazei biliare?

a) Dureri in hipocondrul drept

b) Iradierea durerilor in umarul si omoplatul drept

c) Sindrom dispeptic

d) Iradierea durerilor in regiunea inghinala

e) Manevra Murphy pozitiva

450) C.S. Metoda cea mai larg utilizata pentru identificarea litiazei biliare este:

a) Examenul radiologic panoramic al abdomenului

b) Colangiografia endoscopica retrograda

c) Ecografia abdominala

d) Colecistografia orala

e) Tomografia computerizata

451) C.S. Factorii etiopatogenetici ai colecistitei cronice sunt urmatoarii:

a) Calculi biliari

b) Infectia

c) Suferinte ale unor organe adiacente

d) Tulburari hormonale

e) Toate cele enumerate

452) C.S. Sindromul postcolecistectomic include diferite afectiuni morfofunctionale, cu exceptia:

a) Calcul restant in caile biliare

b) Anastomozita

c) Colangita

d) Disfunctia sfincterului Oddi

e) Sindromul de bont lung

453) C.S. Care din afirmatiile numite nu este caracteristica pentru clinica litiazei biliare?

a) Diaree

b) Dureri in hipocondrul drept

c) Constipatii

d) Staza veziculara

e) Dispepsie

454) C.S. Care din factorii numiti nu are insemnatate in etiopatogenia litiazei biliare?

a) Hipertensiunea arteriala

b) Hipodinamia

c) Obezitatea

d) Hiperlipidemia

e) Varsta inaintata

455) C.S. In terapia de dizolvare orala a litiazei biliare se indica

a) Spasmolitice

b) M-holinolitice

c) Miolitice selective

d) Acidul ursodeoxicolic

e) Ulei de masline

456) C.S. Numiti cel mai frecvent agent cauzal al angiocolitei:

a) Stafilococii

b) Pneumococii

c) Streptococii

d) Esherihia coli

e) Fungii

457) C.S. Infectarea cailor biliare intra-si extrahepatice se produce pe urmatoarele cai:

a) Hematogena

b) Limfogena

c) Ascendenta

d) Per continuitatem

e) Toate cele enumerate

458) C.S. Tratamentul colecistitei cronice include:

a) Antibiotice

b) Coleretice

c) Spasmolitice

d) Regimul igieno-dietetic

e) Toate enumerate

459) C.S. Care este cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare ?

a) Dispepsia

b) Febra

c) Eructatia

d) Colica biliara

e) Steatoreea

460) C.S. Tabloul clinic al coledocolitiazei include semne, cu exceptia:

a) Dureri biliare

b) Icter

c) Febra

d) Pirozis

e) Hepatomegalie

461) C.M. Care din bolile de mai jos apar mai frecvent la femei ?

a) Hemocromatoza

b) Boala Wilson

c) Colelitiaza

d) Hepatita autoimuna

e) Cancerul pancreatic

462) C.M. In care din afectiunile de mai jos se poate intalni hematemeza ?

a) Esofagita catarala

b) Varice gastrice

c) Ulcere de stres

d) Sindromul Zollinger-Ellison

e) Boala Mallory-Weis

463) C.M. In care din circumstantele de mai jos credeti ca poate apare disfagie ?

a) Obezitate

b) Sclerodermie sistemica

c) Miastenia gravis

d) Acalazia cardiei

e) Cancerul esofagian

464) C.M. Acalazia cardiei se caracterizeaza prin:

a) Insuficienta de relaxare a sfincterului esofagian inferior in timpul deglutitiei

b) Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului

c) Mucoasa columnara a esofagului neteda sau cu cicatrice

d) Insuficienta de contractie a sfincterului esofagian inferior

e) Absenta undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian

465) C.M. Numiti complicatiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian.

a) Sindromul Barrett

b) Ulcerul esofagian

c) Stenoza pilorica

d) Hemoragia digestiva superioara

e) Cancerul esofagian

466) C.M. Tratamentul patogenetic al bolii de reflux gastroesofagian include:

a) Tratament anti-Helicobacter pylori

b) Medicatie antisecretorie

c) Antiflamatoare nonsteroidiene

d) Prokinetice

e) Beta- adreno blocante

467) C.M. Care preparate pot agrava sau provoaca refluxul gastroesofagian ?

a) Domperedonul

b) Isosorbid dinitrat

c) Atropina

d) Metoclopramidum

e) Theophyllina

468) C.M. Numiti metodele de diagnostic instrumental, care sunt apte sa confirme prezenta bolii de reflux gastroesofagian

a) Monitorizarea pH-ului esofagian

b) Endoscopia digestiva superioara

c) Manometria monitorizata a esofagului

d) Examenul ecografic

e) Analiza histologica

469) C.M. Complicatiile locale ale bolii de reflux gastroesofagian pot fi puse in evidenta prin:

a) Monitorizarea pH-ului esofagian

b) Endoscopia digestiva superioara

c) Test cu D-xyloza

d) Examenul histologic al fragmentelor de mucoasa esofagiana

e) Manometria monitorizata a esofagului

470) C.M. Pentru stabilirea diagnosticului de disfagie functionala:

a) E suficienta prezenta senzatiei de dificultate la deglutitie

b) Este necesar de exclus patologia esofagiana organica

c) Este necesar de exclus acalazia

d) Sunt necesare evaluari pentru excluderea refluxului gasroesofagian patologic

e) Nu este valabila nici una din strategiile enumerate

471) C.M. In producerea herniilor transhiatale intervin urmatorii factori:

a) Slabirea sistemelor de fixare a segmentului esofago-cardio-tuberozitar

b) Largirea hiatusului diafragmatic

c) Cresterea presiunii abdominale

d) Refluxul gastroesofagian

e) Dispepsia functionala

472) C.M. Diferentierea durerilor toracice functionale de origine esofagiana de durerea in angina pectorala se bazeaza pe:

a) Localizarea retrosternala a durerii

b) Reducerea durerii la ingestia de antiacide

c) Influenta de β-blocantelor asupra intensitatii durerii

d) Aparitia durerilor este in legatura cu stresul psihoemotional

e) Calmarea durerilor dupa administrare de nitroglicerina

473) C.M. Care din simptomele enumerate mai jos sunt caracteristice pentru sindromul de dispepsie functionala?

a) Senzatie de arsura epigastrica

b) Dureri abdominale, care se amilioreaza dupa defecatie

c) Satietate precoce

d) Meteorism

e) Durere epigastrica

474) C.M. Se disting urmatoarele variante clinice ale dispepsiei functionale:

a) De tip ulceros

b) De tip dismotilitate

c) Forma nespecifica

d) Cu predominarea balonarii, distensiei abdominale si durerilor

e) Cu predominarea diareei

475) C.M. Cine necesita o explorare paraclinica pentru diagnosticul diferential dintre dispepsia functionala si cea organica?

a) Bolnavii cu subfebrilitate

b) Bolnavii cu simptome nocturne

c) Bolnavii peste 45 ani

d) Bolnavii sub 45 ani

e) Scaderea ponderala nemotivata

476) C.M. Factorii etiopatogenetici si fiziopatologici numiti sunt comuni atit ulcerului gastric, cit si celui duodenal:

a) Fumatul

b) Alcoolul

c) Helicobacter pylori

d) Hipersecretia nocturna de HCl

e) Preparatele antiinflamatorii non-steroidiene

477) C.M. Criteriile diagnostice pentru gastrita autoimuna sunt urmatoarele:

a) Autoanticorpii serici anti-celule parietale

b) Gastrita atrofica fundala

c) Anemia Biermer (pernicioasa)

d) Autoanticorpii anti-factor intrinsec

e) Gastrita antrala

478) C.M. Gastrita cronica de tip "A' reprezinta:

a) Gastrita fundala

b) Gastrita de reflux biliar

c) Gastrita autoimuna

d) Gastrita asociata cu Helicobacter pylori

e) Gastrita limfocitara

479) C.M. Gastrita biliara de reflux necesita tratament cu:

a) Metoclopramid

b) Propranolol

c) Domperidon

d) Atropina

e) Prednisolon

480) C.M. Tabloul clinic al sindromului Zollinger-Ellison include:

a) Diareea

b) Ulcerele refractare la tratament standart

c) Sindromul algic pronuntat, ce se supune greu tratamentului antiulceros standart

d) Constipatiile

e) Leucopenia

481) C.M. Afectiuni precanceroase ale stomacului sunt:

a) Gastrita hiperclorhidrica

b) Gastrita cronica atrofica cu metaplazie intestinala

c) Gastrita de reflux biliar

d) Boala Menetrier

e) Gastrita eozinofilica

482) C.M. Terapia de linia 1 pentru eradicarea Helicobacter pylori recomandata::

a) Quamanel 20 mx x 2 ori/zi

b) Claritromicini 250 mx x 2 ori/zi

c) Omeprazol 20 mg x 2 ori/zi

d) Amoxicillina - 1 g x 2 ori/zi

e) Claritromicina - 500 mg x 2 ori/zi

483) C.M. Gastrita granulomatoasa e legata etiopatogenetic cu:

a) Boala Crohn

b) Tuberculoza

c) Sarcoidoza

d) Sifilisul

e) Helicobacter pylori

484) C.M. Care este conduita terapeutica intr-o gastrita acuta simpla ?

a) Se administreaza preparate cortizonice sau antiinflamatoare nesteroidiene

b) Se administreaza propranolul per os sau in lavaj

c) Se intrerupe contactul cu substante iritante

d) Se aplica punga de gheata pe regiunea epigastrica

e) Se administreaza Omeprazol

485) C.M. Care din simptomele enumerate mai jos caracterizeaza ulcerul duodenal ?

a) Dureri epigastrale

b) Simptoame dispeptice

c) Xerostomie

d) Alternanta diaree-constipatie

e) Meteorism

486) C.M. Care credeti ca sunt indicatiile fibroendoscopiei gastroduodenale ?

a) Abdomenul acut

b) Hemoragia digestiva superioara

c) Ulcerul anastomotic postoperator

d) Ulcerul duodenal

e) Varicele esofagiene

487) C.M. Care credeti ca sunt complicatiile ulcerelor ?

a) Perforatia

b) Stenozarea

c) Malignizarea

d) Penetratia

e) Esofagita de reflux

488) C.M. Care sunt indicatiile de tratament chirurgical in ulcer cronic ?

a) Hemoragie digestiva unica, fara tulburari hemodinamice

b) Perforatia

c) Ulcerul postbulbar

d) Ulcerul gastric

e) Stenoza decompensata

489) C.M. Care din leziunile de mai jos sunt considerate ca precanceroase ?

a) Gastrita Menetrier

b) Ulcerele de stres

c) Polipii gastrici adenomatosi mai mari de 2 cm

d) Ulcerul cronic duodenal

e) Gastrita hiperacidica

490) C.M. Un pacient cu neoplasm gastric poate descrie:

a) Dureri abdominale colicative

b) Anorexie selectiva, mai ales pentru carne

c) Varsaturi cu alimente ingerate in urma cu mai mult de 24 ore

d) Epigastralgii cvasicontinui care nu sunt ameliorate de alimentatie

e) Diaree cu polifecalie

491) C.M. Ce alterari biologice pot apare in neoplasmul gastric ?

a) Prezenta antigenului carcinoembrionar

b) Scaderea hemoglobinei

c) Leucopenie

d) Cresterea VSH-ului

e) Cresterea acidului uric

492) C.M. Numiti preparatele care se utilizeaza in tratamentul gastritei cronice de reflux.

a) Prochinetice

b) H2-blocheri

c) Inhibitori ai pompei de protoni

d) Amoxicillina

e) Claritromicina

493) C.M. Numiti factorii ulcerogeni in patogenia bolii ulceroase.

a) Prezenta Helicobacter pylori

b) Hipersecretia HCl

c) Hiperproducerea de pepsina

d) Marirea secretiei de bicarbonati

e) Marirea sintezei de prostaglandine

494) C.M. Numiti factorii de protectie in patogenia bolii ulceroase.

a) Marirea sintezei de prostaglandine

b) Marirea secretiei de pepsina

c) Cresterea concentratiei serice de gastrina

d) Marirea secretiei de bicarbonati

e) Regenerarea normala a mucoasei

495) C.M. Numiti semnele caracteristice ulcerului duodenal:

a) Varsta inaintata (50-70 ani)

b) Ritmicitatea si periodicitatea sezoniera a sindromului dolor

c) Marirea secretiei gastrice acide nocturne

d) Lipsa poftei de mancare

e) Durere difuza in abdomen

496) C.M. Numiti preparatele cu actiune asupra factorului acido-peptic in patogeneza bolii ulceroase:

a) Famotidina (ranitidina)

b) Almagelul (fosfalugelul)

c) Retabolilul

d) Omeprazolul

e) Metronidazolul

497) C.M. Numiti preparatele care actioneaza asupra Helicobacter pylori in tratamentul bolii ulceroase:

a) Platifilina

b) Cimetidina

c) Amoxicilina

d) Preparate de bismut

e) Metronidazolul

498) C.M. Care sunt semnele caracteristice pentru Dumping-sindrom?

a) Palpitatii postprandiale

b) Astenie fizica pronuntata postprandiala

c) Disfagie

d) Necesitatea in alimentatie lichida

e) Ameliorarea starii in pozitie verticala

499) C.M. Numiti maladiile cu risc oncologic.

a) Ulcerul duodenal

b) Gastrita cronica a bontului gastric

c) Duodenita cronica

d) Sindromul de ansa aferenta

e) Ulcerul gastric

500) C.M. Numiti factorii implicati in patogeneza duodenitei cronice.

a) Agresiunea acido-peptica

b) Dereglarea troficii mucoasei

c) Hipertensiunea arteriala

d) Staza duodenala

e) Boala de reflux gastro-esofagian

501) C.M. Numiti factori etiologici ai duodenitei cronice:

a) Helicobacter pylori

b) Corticosteroizi

c) Antiinflamatorii nonsteroidiene

d) Clostridium difficile

e) Lamblioza

502) C.M. Simptomatologia posibila in duodenita cronica:

a) De tip ulceros

b) Colica abdominala

c) De tip dispeptic

d) Asimptomatica

e) Pierdere ponderala manifesta

503) C.M. Indicatiile polipectomiei endoscopice sunt.

a) Adenoamele gastrice ce nu au devenit maligne

b) Marimea pana la 20 mm

c) Polip hiperplazic

d) Marimea mai mult de 20 mm

e) Formatiunea protruziva cu baza mare de implantare

504) C.M. Care sunt semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune?

a) Sindrom anemic

b) Sindrom de intoxicatie

c) Fenomene neurologice degenerative

d) Sindrom dispeptic

e) Diaree hemoragica

505) C.M. Inflamatia granulomatoasa a mucoasei gastrice este posibila in:

a) Tuberculoza

b) Sarcoidoza

c) Boala Crohn

d) Sifilis

e) Amiloidoza

506) C.M. Care sint mecanismele patogenetice ale diareei cronice?

a) Aciditatea gastrica majorata

b) Marirea presiunii osmotice intralumenale

c) Tranzitul intestinal accelerat

d) Hiperexudatie intestinala

e) Scaderea presiunii osmotice intralumenale

507) C.M. Enumerati maladiile ce decurg cu diaree cronica:

a) Enteropatia glutenica

b) Boala Hirschsprung

c) Dizenteria

d) Sindromul de intestin scurt

e) Insuficienta dizaharidazica

508) C.M. Clinic sindromul de malabsorbtie se manifesta prin:

a) Scadere progresiva in pondere

b) Edeme si ascita

c) Dureri in oase si parestezii

d) Singerarea marita

e) Artrite

509) C.M. Sindromul de malabsorbtie poate fi conditionat de:

a) Insuficienta exocrina a pancreasului

b) Deficitul acizilor biliari in rezultatul bolii colestatice a ficatului

c) Ischemia cronica a intestinului subtire

d) Patologia functionala a intestinului gros

e) Sindromul colonului iritabil

510) C.M. Tratamentul sindromului de malabsorbtie include:

a) Administrarea parenterala de vitamine

b) Indicarea preparatelor de antifermenti

c) Administrarea parenterala de preparate proteice

d) Administrarea prokineticelor

e) Administrarea parenterala de microelemente

511) C.M. Paraclinic sindromul de malabsorbtie se manifesta prin:

a) Hipoalbuminemie

b) Cresterea ceruloplasminei

c) Hipovitaminoza

d) Steatoree

e) Scaderea nivelului fierului seric

512) C.M. Clasificarea fiziopatologica a diareilor cronice include:

a) Diareea osmotica

b) Diareea secretorie

c) Diareea prin tulburari de motilitate

d) Diareea prin leziuni inflamatorii ale mucoasei

e) Diareea hipoostomica

513) C.M. Diareea hemoragica poate fi cauzata de:

a) Shigella

b) Helicobacter pylori

c) Entamoeba histolitica

d) Salmonella

e) Eh. coli enteropatogena

514) C.M. Metoda de baza a tratamentului enteropatiei glutenice este excluderea din alimentatie a produselor:

a) Griu

b) Orz

c) Secara

d) Orez

e) Ovaz

515) C.M. Testele paraclinice folosite pentru precizarea patologiei intestinului subtire:

a) Examen radiologic

b) Examen endoscopic

c) Examinare coprologica

d) Test de toleranta la lactoza

e) Test cu secretina - pancreozimina

516) C.M. Tratamentul enterocolitei virale acute include:

a) Preparate antivirale (interferone)

b) Preparate antibacteriene

c) Preparate antifungice

d) Reechilibrare hidroelectrolitica

e) Loperamida

517) C.M. Manifestarile extraintestinale in boala Crohn sunt:

a) Diabetul zaharat

b) Pioderma gangrenosum

c) Spondilita anchilozanta

d) Eritemul nodos

e) Artrita

518) C.M. In tratamentul patogenetic al bolii Crohn se utilizeaza:

a) Mesalazina

b) Corticosteroizii

c) Azatioprina

d) Platifilina

e) Famotidina

519) C.M. Macroscopic pentru colita ulceroasa nespecifica este caracteristic:

a) Leziuni cu caracter segmentar

b) Aspect de "piatra de pavaj'

c) Hemoragii de contact

d) Ulceratii superficiale

e) Fistule intestinale

520) C.M. Examenul endoscopic in colita ulceroasa nespecifica constata:

a) Relief in "piatra de pavaj'

b) Ulceratii polimorfe superficiale

c) Ulcere liniare profunde

d) Friabilitatea mucoasei

e) Stergerea luciului, edem, hiperemie

521) C.M. Irigoscopia in stadiile avansate ale colitei ulceroase nespecifice denota:

a) Scurtarea colonului

b) Dehaustrarea colonului

c) Spiculi marginali/pete baritate

d) Fistule

e) Colonul cu aspect tubular

522) C.M. Complicatiile colonice in colita ulceroasa nespecifica sunt:

a) Megacolonul toxic

b) Hemoragia digestiva inferioara

c) Complicatiile intestinale nu-s cunoscute

d) Perforatia

e) Fistule viscero-viscerale

523) C.M. Formele clinice de constipatie cronica sunt:

a) Constipatia osmotica

b) Constipatia idiopatica

c) Constipatia secretorie

d) Constipatia prin tulburarea defecatiei

e) Boala Hirschprung

524) C.M. Constipatia cronica poate fi in:

a) Hipotiroidism

b) Diverticuloza intestinula

c) Hipertiroidism

d) Sindromul colonului iritabil

e) Megacolon

525) C.M. Factorii de risc in dezvoltarea cancerului intestinului gros sunt:

a) Polipoza familiara multipla

b) Polipii adenomatosi intestinali

c) Diverticulii intestinali

d) Cancerele familiale nepolipoase

e) Colita ulceroasa nespecifica

526) C.M. Sindromul colonului iritabil se caracterizeaza prin:

a) Dereglarea motilitatii intestinale

b) Proces inflamator cronic in intestin

c) Prezenta durerilor si disconfortului in abdomen

d) Proces distrofic in mucoasa intestinului

e) Lipsa substratului organic de afectare

527) C.M. Medicul poate exclude sindromul colonului iritabil la prezenta simptoamelor:

a) Diaree cu mucus

b) Dureri in abdomen

c) Hemoragie intestinala

d) Temperatura subfebrila

e) Scaderea progresiva a masei corpului

528) C.M. Tratamentul sindromului colonului iritabil include:

a) Psihoterapia

b) Tratamentul de substitutie

c) Gimnastica curativa

d) Spasmoliticele miotrope

e) Fizioterapia

529) C.M. La tratamentul medicamentos al sindromului colonului iritabil se indica:

a) Mesalazina

b) Mebeverina

c) Beladona

d) Drotaverina

e) Lactuloza

530) C.M. Bolnavilor cu sindromul colonului iritabil cu diaree se indica preparatele:

a) Smecta

b) Loperamid (Imodium)

c) Carbune activat

d) Carbonat de calciu

e) Levomicetina

531) C.M. Notati afectiunile care evolueaza mai frecvent cu diaree

a) Dizenteria

b) Ulcerul duodenal

c) Carcinoidul

d) Ileita terminala

e) Colita ulceroasa nespecifica

532) C.M. Notati afectiunile care evolueaza mai frecvent cu constipatie:

a) Hipertiroidismul

b) Hipotiroidismul

c) Diabetul zaharat

d) Disfunctia muschilor pelviene

e) Boala Hirschsprung

533) C.M. Cauzele diareei care nu raspunde la post sunt:

a) Sindromul carcinoid

b) Vipomul

c) Deficitul de dizaharidaze

d) Carcinomul medular de tiroida

e) Insuficienta pancreatica exocrina

534) C.M. Care din preparatele de mai jos pot modifica culoarea scaunului, conferindu-i aspect pseudomelenic?

a) Preparatele cu continut de fier

b) Cefalosporinele din generatia a III - a

c) Preparatele de bismut

d) Carbunele medical

e) Preparatele cortizonice

535) C.M. Care din afectiunile de mai jos prezinta risc crescut de malignizare ?

a) Colita ulceroasa nespecifica

b) Iersinioza intestinala

c) Diverticuloza colonica

d) Polipoza colonica

e) Sindromul colonului iritabil

536) C.M. Ce consecinte clinico-biologice poate avea steatoreea ?

a) Scaderea ponderala

b) Hipovitaminoze

c) Aparitia edemelor

d) Instalarea ascitei

e) Icter

537) C.M. Forme clinice ale sindromului colonului iritabil sunt:

a) Cu predominarea constipatiei

b) Cu predominarea disfunctiei vegetative

c) Cu predominarea diareei

d) Forma mixta

e) Cu predominarea asteniei

538) C.M. Giardiaza clinic se poate manifesta prin:

a) Diaree cronica

b) Constipatie cronica

c) Dureri in abdomen, crampe abdominale

d) Anorexie, greata

e) Malabsorbtie secundara

539) C.M. Enumerati starile clinice in cazul carora se atesta marirea bilirubinei neconjugate.

a) Cancer hepatocelular

b) Talasemie

c) Hepatita alcoolica

d) Hepatita medicamentoasa

e) Sindrom Gilbert

540) C.M. Enumerati starile clinice in cazul carora se atesta marirea fractiei bilirubinei conjugate.

a) Sindromul Gilbert

b) Cancerul papilei Fater

c) Talasemia

d) Anemia B12 - deficitara

e) Cancer al capului pancreasului

541) C.M. Enumerati starile in care este dereglata conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic.

a) Icterul fiziologic al nou-nascutilor

b) Cure de foame indelungata

c) Sindromul Gilbert

d) Sindromul de colestaza

e) Sindromul Crigler-Najjar

542) C.M. Care din testele serologice enumerate sunt caracteristice pentru hepatita cronica virala B?

a) AntiHBcor IgM

b) Anti HBcor

c) Anti HCV

d) Anti HDV

e) Ag HBe

543) C.M. Care din maladiile de mai jos nu induc tulburari excretorii ale bilirubinei?

a) Hepatitele (acute, cronice) si cirozele

b) Colestaza medicamentoasa

c) Icterul recurent din cadrul sarcinii

d) Hemangiomul hepatic

e) Calcinate hepatice

544) C.M. Hepatomegalia este caracteristica pentru:

a) Tromboza venelor hepatice

b) Boala Wilson

c) Boala Crohn

d) Hemocromatoza

e) Steatoza hepatica

545) C.M. Din punct de vedere etiologic clasificarea hepatitelor cronice include:

a) Hepatita autoimuna

b) Hepatita virala B

c) Hepatita medicamentoasa

d) Boala Wilson

e) Boala Caroli

546) C.M. Care sunt cauzele insuficientei hepatice fulminante?

a) Hepatitele virale acute

b) Hepatitele medicamentoase

c) Intoxicatiile acute

d) Hemocromatoza

e) Boala Wilson

547) C.M. Pruritul intr-o afectiune hepatica poate orienta catre:

a) Steatoza hepatica

b) Chist hidatic hepatic

c) Ciroza primara biliara

d) Colangita sclerozanta primitiva

e) Hemangiom

548) C.M. In prezenta unei suferinte hepatice aparitia febrei poate avea semnificatia:

a) Hemangiomului hepatic

b) Hepatitei alcoolice acute

c) Instalarii angiocolitei

d) Prezentei abcesului hepatic

e) Sindromului Pickwick

549) C.M. Care din manifestarile enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronica ?

a) Eritem palmar

b) Stelute vasculare

c) Ginecomastie

d) Eritem nodos

e) Eruptii urticariene

550) C.M. Cresterea evidenta a consistentei hepatice la palpare este caracteristica pentru:

a) Metastaze hepatice

b) Hepatita acuta

c) Hemangiom hepatic

d) Steatoza hepatica

e) Ciroza hepatica

551) C.M. Care din probele biologice de mai jos sunt caracteristice pentru un sindrom de colestaza ?

a) Fosfataza alcalina

b) Bilirubina conjugata

c) ASAT (aspartataminotransferaza)

d) Gamaglutamiltranspeptidaza (GTP)

e) ALAT (alaninaminotransferaza)

552) C.M. Care din investigatiile biochimice de mai jos caracterizeaza sindromul hepatopriv ?

a) Hipersideremia

b) Hipoalbuminemia

c) Scaderea protrombinei

d) Cresterea ceruloplasminei

e) Scaderea lipazei

553) C.M. Ce semnificatie poate avea cresterea fosfatazei alcaline in prezenta icterului ?

a) Sindrom Rotor

b) Sindrom Budd-Chiari

c) Cancer de cap de pancreas

d) Litiaza biliara

e) Sindrom Gilbert

554) C.M. Ce semne intalniti mai frecvent in icterul prehepatic ?

a) Urina decolorata

b) Scaun acolic

c) Fecale intens colorate

d) Leziuni de grataj determinate de prurit

e) Splenomegalie

555) C.M. Ce semne caracterizeaza icterul prin obstructie ?

a) Hiperbilirubinemie pe seama fractiei indirecte

b) Hiperbilirubinemie pe seama fractiei directe

c) Stercobilina prezenta in cantitati mari in materii fecale

d) Prezenta bilirubinei in cantitati mari in urina

e) Hipolipidemie

556) C.M. Ce afectiuni pot evolua cu ascita ?

a) Hepatita cronica

b) Sindromul nefrotic pronuntat

c) Pericardita constrictiva

d) Sindromul Cushing

e) Carcinomatoza

557) C.M. Steatoza hepatica alcoolica este definita ca:

a) Forma benigna

b) Forma reversibila

c) Acumulare de lipide in ficat

d) Forma maligna, ireversibila

e) Prezenta depozitelor de Cu

558) C.M. Pentru afectarea etilica a ficatului sunt caracteristice:

a) Epizoade repetate de "hepatita acuta'

b) Manifestari ale hipoavitaminozei

c) Etilismul in anamneza

d) Autoanticorpi catre membrana hepatocitelor

e) Icter pronuntat indelungat

559) C.M. Macroscopic ficatul gras este:

a) Micsorat in volum

b) Marit in volum

c) De culoare rosietica

d) De culoare galbena

e) De culoare bruna

560) C.M. Care din analizele de laborator redate mai jos sunt sugestive pentru o hepatopatie etanolica ?

a) Scaderea gama-globulinelor

b) Cresterea importanta a IgA

c) Cresterea ureei

d) Cresterea indexului AST/ALT

e) Cresterea acidului uric

561) C.M. Hemocromatoza se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari clinice:

a) Hepatomegalie

b) Pigmentare bruna sau cenusie a tegumentelor

c) Diabet zaharat

d) Icter colestatic

e) Sindrom extrapiramidal

562) C.M. Hepatita de etiologie HDV este posibila in caz de:

a) Coinfectia HBV+HDV

b) Superinfectia HDV/HBV

c) Coinfectia HDV+HCV

d) Superinfectia HDV/HCV

e) Monoinfectia HDV

563) C.M. Care sunt indicatiile tratamentului antiviral in hepatitele cronice virale ?

a) Existenta replicarii virale cronice prin prezenta in hepatocite al Ag HBc nuclear si ADN HBV

b) Existenta replicarii virale cronice prin prezenta in ser a Ag HBe, ADN VHB si anti Hbcor IgM

c) Histologia de hepatita activa cu date de replicare virala

d) Nivelul anormal al ALAT, independent de faza infectiei virale

e) Nivelul normal al ALAT, independent de faza infectiei virale

564) C.M. Care sunt contraindicatiile tratamentului cu alfa-interferon in bolile hepatice virale ?

a) Maladiile autoimune

b) Ciroza hepatica virala decompensata

c) Afectiunile cronice decompensate non-hepatice

d) Leucopenie pronuntata

e) Ciroza hepatica de etiologie virala compensata

565) C.M. Ce efecte secundare puteti obtine dupa administrarea corecta a interferonului ?

a) Deprimarea maduvei hematoformatoare

b) Alopecie

c) Endocardita fibrinoasa

d) Infiltrate pulmonare tranzitorii

e) Labilitate emotionala, depresie

566) C.M. Care sint simptomele caracteristice hepatitei autoimune?

a) Artralgii

b) Disproteinemie

c) Ascita

d) Temperatura subfebrila

e) Hipertensiune arteriala

567) C.M. Pentru hepatita cronica autoimuna sunt caracteristici urmatorii autoanticorpi

a) Anticorpii antinucleari

b) Anticorpii antimicrosomali hepatici si renali

c) Anticorpii catre musculatura neteda

d) Anticorpii antistreptolizina O

e) Anticorpii antiproteina ficat specifica

568) C.M. Tratamentul hepatitei autoimune include urmatoarele grupe principale de preparate:

a) Imunostimulatori

b) Glucocorticosteroizi

c) Interferoni

d) Citostatice

e) β-blocante

569) C.M. Care din elementele de mai jos caracterizeaza hepatita cronica autoimuna ?

a) Din punct de vedere anatomo - patologic presupune necroza, inflamatie si fibroza

b) Apare mai frecvent la barbati tineri

c) Mecanismul leziunilor consta in depunerea de complexe imune

d) Etiologia este predominant medicamentoasa

e) Este caracteristica evolutia severa

570) C.M. Enumerati indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune cu activitate maximala.

a) VSH evident marita

b) Hipertransaminazemie

c) Hipergamaglobulinemie

d) Marirea evidenta a bilirubinei neconjugate

e) Trombocitoza

571) C.M. Care sint preparatele cu actiune benefica in cadrul inflamatiei mezenhimale in hepatitele autoimune?

a) Silimarina

b) Vitaminele B6, B12

c) Fosfolipide esentiale

d) Azatioprina

e) Prednizolona

572) C.M. Ce elemente clinice puteti intalni in hepatita cronica autoimuna ?

a) Endocardita

b) Pericardita

c) Sindrom articular

d) Sindrom anemic

e) Astm bronsic

573) C.M. Modificarile biochimice caracteristice hepatitei cronice autoimune sunt:

a) Hiperalbuminemia

b) Hipoglobulinemia

c) Hipergamaglobulinemia semnificativa (peste 20 g/l)

d) IgA - crescuta

e) IgG - crescuta accentuat (peste 20 g/l)

574) C.M. Pentru ciroza hepatica sunt caracteristice urmatoarele semne cutanate:

a) Eritem facial

b) Eritem palmar

c) Acrocianoza

d) Stelute vasculare

e) Eritem nodular

575) C.M. Reducerea functiei de sinteza in caz de ciroza hepatica se manifesta prin:

a) Hipoalbuminemie

b) Hipergamaglobulinemie

c) Scaderea indicelui protrombinei

d) Cresterea nivelului lactatdehidrogenazei

e) Cresterea fosfatazei alcaline

576) C.M. Care sint semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice.

a) Distrofia hepatocitara

b) Dilatarea ducturilor portale

c) Noduli de regenerare hepatocitara

d) Septuri conjunctive aparente, care inconjoara nodulii de regenerare

e) Necroze in puncte

577) C.M. Care sint factorii declansatori ai encefalopatiei hepatice?

a) Hemoragii digestive

b) Tratamentul intens cu diuretice

c) Administrarea de dizaharide non absorbabile

d) Administrarea benzodiazepinelor

e) Dieta hipoproteica

578) C.M. Cauzele peritonitei bacteriene la cirotici sunt:

a) Paracenteza

b) Focarul de infectie in diverse organe

c) Interventiile chirurgicale

d) Dereglarea permeabilitatii intestinale

e) Hemoragia digestiva

579) C.M. Elementele difinitorii pentru hipersplenism sunt:

a) Acromegalie

b) Leucopenie

c) Anemie normocitara, normoblastica

d) Trombocitopenie

e) Leucocitoza

580) C.M. Cele mai frecvente manifestari ale hipertensiunii portale sunt:

a) Splenomegalie

b) Dilatarea varicelor esofagiene

c) 'Сapul de meduza'

d) Hipertensiunea arteriala

e) Trombocitoza

581) C.M. Care este atitudinea terapeutica in encefalopatia hepatica?

a) Administrarea de lactuloza

b) Administrarea sedativelor

c) Perfuzii cu Dextran

d) Dieta bogata in proteine

e) Administrarea Ornitinei

582) C.M. Tabloul clinic al colangiocarcinomului este caracterizat de urmatoarele simptoame:

a) Pierdere in pondere

b) Icter

c) Hepatomegalie

d) Hemoragie gastrica

e) Anorexie

583) C.M. Care sunt cauzele dezvoltarii pancreatitei cronice?

a) Alcoolismul

b) Diabetul zaharat

c) Reumatismul

d) Litiaza biliara

e) Tireoidita autoimuna

584) C.M. Care sunt factorii declansatori in patogenia pancreatitei cronice?

a) Activarea enzimelor proteolitice in duoden

b) Lezarea endoteliului in ductele pancreatice

c) Refluxul colangio-pancreatic

d) Activarea enzimelor proteolitice in ducturile pancreatice

e) Refluxul duodeno-gastral

585) C.M. Enumerati semnele clinice caracteristice pancreatitei cronice?

a) Dureri postprandiale

b) Steatoree

c) Simptomul Kernig pozitiv

d) Splenomegalia

e) Limfadenopatia

586) C.M. Care sunt semnele pancreatitei cronice in faza de acutizare?

a) Hiperamilazurie

b) Durere epigastrica cu iradiere in hipocondri

c) Simptomul Curvuazie pozitiv

d) Hiperlipazemie

e) Proteinurie

587) C.M. Enumerati grupurile de preparate, necesare pentru tratamentul pancreatitei cronice in acutizare.

a) Glucocorticosteroizi

b) Enzime pancreatice

c) Remediile antisecretoare

d) Fosfolipide esentiale

e) Analgetice

588) C.M. In tratamentul pancreatitei cronice cu durere persistenta se include:

a) Dieta cu evitarea pranzurilor abundente bogate in grasimi si proteine

b) Inlaturarea aportului de alcool

c) Terapia cu somatostatina

d) Terapia cu imunostimulatoare

e) Terapia cu enzime pancreatice

589) C.M. Numiti metodele informative in diagnosticul pancreatitei cronice.

a) Examenul coprologic

b) Ecografia abdominala

c) Tomografia computerizata

d) Colangiopancreatografia retrograda endoscopica

e) Colecistocolangiografia perorala

590) C.M. Catre complicatiile posibile ale pancreatitei cronice se refera:

a) Icterul mecanic

b) Diabetul zaharat

c) Deficitul de vitamine liposolubile

d) Sindromul Mallori-Veiss

e) Sindromul Zollinger-Ellison

591) C.M. Care afirmatii despre evolutia pancreatitei cronice sunt corecte ?

a) Evolutia indelungata poate conduce spre malabsorbtie

b) Scaderea secretiei de enzime proteolitice predomina asupra scaderii secretiei de lipaza

c) Puseurile dureroase se accentueaza postalimentar

d) Evolutia bolii poate avea caracter cronic-recidivant

e) Diabetul zaharat poate fi o complicatie a pancreatitei cronice

592) C.M. In tratamentul sindromului algic in pancreatita cronica sunt eficiente urmatoarele medicamente:

a) Somatostatina

b) Analgezicele nonopioide

c) Nicotinamida

d) Enzimele pancreatice

e) Riboxina

593) C.M. Care afirmatii despre mecanismele durerii in pancreatita cronica sunt recunoscute in prezent?

a) Cresterea concentratiei de glucagona

b) Inflamatia perineurala si fibroza nervilor intrapancreatici

c) Hiperinsulinemie

d) Obstructia ductala cu marirea presiunii intraductale

e) Afectarea de vecinatate a peritoneului si (ori) duodenului

594) C.M. Care dintre explorarile numite sunt utile pentru diagnosticarea puseului acut al pancreatitei cronice precoce?

a) Amilaza serica

b) Testul Shilling

c) Lipaza serica

d) Testul cu D-xiloza

e) Aspartataminotransferaza serica

595) C.M. Care semne sunt caracteristice pentru durerile pancreatice ?

a) Durere colicativa in etajul abdominal superior

b) Durere in hipocondrul stang cu iradiere in fosa iliaca stanga

c) Cedeaza la administrarea i.v. de fenobarbital

d) Sunt relativ continuie

e) Dureri in centura

596) C.M. Selectati factorii etiologici ai pancreatitelor cronice:

a) Etilismul

b) Patologia cailor biliare

c) Factori nutritionali

d) Hipercalciemia

e) Hipolipidemia

597) C.M. Complicatiile pancreatitei cronice sunt:

a) Formarea pseudochisturilor pancreatice

b) Cancer pancreatic

c) Diabetul zaharat

d) Insuficienta hepatica

e) Tromboza v. porta

598) C.M. In ce consta sindromul de malabsorbtie in pancreatita cronica ?

a) Scaune anormale

b) Pierdere ponderala

c) Creatoree

d) Disfagie

e) Steatoree

599) C.M. Ce complicatii pot apare in colangita sclerozanta primitiva ?

a) Malabsorbtie

b) Bronsite acute repetate

c) Colangiocarcinom

d) Adenocarcinom

e) Pericardita cronica

600) C.M. Angiocolita (colangita) este o inflamatie acuta sau cronica a:

a) Veziculei biliare

b) Cailor biliare intrahepatice

c) Cailor biliare extrahepatice

d) Cailor biliare si veziculei biliare

e) Ducturilor pancreatice

601) C.M. Factorii etiopatogenetici ai colangitei sunt?

a) Diabetul zaharat

b) Ulcerul cronic

c) Ischemia acuta a peretelui veziculei biliare

d) Contaminarea cu germeni bacterieni a cailor biliare

e) Obstructia completa sau partiala al cailor biliare

602) C.M. In caz de colica biliara se administreaza:

a) Colekinetice

b) Spasmolitice

c) Antiacide

d) Analgezice

e) Coleretice

603) C.M. Care din factorii numiti participa in formarea calculilor biliari?

a) Staza biliara

b) Infectia cronica a cailor biliare

c) Prezenta ulcerului duodenal

d) Schimbarile litogenice ale bilei

e) Prezenta ulcerului stomacal

604) C.M. Numiti investigatiile care sunt informative pentru diagnosticarea colecistitei cronice?

a) Colecistografia orala

b) Ecografia abdominala

c) Tubajul duodenal si bilicultura

d) Duodenoscopia

e) Gastroscopia

605) C.M. Care din suferintele numite sunt incluse in sindromul postcolecistectomic ?

a) Disfunctia sfincterului Oddi

b) Abcesele hepatice

c) Bontul cistic lung

d) Litiaza reziduala postoperatorie

e) Icterul parenchimatos

606) C.M. Semnele clinice posibile in colangita sunt:

a) Dureri in hipocondrul drept

b) Icter

c) Febra si frisoane

d) Hepatomegalie

e) Dureri in regiunea paraombilicala

607) C.M. In formarea calculilor de colesterol sunt implicate urmatoarele mecanisme:

a) Cresterea concentratiei de colesterol in bila

b) Reducerea transformarii colesterolului intrahepatocitar in acizi biliari primari

c) Scaderea secretiei biliare de acizi biliari si fosfolipide

d) Cresterea cantitatii de bilirubina neconjugata in bila

e) Hiperfermentemie pancreatica

608) C.M. Tratamentul colecistitei cronice include:

a) Drenante biliare (preparate coleretice)

b) H₂ - blocatori

c) Tratamentul antimicrobian

d) Preparate antispastice

e) Antiinflamatorii nonsteroidiene

609) C.M. Manifestarile clinice posibile in sindromul postcolecistectomic includ:

a) Dureri de tip biliar

b) Intoleranta fata de alimentele colecistochinetice

c) Frison si febra

d) Icterul episodic sau continuu

e) Diabetul zaharat

610) C.M. Ce semne sonografice considerati relevante pentru diagnosticul de colecistita acuta ?

a) Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic

b) Ingrosarea peretelui veziculei biliare cu peste 4 mm

c) Colectie fluida pericolecistica

d) Lipsa de vizualizare a veziculei biliare

e) Toate semnele de mai sus in faze diferite de evolutie a bolii

611) C.M. Care sunt factorii predispozanti pentru litiaza biliara ?

a) Obezitatea

b) Hipercolesterolemia

c) Administrarea de hormoni androgeni

d) Tratamentul cronic cu glucocorticoizi

e) Dietele bogate in proteine

612) C.M. Care sunt caracteristicile colicii biliare tipice?

a) Iradieri in spate pe sub rebordul costal stang

b) Iradieri spre varful scapulei

c) Debut brusc al durerilor

d) Localizare paraombilicala

e) Localizare in hipocondrul drept sau in epigastru

613) C.M. Care sunt complicatiile litiazei veziculare ?

a) Neoplasmul vezicular

b) Pancreatita acuta

c) Hidrops vezicular

d) Colesteroza veziculara

e) Colecistita acuta

614) C.M. Tratamentul medicamentos al durerilor colicative biliare presupune:

a) Acidul chenodeoxicolic

b) Cefalosporine din generatia a III-a

c) Antispastice

d) Analgetice

e) Anticolinergice

615) C.M. Enumerati preparatele cu efect de dizolvare a calculilor biliari:

a) Acid ursodeoxicolic

b) Himecromon

c) Pancreatin

d) Antibacteriene

e) Acid chenodeoxicolic

Nefrologie

616) CS Care test este considerat drept test util in diagnosticul pielonefritei cronice:

a) Piuria

b) Celulele Steinheimer-Malbin

c) Prezenta in cantitati crescute a Ý-globulinelor

d) Hematuria

e) Proteinuria

617) CS Care metoda de diagnostic instrumental este prioritara in diagnosticul pacientilor cu reflux vezicoureteral in pielonefrita cronica:

a) Arteriografia

b) Cistoureterografia mictionala

c) Urografia

d) Nefroscintigrama

e) Biopsia renala

618) CS Care remediu din cele enumerate mai jos se utilizeaza in tratamentul edemelor in glomerulonefrita acuta:

a) Sulfatul de magneziu

b) Diclofenac

c) Sulodexid

d) Furosemid

e) Dipiridamol

619) CS. Schema 'Ponticelli' utilizata in tratamentul patogenetic al glomerulonefritei membranoase este constituita din urmatoarea combinatie de remedii medicamentoase:

a) Ciclofosfamida + Prednison

b) Metotrexat + Leucheran

c) Prednison + Leucheran

d) Dipiridamol + Aspirina

e) Metotrexat + Dipiridamol

620) CS Ce sta la baza amiloidozei:

a) Patologia autoimuna difuza a tesutului conjunctiv

b) Patologia sistemica cu formarea si depunerea in tesuturi a substantei caracteristice

c) Concresterea in rinichi a tesutului conjunctiv

d) Conjugarea proteinelor fibrilare ale amiloidului cu proteinele plasmei sanguine (R-componentul)

e) Flora gram-negativa - fenomenul 'alipirii'

621) CS.Amiloidoza renala se caracterizeaza prin:

a) Complex imun, care contine antigen si anticorpii lui

b) Depunerea extracelulara a unor fibre proteice insolubile in diferite organe si tesuturi

c) Structura amiloidului nu e formata din proteine fibrilare

d) Hiperuricozurie

e) Disproteinoza stromo-vasculara, cu aparitia unor proteine fibrilare anormale

622) CS. Edemul tesutului adipos subcutan in evolutia sindromului nefrotic se confirma prin:

a) Proba 'Oldrici' accelerata (se introduce subcutan 0,2 мл 0,9% NaCl) pana la 30 sec.

b) Resorbtia probei 'Oldrici' peste 1-2 min.

c) Resorbtia probei 'Oldrici' peste 5-10 min.

d) Resorbtia probei 'Oldrici' peste 20-30 min.

e) Resorbtia probei 'Oldrici' peste 40-50 min.

623) CS Alegeti regimul alimentar pentru bolnavul cu sindrom nefrotic:

a) Proteine pana la 1 gr/kg timp de 24 ore

b) Proteine pana la 1,5-2,0 gr/kg

c) Utilizarea NaCl in perioada edemelor moderate pana la 6-7 gr/24 ore

d) Utilizarea NaCl in perioada edemelor moderate pana la 0,5 gr/24 ore

e) Continerea normala a glucidelor

624) CS In etiologia pielonefritei rolul primordial le revine:

a) Bacteriilor

b) Мicoplasmelor

c) Virusilor

d) Candidelor

e) Salmonelelor

625) CS Care doza de nitroxolina este cea mai eficace in pielonefrita cronica:

a) 400 mg/24 ore

b) 200 mg/24 ore

c) 150 mg/24 ore

d) 100 mg/24 ore

e) 50 mg/24 ore

626) CS Care simptom clinic din cele enumerate mai jos specifica pielonefrita acuta:

a) Algia lombara

b) Hipertonusul abdominal

c) Hipotensiunea arteriala

d) Voma

e) Slabiciune generala

627) CS In care varianta morfologica a glomerulonefritei cronice glucocorticoizii sunt putin eficaci:

a) Membranoasa

b) Glomerulonefrita proliferativa

c) Glomeruloscleroza focala

d) Glomerulonefrita fibrilara imunotactoida

e) Glomeruloscleroza segmentara

628) CS Declansarea crizei nefrotice este caracterizata prin:

a) Febra

b) Anemie

c) Eriteme dermale dolore 'erizipiloide' (abdomen, membrele inferioare)

d) Hipertensiune arteriala

e) Anasarca

629) CS. In care caz sunt contraindicate citostaticele:

a) Insuficienta renala cronica fara activitate

b) Sindromul Goodpasture

c) Pancitopenia

d) Leucopenia

e) Sindromul nefrotic la bolnavii cu Lupusul eritematos sistemic

630) CS. Evolutia nefritei in patologia Henoch-Schonlein se poate asocia cu:

a) Purpura fara trombocitopenie

b) Sindromul algic

c) Sindromul articular

d) Sindromul Alport

e) Sindromul abdominal

631) CS. In care forma de insuficienta renala cronica se indica Unitiolul:

a) Hemoliza masiva

b) Hemoragica

c) Nefrotoxica

d) Renala

e) Septica

632) CS. Ce remediu din antiinflamatoarele nesteroidiene este cel mai eficace in tratamentul pielonefritei cronice:

a) Indometacina

b) Acidul acetilsalicilic

c) Baralgina

d) Piroxicam

e) Metamizol

633) CM Care sunt modificarile renale in stadiul proteinuric al amiloidozei renale

a) Marirea rinichilor in dimensiuni

b) Micsorarea rinichilor in dimensiuni

c) Rinichii sunt duri

d) Durata stadiului este de 3-5 ani

e) Se dezvolta scleroza si atrofia nefronilor

634) CM Cu care patologii este necesar de efectuat diagnosticul diferentiat al amiloidozei renale:

a) Nefropatia gravidelor

b) Glomerulonefrita cronica

c) Pielonefrita acuta

d) Glomeruloscleroza diabetica

e) Pielonefrita cronica

635) CM In care colagenoze poate evalua sindromul nefrotic:

a) Lupusul eritematos sistemic

b) Artrita reumatoida

c) Sclerodermia

d) Poliarterita nodoasa

e) Dermatomiozita

636) CM In care maladii neoplazice poate evalua sindromul nefrotic:

a) Limfogranulomatoza

b) Limfoleucoza cronica

c) Limfosarcoma

d) Leucemiile

e) Diateza hemoragica

637) CM Enumerati modificarile in rinichi in cazul sindromului nefrotic:

a) Adincituri plate sau cicatriciale pe suprafata renala

b) Rinichiul marit in volum

c) Rinichiul micsorat in volum

d) Capsula renala se desprinde usor

e) Capsula renala se desprinde greu

638) CM Caracteristica tabloului clinic in sindromul nefrotic:

a) Edeme

b) Oliguria

c) Fatigabilitate

d) Hidropericardita

e) Sete (uscaciune in gura)

639) CM Care sunt cele mai tipice complicatii ale sindromului nefrotic:

a) Infectiile bacteriale (pneumonia, peritonita, pleurita, sepsisul)

b) Criza nefrotica

c) Tulburari metabolice

d) Tromboze vasculare cu localizare variata

e) Trombozele arterelor renale (infarctul rinichiului)

640) CM Numiti modificarile examenului sumar al urinei in sindromul nefrotic:

a) Densitatea relativa inalta

b) Densitatea relativa joasa

c) Urina are aspect tulbure

d) Proteinuria nictemerala poate fi majorata

e) Leucocite 'аctive'

641) CM Care remedii (metode) pot fi utilizate in formele severe ale sindromului nefrotic:

a) Antiinflamatorii nesteroidiene

b) Glucocorticosteroizii

c) Uroseptici

d) Terapie nespecifica imunostimulatoare

e) Heparina si dezagregantele

642) CM Ce preparate diuretice se utilizeaza in tratamentul sindromului nefrotic:

a) Hipotiazida

b) Verospirona

c) Indapamida

d) Acidul etacrinic (uregit)

e) Triampurul

643) CM Care combinatii dintre diuretice si antibiotice sunt ototoxice:

a) Hipotiazidul + Penicilina

b) Uregitul + Canamicina

c) Verospirona + Cefalosporina

d) Uregitul + Gentamicina

e) Furosemidul + Penicilina

644) CM Care complicatii pot surveni in urma tratamentului cu diuretice:

a) Hipokaliemia

b) Hiponatriemia

c) Hiperglicemia

d) Hiperuricemia

e) Hiperholesterenmia

645) CM Ce factori de risc joaca un rol important in realizarea procesului inflamator in pielonefrita cronica:

a) Refluxurile urinare

b) Obstructia cailor urinare

c) Sarcina

d) Malformatiile congenitale la diferite nivele

e) Distonia renala

646) CM Insuficienta renala acuta poate decurge sub urmatoarele forme:

a) Restabilirea functiei renale in stadiul de debut (oliguria functionala, prerenala)

b) Evolutie clasica cu stabilirea si decurgerea tuturor stadiilor

c) Evolutie atipica fara oligoanurie

d) Decesul in stadiul de debut sau oligoanurie

e) Absenta trecerii insuficientei renale acute in insuficienta renala cronica

647) CM Enumarati acuzele caracteristice bolnavilor cu pielonefrita cronica in acutizare:

a) Febra

b) Slabiciune generala

c) Diminuarea ponderii

d) Durere lombara

e) Dizurie

648) CM Care sunt semnele ultrasonografice caracteristice pielonefritei:

a) Dilatarea canaliculelor

b) Deformarea canaliculelor si ureterelor

c) Modificarea structurii parenchimei

d) Ingrosarea peretelui vascular

e) Ingustarea peretelui vascular

649) CM Care sindroame clinice sunt prezente in pielonefrita:

a) Urinar

b) Dizuric

c) De intoxicatie

d) Algic

e) Proteinuric

650) CM Ce grupe de antibiotice pot fi utilizate in pielonefrita cronica:

a) Uroseptice

b) Cefalosporinele

c) Macrolidele (eritromicina)

d) Aminoglicozidele (gentamicina)

e) Carbapenemele

651) CM Tratamentul medicamentos al pielonefritei acute include:

a) Antibiotice

b) Spasmolitice

c) Preparate dezagregantel

d) Analgetice

e) Fitoterapie

652) CM Сu care remedii nu se recomanda de asociat acidul nalidixinic:

a) Levomicetina

b) Streptomicina

c) Nitrofuranele

d) Gramurina

e) Citostaticele

653) CM Care metode instrumentale de tratament extracorporal pot fi utilizate in stadiul terminal al insuficientei renale cronice:

a) Hemodializa

b) Dializa peritoneala

c) Laparoscopia

d) Transplant renal

e) Scintigrafia

654) CM Care remedii se utilizeaza in tratamentul insuficientei renale cronice:

a) Testosteronul

b) Eritropoetinul-recormon recombinant

c) Metotrexatul

d) Furosemid

e) Acidul etocrinic

655) CM Alegeti patologiile principale, in care se poate dezvolta amiloidoza renala:

a) Тuberculoza

b) Proces supurativ pulmonar

c) Artrita reumatoida

d) Reumatismul

e) Оsteomielita

656) CM. Ce organe cel mai frecvent sunt afectate in amiloidoza secundara:

a) Oasele

b) Splina

c) Rinichii

d) Ficatul

e) Glanda endocrina

657) CM. Alegeti cauzele principale, in care poate evalua sindromul nefrotic secundar:

a) Glomerulonefrita membranoasa

b) Diabetul zaharat

c) Tuberculoza renala

d) Glomerulonefrita membranoproliferativa

e) Hipertensiunea arteriala

658) CM. In care boli de sistem se poate dezvolta sindromul nefrotic:

a) Lupusul eritematos sistemic

b) Artrita reumatoida

c) Sclerodermia

d) Poliarterita nodoasa

e) Reumatism articular acut

659) CM. Care sunt semnele caracteristice formei hipertenzive in glomerulonefrita cronica:

a) Hipertensiunea arteriala

b) Sindromul urinar moderat pronuntat

c) Lipsa edemelor

d) Prezenta edemelor

e) Hipertrofia ventriculului drept

660) CM. Evolutiv insuficienta renala cronica poate decurge sub diferite forme de hidratare, printre care distingem urmatoarele:

a) Hiperhidratarea extracelulara (izotona

b) Hiperhidratarea hipotona (intoxicatie cu apa

c) Deshidratare hipotona-extracelulara

d) Tulburarile echilibrului de кaliu

e) Tulburarile echilibrului de insulina

661) CM. Care modificari ale urogramei caracterizeaza pielonefrita cronica:

a) Cilindri leucocitari

b) Bacteriurie

c) Prezenta celulelor Sternheimer -Malbin

d) Hematurie evidenta

e) Piurie

Pneumologie

662) CM Bronsita cronica simpla realizeaza urmatoarele:

a) Celule inflamatorii in mucoasa si submucoasa bronsiilor mari

b) Edem in peretele bronsic

c) Hipertrofia stratului muscular al bronsiilor

d) Fibroza peribronsica

e) Obstructie progresiva a bronsiilor

663) CM Bronsita cronica obstructiva este marcata de:

a) Obstructia permanenta a cailor aeriene mici

b) Mucus filant produs de celulele caliciforme

c) Inflamarea cronica a cailor aeriene mici

d) Infiltrat inflamator interstitial

e) Alveolita exsudativa

664) CM Bronhopneumopatia cronica obstructiva se caracterizeaza anatomic prin:

a) Leziuni de bronsita cronica

b) Emfizem pulmonar centrolobular

c) Leziuni obstructive cronice, ireversibile in caile respiratorii mici

d) Atrofia musculara in bronsiile mari

e) In spatiul alveolar se gasesc fibrina, neutrofile, eritrocite

665) CM Fenomene auscultative оn emfizemul pulmonar sunt:

a) Expir semnificativ prelungit

b) Raluri bronsice rare

c) Diminuarea murmurului vezicular

d) Suflu tubar

e) Frotatii pleurale

666) CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include:

a) Istoric de bronsita

b) Istoric de dispnee

c) Torace normal cu raluri bronsice

d) Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat

e) Hipoventilatie

667) CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include urmatoarele:

a) Istoric de dispnee

b) Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat

c) Percutor- sonoritate normala

d) Raluri bronsice frecvente

e) Hematocrit <55%

668) CM Tipul bronsitic al Bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa include:

a) Hematocrit > 60%

b) PaO₂ mult scazuta (sub 50-60 mm Hg)

c) Hipercapnie (PCO₂ > 60-65 mm Hg)

d) Normo sau hipocapnie

e) Ventilatie crescuta

669) CM Tipul bronsitic al bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa include urmatoarele:

a) Dispnee

b) Episoade frecvente de insuficienta cardiaca dreapta

c) Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat

d) Percutor sunet submat

e) Cianoza de tip central cu extremitati calde

670) CM Corticoterapia este indicata pacientilor cu bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPCO) cand:

a) Raspunsul este nesatisfacator la administrarea bronhodilatatoarelor

b) Obstructia bronsica este severa

c) Insuficienta respiratorie este severa

d) Insuficienta cardiaca este severa

e) Hipoxemia si hipercapnia sunt severe

671) CM Mecanismele secretorii de aparare pulmonara sunt:

a) Lisosimul

b) Imunoglobulinele (secretorii A si serice)

c) Bariera epiteliala

d) Interferonul

e) Monocitele

672) CM Etiologia bronsitei cronice include:

a) Fumatul

b) Poluarea atmosferica

c) Infectiile bronsice

d) Factorii genetici

e) Expunerea profesionala la praf

673) CM Endotoxinele bacteriene actioneaza nociv prin:

a) Activarea complementului

b) Inactivarea factorului Hageman

c) Coagulare locala

d) Eliberarea interleukinei-1

e) Inactivarea prostaglandinelor si chininelor

674) CM Pneumonia comunitara poate fi determinata de:

a) Streptococcus pneumoniae

b) Klebsiella pneumoniae

c) Stafilococcus pneumoniae

d) Virusuri si micoplasme

e) Mycobacterium tuberculosis

675) CM In mecanismul dilatarii ireversibile a bronsiilor (bronsiectaziei) joaca rolul principal:

a) Scaderea rezistentei la deformare a peretelui bronsic datorita leziunilor inflamatorii

b) Malformatia congenitala a sistemului de sustinere parieto- bronsic

c) Tractiunea centrifuga scazuta, aplicata peretelui bronsic de fenomenele lezionale.

d) Tractiunea centrifuga crescuta, aplicata peretelui bronsic.

e) Cresterea rezistentei la deformare a peretelui bronsic

676) CM Astmul bronsic este caracterizat prin:

a) Inflamatia cailor respiratorii

b) Obstructia complet sau incomplet reversibila

c) Hiperreactivitatea cailor aeriene la diversi stimuli

d) Boala granulomatoasa cu localizari multiple

e) Adenopatia hilara bilaterala

677) CM In lumenul bronsic al astmaticilor se gasesc dopuri sau cilindri bronsici formati din:

a) Glicoproteide

b) Eritrocite

c) Celule inflamatorii

d) Celule epiteliale descuamate

e) Granulom epitelioid

678) CM Examenul radiologic toracic in criza severa de astm bronsic releva:

a) Hiperinflatie pulmonara

b) Diafragm aplatizat

c) Hipertransparenta campurilor pulmonare

d) Largirea spatiului retrosternal

e) Metastaze septice

679) CM Mecanismul de actiune al beta₂-agonistilor include:

a) Relaxarea fibrelor bronsice si incetarea bronhospasmului

b) Modularea eliberarii de mediatori din mastocite si bazofile

c) Inhibarea eliberarii de acetilcolina din nervii colinergici

d) Cresterea clearans-ului mucociliar

e) Bradicardie

680) CM Metabolismul gazos pulmonar in accesul sever de astm bronsic este profund modificat si consta din:

a) Hipoxemie

b) Hipocapnie

c) Alcaloza respiratorie

d) Hipercapnie

e) Acidoza respiratorie

681) CM Modificarile gazelor sanguine in starea de rau astmatic include:

a) Hipoxemie

b) Hipercapnie

c) Acidoza metabolica

d) Alcaloza metabolica

e) Hipocapnie

682) CM Glucoza in lichidul pleural este scazuta in:

a) Pleurezia parapneumonica

b) Pleurezia tuberculoasa

c) Pleurezia neoplazica

d) Pleurezia postembolica

e) Sindromul Dressler

683) CM Revarsatele pleurale franc-hemoragice sugereaza o etiologie:

a) Neoplazica

b) Postembolica

c) Traumatica

d) Parapneumonica

e) Boli de colagen

684) CM O proportie de limfocite mai mare de 50% in lichidul pleural sugereaza diagnosticul de:

a) Pleurezie tuberculoasa

b) Pleurezie maligna

c) Pleurezie virala

d) Pleurezie cardiaca

e) Pleurezie uremica

685) CM Tratamentul pleureziei parapneumonice include:

a) Antibioterapie corespunzatoare etiologiei

b) Antitusive si analgezice

c) Antiinflamatoare nesteroidiene

d) Evacuarea lichidului la necesitate

e) Chimioterapia sistemica

686) CM Pneumotoraxul spontan secundar este o complicatie a:

a) Bronhopneumopatiei cronice obstructive

b) Tuberculozei

c) Mucoviscidozei

d) Pneumoniei necrotice

e) Bronshiectazei

687) CM Fiziopatologia sindromului de detresa respiratorie include urmatoarele:

a) Scaderea brutala a compliantei pulmonare

b) Sindrom restrictiv sever

c) Sunt intrapulmonar dreapta-stanga

d) Cresterea compliantei pulmonare sau sindrom obstructiv sever

e) Hipertensiune arteriala pulmonara cu o presiune de umplere atriala stanga normala.

688) CM Care din urmatorii indici reprezinta volume si capacitati pulmonare (reprezinta valori anatomice respiratorii):

a) Spatiul mort

b) Volumul expirator maxim pe secunda

c) Volumul rezidual

d) Capacitatea pulmonara totala

e) Volumul rezidual functional

689) CM Care din urmatorii indici reprezinta debite (sau constante dinamice) pulmonare:

a) Capacitatea vitala

b) Capacitatea vitala fortata

c) Volumul expirator maxim pe secunda

d) Volumul rezidual

e) Debitul expirator maxim instantaneu de vвrf

690) CM Valoarea capacitatii vitale pulmonare si a volumului expirator maxim pe secunda variaza fiziologic in dependenta de:

a) Masa corporala

b) Varsta

c) Sex

d) Talie (inaltimea subiectului)

e) Anotimp

691) CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la faciesul poliglobulic, este corecta:

a) Faciesul poliglobulic reprezinta coloratie rosie a fetei cu cianoza intensa

b) Pentru faciesul poliglobulic este caracteristica hiperemie conjunctivala

c) Se instaleaza in insuficienta respiratorie cronica

d) Se instaleaza in cord pulmonar cronic

e) Se instaleaza in emfizem pulmonar esential

692) CM Toracele emfizematos prezinta:

a) Diametrul anteroposterior marit

b) Diametrul anteroposterior micsorat

c) Unghiul epigastric obtuz

d) Unghiul epigastric ascutit

e) Coastele orizontalizate

693) CM Toracele astenic se caracterizeaza prin:

a) Aspect plat ca si cum ar fi in expir

b) Unghiul xifoidian obtuz

c) Unghiul xifoidian ascutit

d) Coatele verticalizate

e) Spatiile intercostale reduse

694) CM Transmiterea diminuata a vibratiilor vocale se observa in:

a) Torace astenic

b) Pleurezie

c) Torace rahitic

d) Torace senil

e) Pneumotorax

695) CM Transmiterea vibratiilor vocale se accentueaza in:

a) Astm bronsic in criza

b) Pneumonie

c) Emfizem pulmonar

d) Torace senil

e) Simfize pleurale bilaterale

696) CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la ralurile uscate ronflante, este corecta:

a) Se produc оn bronhiile de calibru mic

b) Se produc in bronhiile de calibru mare si trahee

c) Au tonalitate joasa

d) Au tonalitate inalta

e) Se percep in ambele faze ale respiratiei

697) CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la ralurile uscate sibilante, este corecta:

a) Se produc in bronhiile de calibru mic si bronhiole

b) Se produc in bronhiile de calibru mare si trahee

c) Au tonalitate ascutita

d) Au tonalitate joasa

e) Se percep in ambele faze ale respiratiei

698) CM Un pacient cu carcinom pulmonar de lob superior stвng poate avea:

a) Sindrom Horner stвng

b) Paralizie de diafragm stвng

c) Paralizie de coarda vocala stanga

d) Scaderea frecventei miscarilor respiratorii

e) Sindrom bronhospastic

699) CM Cele mai precise si informative metode de diagnostic al tromboembolismului pulmonar sunt:

a) Ecocardiografia

b) Angiografia arterei pulmonare

c) Electrocardiografia

d) Radiografia pulmonara

e) Scintigrafia pulmonara de perfuzie

700) CM Rezultatele de laborator care indica necesitatea oxigenoterapiei includ:

a) Saturatia sangelui arterial (SaO₂) = 98 %

b) Presiunea partiala a oxigenului (PaO₂) оn sвngele arterial < 55 mm Hg

c) Presiunea partiala a bioxidului de carbon (PaCO₂) оn sвngele arterial = 70 mm Hg

d) Volumul expirator maxim pe secunda = 70 %

e) Capacitatea vitala = 70 %

701) CM Dereglarea permeabilitatii bronhiilor in criza de astm bronsic este cauzata de:

a) Edemul mucoasei

b) Spasmul bronsic

c) Hipersecretia de mucus vascos

d) Dischinezia hipotonica a bronhiilor

e) Diminuarea elasticitatii plamanilor

702) CM Criza astmatica determina:

a) Scaderea volumului expirator maxim pe secunda

b) Cresterea volumului rezidual

c) Cresterea compliantei pulmonare

d) Cresterea capacitatii vitale

e) Cresterea debitului ventilator maxim pe secunda

703) CM Valoarea debitului expirator de vвrf (apreciat prin peakflow-metrie):

a) La persoanele sanatoase poate varia pe parcursul a 24 ore pana la 10%

b) La persoanele sanatoase este constanta

c) La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore pana la 10%

d) La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore peste la 15%

e) Variaza proportional cu severitatea astmului bronsic

704) CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic moderat (Treapta II) sunt:

a) Teofilina retard

b) Corticosteroizii inhalatori

c) Corticosteroizii per os

d) Beta₂-agonistii inhalatori

e) Corticosteroizii parenteral

705) CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic moderat, necontrolat de treapta II (Treapta III) sunt:

a) Teofilina retard

b) Corticosteroizii inhalatori

c) Corticosteroizii per os

d) Beta₂-agonistii inhalatori

e) Antibioticele

706) CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic sever (Treapta IV) sunt:

a) Teofilina retard si/sau Beta₂-agonistii inhalatori

b) Corticosteroizii inhalatori

c) Corticosteroizii per os

d) Antibioticele

e) Acidul cromoglicic (Intal) sau Nedocromilul

707) CM Opacitatile percepute prin examenul radiologic al plamanilor pot fi cauzate de:

a) Absenta aerului din alveole

b) Lichid in alveole

c) Fibrozari si calcificari;

d) Chiste aerice

e) Corpi straini radioopaci

708) CM Aratati 3 indici care sunt cei mai informativi pentru aprecierea exsudatului (in revarsatul pleural):

a) Reactia Rivalt este pozitiva

b) Concentratia proteinei in lichidul pleural > 25 g/l

c) Raportul proteine pleurale/proteine serice > 0,5

d) Raportul lacticdehidrogenaza (LDH) pleurala/LDH serica > sau = 0,6

e) Lacticdehidrogenaza pleurala (LDH) > 2/3 din limita superioara a valorii normale a LDH serice

709) CM Ce elemente continute in sputa sunt caracteristice pentru supuratiile pulmonare:

a) Macrofage cu hemosiderina

b) Fibrele elastice

c) Eozinofilele

d) Cristalele de acizi grasi

e) Cristalele de colesterol

710) CM Ce elemente continute in sputa sunt caracteristice pentru astmul bronsic:

a) Cristalele de hematoidina

b) Spiralele Curchman

c) Cristalele Charcot-Leiden

d) Cristalele de colesterol

e) Eozinofilele

711) CM Respiratia Kussmaul se caracterizeaza prin:

a) Ritm neregulat

b) Ritm regulat cu amplitudine mare

c) Inspir amplu, profund si zgomotos, urmat de o pauza scurta

d) Expiratie sacadata urmata de o pauza scurta

e) Ritm neregulat cu amplitudine mica

712) CM Respiratia Biot se caracterizeaza prin:

a) Ritm regulat

b) Ritm neregulat

c) Alternarea perioadelor variate apneice cu 4-5 respiratii de amplitudine diferita

d) Respiratii de amplitudine foarte mare

e) Respiratii de amplitudine diferita

713) CM Fumatul indelungat altereaza:

a) Miscarea cililor

b) Functia macrofagelor alveolare

c) Bronhoplegia

d) Eliberarea enzimelor proteolitice ale polimorfonuclearelor

e) Activarea eozinofilelor

714) CM Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei, in stadiu avansat se caracterizeaza prin:

a) PaCO₂ > 60 mm Hg

b) Hematocrit = 35-45%

c) PaO₂ < 50-60 mm Hg

d) Hematocrit > 60 %

e) Nici una dintre ele

715) CM Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului sunt:

a) Tusea instalata inaintea debutului dispneei

b) Sputa redusa, mucoida

c) Tusea instalata dupa debutul dispneei

d) Sputa abundenta, purulenta

e) Frecventa crescuta a cordului pulmonar

716) CM Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt:

a) Tahipneea

b) Bradipneea

c) Hipersonoritatea pulmonara

d) Expirul relativ prelungit

e) Galopul presistolic accentuat оn timpul inspirului

717) CM Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt:

a) Haemophilus influenzae

b) Streptococul beta-hemolitic

c) Stretococcus pneumoniae

d) Pseudomonas aeruginosa

e) Branhamella catarrhalis

718) CM Oxigenoterapia de durata la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva este recomandata in urmatoarele situatii:

a) Hipoxemie persistenta si severa (PaO₂ < 55 mm Hg)

b) Anemie

c) Hipoxemie persistenta si severa (SaO₂ < 80 %)

d) Insuficienta cardiaca dreapta severa

e) Hipocapnie (PaСO₂ < 35 mm Hg)

719) CM Emfizemul pulmonar se defineste ca:

a) Afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic

b) Distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale

c) Afectiune in care se distrug septurile alveolare

d) Distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale

e) Afectiune in care se pastreaza septurile alveolare

720) CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei sunt adevarate:

a) Percutia toracelui arata sonoritate normala sau hipersonoritate

b) Pacientul este de obicei supraponderal

c) PCO2 este cronic scazut

d) Volumul rezidual este scazut

e) Debitele maximale respiratorii sunt mici

721) CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate:

a) Dispneea este severa

b) Radiografia toracica arata un cord marit

c) Hematocritul este < 55 %

d) Hipertensiunea pulmonara este moderata

e) Episoadele de acutizare a bolii sunt mai frecvente

722) CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu predominarea bronsitei, cand obstructia bronhiilor este severa, clinic se manifesta prin:

a) Dispnee la efort

b) Hipercapnie

c) Cord pulmonar

d) Hemoptizie

e) Bronhoree fetida

723) CM Urmatoarele bronhodilatatoare se utilizeaza in terapia bronsitei cronice obstructive:

a) Bromura de ipratropium

b) Aminofilina

c) Atropina

d) Efedrina

e) Terbutalina

724) CM In bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele bacterii patogene:

a) Streptococcus pneumoniae

b) Haemophilus influenzae

c) Staphilococcus aureus

d) Branhamella catarrhalis

e) Pseudomonas aeruginosa

725) CM Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:

a) Tuse cu expectoratie groasa, filanta

b) Depistarea in sputa a spiralelor Curshman

c) Depistarea in sputa a eozinofilelor si cristalelor Charcot-Leyden

d) Scadere a tensiunii arteriale

e) Bradicardie

726) CM Glucocorticoizii se folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:

a) Bronhodilatator

b) De a reduce inflamatia cailor aeriene

c) Benefic in suferintele acute, cand obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamente

d) Bronhoconstrictor

e) Antitusiv

727) CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO), tip bronsitic (B), evolutie severa, se caracterizeaza prin:

a) Hematocrit peste 55-60 %

b) Normocapnie

c) Rare infectii bronsice

d) Sputa abundenta purulenta

e) Dispnee

728) CM Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de acutizarea bolii pulmonare cronice obstructive (BPCO) sunt:

a) Haemophylus influenzae

b) Streprococcus haemolyticus grupa B

c) Streptococcus pneumoniae

d) Branhamella catarrhalis

e) Staphilococcus aureus

729) CM In tratamentul bronhodilatator in boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) se utilizeaza:

a) Simpatomimetice

b) Derivati de teofilina

c) Anticolinergice

d) Mucolitice

e) Oxigenoterapie prelungita

730) CM La examinarea radiologica a plamanilor in boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu predominanta emfizemului se constata:

a) Diafragme coborвte, aplatizate

b) Silueta cardiaca larga, marita

c) Atenuare periferica a desenului bronho-vascular

d) Hipotransparenta retrosternala

e) Largirea mediastinului superior

731) CM Pentru pneumonia datorata pneumococilor susceptibili, antibioticele de electie sunt:

a) Penicilina

b) Metronidazolul

c) Ampicilina

d) Trimetoprim-sulfametoxazolul

e) Vancomicina

732) CM Sindromul clinic din pneumonia crupoasa are urmatoarele caracteristici:

a) Este generat de Streptococus pneumoniae

b) Matitatea are topografie precisa

c) Debutul este gradat

d) Predomina simptomele extrapulmonare

e) Durerea este de tip pleural

733) CM Pentru eliminarea secretiilor din arborele traheobronsic se pot folosi urmatoarele metode:

a) Sonde de aspiratie

b) Fortarea pacientului sa tuseasca

c) Bronhodilatatoare beta-adrenergice

d) Administrarea de glucocorticoizi

e) Drenaj postural si percutia toracelui

734) CM Selectati antibioticele de electiune in suspiciunea de pneumonie pneumococica:

a) Trimetoprim - sulfametoxazol

b) Penicilina

c) Ampicilina

d) Fluorochinolone

e) Metronidazol

735) CM Cauze infectioase de formare a cavitatii pulmonare sunt.

a) Pseudomonas aeruginosa

b) Staphylococcus aureus

c) Germeni anaerobi

d) Haemophilus influenzae

e) Granulomatoza Wegener

736) CM Printre simptomele caracteristice crizei de astm, se numara:

a) Dispnee paroxistica respiratorie

b) Junghi toracic

c) Wheezing

d) Puls paradoxal

e) Hemoptizie

737) CM Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade acute de astm, pot fi reprezentati de:

a) Alergeni

b) Infectii

c) Factori profesionali

d) Medicamente - aspirina

e) Medicamente - digoxina

738) CM Diagnosticul diferential al astmului bronsic presupune excluderea urmatoarelor entitati:

a) Insuficienta ventriculara stanga acuta

b) Obstructia cailor aeriene superioare prin tumori

c) Edemul laringian

d) Embolia pulmonara recurenta

e) Pneumonia

739) CM Glucocorticoizii sunt indicati in terapia astmului bronsic in urmatoarele situatii:

a) La orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatorii

b) In criza de astm usoara

c) In criza de astm severa

d) In astmul bronsic cu crize frecvente

e) In criza de astm bronsic usoara care evolueaza concomitent cu pneumonie

740) CM Agentii stabilizatori ai mastocitelor (cromolynul de sodiu si nedocromilul de sodiu) se folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru ca:

a) Influenteaza tonusul cailor aeriene

b) Inhiba degranularea mastocitelor

c) Оmpiedica eliberarea mediatorilor chimici ai inflamatiei

d) Imbunatatesc functia pulmonara

e) Maresc reactivitatea cailor aeriene distale

741) CM Severitatea obstructiei in astmul bronsic este indicata de:

a) Wheezing

b) Bradicardie

c) Disparitia murmurului vezicular

d) Prezenta murmurului vezicular

e) Puls paradoxal

742) CM Cele mai eficace mijloace de tratament in astmul bronsic sunt reprezentate de:

a) Eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergic

b) Medicamente care inhiba contractia musculaturii netede bronsice

c) Medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatia

d) Antibiotice

e) Antitusive

743) CM Simptomele persistente de astm bronsic sever pot fi tratate cu:

a) ß2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune

b) Teofilina retard

c) Corticosteroizi inhalatorii sau orali

d) Diuretice

e) Propranolol

744) CM Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:

a) Pene

b) Fanerele animalelor

c) Praf cu paraziti

d) Fungi si alte antigene din mediul inconjurator

e) Oxigen

745) CM Simptomele astmului bronsic constau in:

a) Dispnee

b) Tuse

c) Wheezing

d) Tahicardie

e) Tensiune arteriala crescuta

746) CM Sindromul Pickwick consta in:

a) Obezitate

b) Somnolenta diurna

c) Leucocitoza

d) Insuficienta cardiaca dreapta

e) Hipertensiune pulmonara

747) CM Mecanismul de aspiratie al pneumoniilor apare mai frecvent si este mai sever la:

a) Alcoolici

b) Pacientii supusi anesteziei generale

c) Cardiaci

d) Pacientii cu accident vascular cerebral

e) Pacientii cu tulburari de deglutitie

748) CM Urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul de detresa respiratorie a adultului sunt adevarate:

a) Este o insuficienta respiratorie cronica

b) Este o insuficienta respiratorie acuta

c) Se dezvolta in consecinta obstructiei bronsice cronice

d) E caracterizata prin hipoxemie

e) Reprezinta un edem pulmonar produs prin cresterea permeabilitatii capilare

749) CM Revarsatul pleural de tip exsudat poate fi cauzat de:

a) Infectii virale

b) Insuficienta cardiaca congestiva

c) Neoplazii maligne

d) Pneumonii bacteriene

e) Sindromul nefrotic

750) CM Chilotoraxul este produs de:

a) Tromboza de vena cava inferioara

b) Traumatisme

c) Tumori mediastinale

d) Expunere la asbest

e) Insuficienta cardiaca stanga

751) CM Modificarile patologice care pot apare in bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt:

a) Hipertrofia glandelor mucoase

b) Infiltrat inflamator in mucoasa si submucoasa

c) Edem in peretele bronsic

d) Bronhodilatate cronica

e) Hipertrofia musculaturii netede bronsice

752) CS Abcesul pulmonar primitiv in marea majoritate de cazuri (80-90%) este provocat de:

a) Fungi

b) Bacterii anaerobe

c) Virusi

d) Clamidii

e) Protozoare

753) CS In septicemii infectia pulmonara se produce pe cale hematogena si patogenetic este o pneumonie:

a) Primara

b) Nosocomiala

c) Prin aspiratie

d) Metastatica

e) Comunitara

754) CS Fumatul de tutun actioneaza asupra structurilor pulmonare provocand urmatoarele, cu exceptia:

a) Stimularea secretiei bronsice de mucus

b) Inhibarea miscarii cililor bronsici si activarii macrofagelor alveolare

c) Acumularea macrofagelor si neutrofilelor in jurul cailor aeriene distale

d) Stimularea receptorilor de iritatie din submucoasa bronsiilor

e) Stimularea beta₂-adrenoreceptorilor

755) CS Indicele Tiffeneau este:

a) VEMS (Volumul expirator maxim in 1 secunda) + CV (Capacitatea vitala) +100

b) VEMS +100

c) VEMS/CV x100

d) CV/VEMS x 100

e) VEMS + CV - 100

756) CS Simptomul principal оn emfizemul pulmonar este:

a) Tusea uscata

b) Dispneea

c) Junghiul toracic

d) Tusea cu sputa

e) Tusea paroxistica

757) CS Semnele cardiovasculare ale bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa sunt cele ce urmeaza, cu exceptia:

a) Tahicardie, alte aritmii cardiace

b) Hipertensiune arteriala pulmonara la pacient nehipertensiv

c) Puls paradoxal

d) Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului drept

e) Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului stang

758) CS Efecte secundare importante ale simpaticomimeticelor sunt cele mentionate, cu exceptia:

a) Hipopotasemie

b) Aritmii cardiace

c) Tahifilaxie

d) Bronhoconstrictie paradoxala

e) Hiponatremie

759) CS Medicatia de prima treapta in BPCO (bronhopneumopatie cronica obstructiva) tinde sa fie:

a) Medicatia simpatomimetica

b) Medicatia anticolinergica

c) Glicozizii cardiaci

d) Corticoterapia

e) Corticoterapie + simpaticomimetice

760) CS Preparatul cu actiune anticolinergica, folosit in tratamentul BPCO (bronhopneumopatiei cronice obstructive) este:

a) Ipratropium bromid (Atrovent)

b) Teofilina

c) Digoxina

d) Panangina

e) Fenoterol (Berotec)

761) CS Frisonul solemn este mai frecvent оntвlnit оn:

a) Pneumonia virala

b) Pneumonia pneumococica

c) Bronhopneumonie

d) Tuberculoza pulmonara

e) Pleurezie purulenta

762) CS Pneumonia provocata de Mycoplasma cu evolutie grava necesita tratament timp de 10-14 zile cu:

a) Co-trimoxazol

b) Amoxicilina

c) Rimantadina

d) Eritromicina

e) Penicillina

763) CS Sindromul Mendelson este o:

a) Atelectazie pulmonara

b) Pneumonie bacteriana

c) Pneumonie secundara

d) Pneumonie acida

e) Pneumonita alergica

764) CS Metoda de electie pentru diagnosticul bronsectaziilor este:

a) Radiografia toracica standard

b) Peak-flow metria

c) Scintigrafia radioizotopica pulmonara

d) Bronhografia

e) Spirografia

765) CS Examenul de sputa la pacientii cu astm bronsic evidentiaza elemente caracteristice, cu exceptia:

a) Eozinofile

b) Cristale Charcot-Layden

c) Trombocite

d) Corpi Creola

e) Spirale Curshmann

766) CS Indicele Tiffeneau releva:

a) Capacitatea vitala

b) Permeabilitatea bronsica

c) Volumul rezidual

d) Fluxul expirator de vвrf

e) Capacitatea reziduala functionala

767) CS La formarea unui transsudat contribuie urmatoarele, cu exceptia:

a) Hipertensiunea venoasa sistemica

b) Cresterea presiunii osmotice a plasmei

c) Hipertensiunea venoasa pulmonara

d) Afectarea drenajului limfatic pleural

e) Reducerea presiunii osmotice a plasmei

768) CS La schimburile normale de O₂ si CO₂ pulmonare contribuie, cu exceptia:

a) Ventilatia alveolara

b) Perfuzia capilara

c) Difuziunea alveolo-capilara

d) Controlul neuro-umoral al respiratiei

e) Trombocitemia

769) CS Volumul de gaz care ramane in plamani la sfarsitul unei expiratii maxime reprezinta:

a) Volumul rezidual

b) Spatiul mort

c) Capacitatea vitala

d) Capacitatea expiratorie

e) Volumul expirator de rezerva

770) CS Volumul de aer ramas in canalele aeriene la sfarsitul inspiratiei reprezinta:

a) Volumul rezidual

b) Volumul expirator de rezerva

c) Spatiul mort

d) Capacitatea inspiratorie

e) Volumul inspirator de rezerva

771) CS Volumul de gaz mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie in stare de repaus reprezinta:

a) Capacitatea vitala

b) Volumul curent

c) Capacitatea pulmonara totala

d) Capacitatea reziduala functionala

e) Curbele de flux-volum

772) CS Capacitatea pulmonara totala este volumul de gaz:

a) Eliminat din plamani intr-o expiratie maxima nefortata care urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat in timp

b) Continut in plamani la sfarsitul unei expiratii maxime

c) Eliminat din plamani intr-o expiratie completa si fortata care urmeaza unei inspiratii maxime

d) Cantitatea totala de aer inspirat sau volumul total de aer expirat in decurs de un minut, in conditii de ventilatie spontana si repaus muscular

e) Continut in plamani la sfarsitul unei inspiratii maxime

773) CS Capacitatea vitala este volumul de gaz:

a) Mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie in stare de repaus

b) Eliminat din plamani intr-o expiratie maxima nefortata care urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat in timp

c) Continut in plamani la sfarsitul unei inspiratii maxime

d) Care poate fi inspirat plecand de la sfarsitul unei expiratii de repaus

e) Eliminat din plamani in prima secunda a unei expiratii complete si fortate

774) CS Indicele Tiffeneau reprezinta raportul dintre:

a) Capacitatea vitala si capacitatea pulmonara totala

b) Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea pulmonara totala

c) Volumul expirator maxim pe secunda si volumul curent

d) Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea vitala

e) Capacitatea inspiratorie si capacitatea vitala

775) CS Ce tip de dereglare a ventilatiei pulmonare este in urmatorii indici spirografici: capacitatea vitala este normala; volumul expirator maxim pe secunda este scazut; indicele Tiffeneau este scazut.

a) Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a restrictiei

b) Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a obstructiei

c) Ventilatia pulmonara este normala

d) Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip restrictiv

e) Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip obstructiv

776) CS In ce situatie fiziopatologica nu se va instala hipoxemia?

a) Perfuzia < ventilatia alveolara

b) Perfuzia > ventilatia alveolara

c) Difuziunea alveolo-capilara a gazelor este diminuata

d) Ventilatie moderat diminuata + debit cardiac marit

e) In sunt anatomic venos-arterial marit

777) CS Faciesul cianotic nu este caracteristic pentru:

a) Bronsita cronica obstructiva

b) Insuficienta respiratorie cronica

c) Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip A

d) Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip B

e) Cordul pulmonar cronic

778) CS Limita inferioara a plamanului poate fi ridicata in:

a) Acces de astm bronsic

b) Fibroza pulmonara

c) Emfizem pulmonar

d) Bronsita cronica obstructiva

e) Bronsiolita

779) CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare in:

a) Emfizem pulmonar оn stadiu avansat

b) Emfizem compensator

c) Pneumotorax

d) Caverne mari si medii

e) Fibrotorax

780) CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare in:

a) Emfizem pulmonar esential in stadiu avansat

b) Emfizem pulmonar secundar оn stadiu avansat

c) BPCO (bronhopneumopatie cronica obstructiva) de tip A in stadiu avansat

d) Emfizem compensator

e) Fibrotorax

781) CS In pneumotorax, cauza obisnuita de reducere marcata a oxihemoglobinei este:

a) Pozitia orizontala a pacientului

b) Reducerea procentului de oxigen оn aerul atmosferic

c) Efectul agentului anestezic

d) Reflexa, datorita interventiei chirurgicale

e) Circulatia sangelui prin plamanul colabat

782) CS In emfizemul pulmonar avansat:

a) Diafragmul este coborat dar se misca bine in timpul inspirului

b) Diafragmul este coborat si se misca slab in timpul inspirului

c) Pozitia diafragmului este normala si el se misca normal in timpul inspirului

d) Respiratia este predominant diafragmatica

e) Diafragmul este inalt si se misca slab in timpul respiratiei

783) CS La pacientul emfizematos cronic oxigenoterapia poate sa:

a) Reduca frecventa respiratorie

b) Creasca frecventa respiratorie

c) Lase neschimbata frecventa respiratorie

d) Faca pacientul cianotic

e) Faca pacientul dispneic

784) CS Oxigenoterapia nu este atat de eficace in hipoxia anemica cat in hipoxia hipoxica, intrucat:

a) Presiunea partiala a oxigenului (PaO₂) in sangele arterial este normala

b) Tesuturile nu sunt capabile sa utilizeze oxigenul suplimentar

c) Gradientul arterio-venos este normal

d) Oxigenul solvit fizic este peste normal

e) Tipul de circulatie sanguina este anormal

785) CS Administrarea de oxigen nu va ameliora desaturarea cauzata de:

a) Hipoventilatie

b) Sunturile arterio-venoase pulmonare

c) Blocul alveolo-capilar

d) Emfizem

e) Astm bronsic

786) CS Spasmul bronsiolar se manifesta prin:

a) Inspir normal si expir scurt

b) Inspir prelungit

c) Inspir prelungit si expir prelungit, greoi

d) Inspir scurt si expir prelungit, greoi

e) Expir si inspir reduse

787) CS In ce situatii doza teofilinei nu trebuie micsorata:

a) In insuficienta cardiaca congestiva

b) Оn pneumonie

c) Оn boli hepatice

d) La fumatori

e) Оn toate cazurile

788) CS Acidul cromoglicic (Intal):

a) Este eficient in starea de rau astmatic

b) Este eficient in criza de astm bronsic

c) Se foloseste pentru profilaxia acutizarii astmului bronsic

d) Se foloseste in cure de durata mica din cauza riscului de dezvoltare a dependentei fata de preparat

e) Este un corticosteroid

789) CS Hipoxemia оn astmul bronsic este cauzata de:

a) Deteriorarea difuziunii alveolo-capilare (bloc alveolo-capilar)

b) Deteriorarea raportului ventilatie-perfuzie

c) Diminuarea circulatiei sanguine in circuitul mic

d) Dezvoltarea suntului anatomic arterio-venos

e) Toate mecanismele enumerate

790) CS Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic usor (Treapta I) sunt:

a) Beta₂-agonistii inhalatori

b) Anticolinergicele inhalatorii

c) Teofilina retard

d) Corticosteroizii inhalatori

e) Corticosteroizii per os

791) CS Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacitatii respiratiei este:

a) Volumul curent

b) Minut-volumul

c) Frecventa respiratorie

d) Masurarea spatiului mort

e) Presiunea partiala a oxigenului (PaO₂) si a bioxidului de carbon (PaCO₂) оn sвngele arterial

792) CS Care din urmatoarele nu determina hipoxie hipoxica:

a) Altitudinea mare

b) Intoxicatia cu CO

c) Edemul pulmonar

d) Emfizemul

e) Presiunea partiala a oxigenului in aer = 60 mm Hg

793) CS Cianoza este produsa in mod obisnuit de toate, exceptand:

a) Amestecul cu sвnge venos a sвngelui arterial

b) Methemoglobinemie

c) Sunt anatomic arterio-venos in plamani

d) Tetralogia Fallot

e) Otravirea cu monoxid de carbon (CO)

794) CS Respiratia Cheyne-Stokes se caracterizeaza prin:

a) Inspir scurt - expir prelungit

b) Inspir prelungit - expir scurt

c) Faze alternate de apnee si hiperpnee

d) Eupnee

e) Apnee

795) CS Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO₂ sunt adevarate:

a) In cursul unei infectii respiratorii apare o alterare pronuntata a simptomatologiei

b) In cursul unei infectii respiratorii simptomatologia ramane nealterata

c) Supravietuirea este de lunga durata

d) Nu au vreo modificare a capacitatii de munca

e) VEMS>50%

796) CS Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza boala pulmonara cronica obstructiva:

a) Granulomul noncazeificant

b) Hiperplazia celulelor mucipare din caile respiratorii mici

c) Fibroza peribronsica

d) Hipertrofia musculaturii netede in caile respiratorii mici

e) Celulele inflamatorii in mucoasa si submucoasa cailor respiratorii mici

797) CS Care dintre manifestarile de mai jos nu este caracteristica pentru bronsita cronica:

a) Distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale

b) Secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic

c) Tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv

d) Hipertrofia glandelor producatoare de mucus

e) Sputa muco-purulenta, persistenta sau recurenta in absenta unui proces supurativ localizat (bronsiectazia)

798) CS Care dintre factorii etiologici implicati in patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel mai important:

a) Predispozitia genetica

b) Poluarea aerului

c) Fumatul

d) Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice

e) Factorii infectiosi

799) CS In BPCO (bronhopneumopatia cronica obstructiva) oxigenoterapia se indica la pacienti cu PO₂ de:

a) < 55 mmHg

b) 55 - 60 mmHg

c) 60 - 65 mmHg

d) 65 - 70 mmHg

e) 70 mmHg

800) CS Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin:

a) Sputa mucopurulenta persistenta sau recurenta

b) Sputa perlata

c) Sputa mucoasa

d) Hemoptizie

e) Wheezing precoce

801) CS In patogenia bronsitei cronice a fost cel mai bine demonstrata implicarea:

a) Deficitului de ceruloplasmina

b) Fumatului

c) Poluarii aerului cu amoniac

d) Poluarii aerului cu dioxid de azot (NO2)

e) Poluarii aerului cu pulberi silicogeni

802) CS Pot da cavitatie pulmonara urmatorii germeni, cu EXCEPTIA:

a) Anaerobi din cavitatea bucala

b) Bacili enterici aerobi Gram negativi

c) Mycoplasma pneumoniae

d) Mycobacterium tuberculozis

e) Staphylococcus aureus

803) CS Indicati testul ce permite stabilirea astmului bronsic:

a) Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene

b) Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni

c) Demonstrarea eozinofiliei in sвnge

d) Demonstrarea eozinofiliei in sputa

e) Demonstrarea cresterii IgE serice

804) CS La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor respiratori accesorii si prezenta pulsului paradoxal semnifica:

a) Obstructia severa a cailor respiratorii

b) Un tablou obisnuit intalnit in criza de astm bronsic

c) Pneumonia

d) Embolia pulmonara

e) Asocierea infectiei

805) CS Empiemul reprezinta un revarsat pleural:

a) De tip transsudat

b) Bogat in limfa

c) Intens purulent

d) Predominant cu limfocite

e) Predominant cu eozinofile

806) CS Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-adrenergici, utilizate in tratamentul astmului bronsic, este:

a) Inhalatorie

b) Intravenoasa

c) Intramusculara

d) Subcutanata

e) Orala

807) CS Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului (efectelor):

a) De inhibare a degranularii mastocitelor

b) Bronhodilatator

c) Antiinfectios

d) Expectorant

e) Mucolitic

808) CS In astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electiune este reprezentat de:

a) Administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie

b) Administrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii

c) Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie

d) Administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor

e) Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala

809) CS Cromoglicatul disodic actioneaza prin:

a) Reducerea inflamatiei cailor aeriene

b) Efect anticolinergic

c) Stimularea receptorilor beta-adrenergici

d) Inhibitia degranularii mastocitelor

e) Inhibitia fosfodiesterazei

810) CS Care dintre urmatorii factori nu se recunosc in etiologia bronhopneumopatiei cronice obstructive:

a) Fumatul

b) Factorii genetici

c) Alcoolismul

d) Infectiile bronsice

e) Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici

811) CS Cel mai important оn profilaxia bronhopneumopatiei cronice obstructive este evitarea:

a) Expunerii la frig

b) Expunerii sporadice la noxe profesionale

c) Spatiilor aglomerate

d) Fumatului

e) Virozelor respiratorii

Reumatologie

812) CM Care indici de laborator certifica etiologia streptococica in reumatismul articular acut:

a) Titrul antistreptokinazei

b) Titrul antistreptolizinei-O

c) Fibrinogenul

d) Gama-globulinele

e) Albuminele serice

813) CM Enumerati manifestarile clinice ale reumatismului articular acut:

a) Poliartrita

b) Cardita

c) Coree

d) Noduli Geberden

e) Noduli Boushard

814) CM Care afectiuni pot intra in discutie in diagnosticul diferential al sindromului articular in reumatismul articular acut:

a) Artrita gonococica

b) Artrita reumatoida

c) Artrita reactiva

d) Spondilita anchilozanta

e) Periarteriita nodoasa

815) CM Care caractere ale artritei sunt specifice pentru reumatismul articular:

a) Afectare simetrica

b) Caracter migrator

c) Caracter deformant

d) Caracter nedeformant

e) Caracter eroziv (radiologic)

816) CM Care dintre urmatorii factori de risc sunt incriminati in etiologia artritei reumatoide:

a) Sexul feminin

b) Gena HLA-DR4 a complexului major de histocompatibilitate clasa a IIa

c) Hiperglicemia  

d) Factori de mediu, cum ar fi clima si urbanizarea

e) Sedentarismul

817) CM Procesul inflamator din artrita reumatoida este condus de limfocite T-helper care infiltreaza sinoviala. Selectati argumentele care sustin aceasta ipoteza:

a) Predominarea celulelor T in sinoviala

b) Stimuleaza limfocitele B, responsabile de productia factorului reumatoid

c) Proliferarea celulelor endoteliale

d) Nu influenteaza plasmocitele

e) Producerea de colagen

818) CM Precizati care sunt deformarile caracteristice ale mainii, care apar in timpul evolutiei artritei reumatoide:

a) Deformare in'butoniera'

b) Deformare оn forma de 'M'

c) Deviatie ulnara a degetelor

d) Deformare in 'Git de lebada'

e) Anchiloza articulatiilor interfalangiene distale

819) CM Care dintre urmatoarele reprezinta crirterii de diagnostic ale artritei reumatoide elaborate de catre Colegiul American de Reumatologie (1987):

a) Existenta anemiei hemolitice autoimune

b) Artrita simetrica: interesarea simultana bilaterala a acelorasi articulatii cu durata de cel putin 6 saptamini

c) Prezenta nodulilor reumatoizi

d) Prezenta factorului reumatoid

e) Modificari radiografice demonstrind osteoporoza difuza

820) CM Terapia artritei reumatoide cuprinde:

a) Diclofenac

b) Metronidazol

c) Prednison

d) Aurotiomalat de sodiu (Tauridon)

e) Metotrexat

821) CM Modificarile caracteristice sinovitei reumatoide sunt urmatoarele:

a) Proliferarea celulelor sinoviale

b) Prezenta de modificari vasculare focale sau segmentare

c) Proliferarea fibroblastilor

d) Depunerea de urati

e) Prezenta 'pannusului'

822) CM Manifestarile sistemice ale artritei reumatoide sunt determinate de:

a) Vasculita arterelor mici

b) Vasculita arterelor mijlocii

c) Depunerea de anticorpii ADN

d) Vasculita venulelor

e) Infiltratia limfocitara

823) CM Tumefierea articulara in artrita reumatoida apare datorita:

a) Leziunilor microvasculare

b) Cresterii numarului celulelor sinoviale

c) Osteoporozei epifizare

d) Eroziunii periostului

e) Lezarii cartilajului articular

824) CM Cele mai frecvente localizari ale nodulilor reumatoizi sunt:

a) Cot

b) Pleura

c) Pericard

d) Parenchim pulmonar

e) Urechi

825) CM Afectarea oculara intalnita la pacientii cu artrita reumatoida consta in:

a) Sclerita

b) Episclerita

c) Glaucom

d) Scleromalacia perforans

e) Cataracta

826) CM Analiza lichidului sinovial la pacientii cu artrita reumatoida evidentiaza:

a) Celularitate crescuta, intre 50000 si 60000 celule inflamatorii/ microlitru

b) Predominanta limfocitelor (75%)

c) Ragocite

d) Complementul total si fractiunile C3 si C4 crescute

e) Nivel crescut de glucoza

827) CM Printre criteriile ARA de diagnostic al lupusului eritematos sistemic se numara:

a) Fotosensibilitate

b) Artrita

c) Serozita

d) Sacroileita

e) Ulceratii orale

828) CM Care sunt manifestarile afectarii renale in lupusul eritematos sistemic:

a) Glomerulonefrita mesangiala

b) Glomerulonefrita proliferativa focala

c) Displazia chistica renala

d) Litiaza oxalica

e) Sindrom nefrotic

829) CM Care caractere ale artritei sunt specifice lupusului eritematos sistemic:

a) Monoartrita

b) Afectare simetrica

c) Sacroileita

d) Afectarea articulatiilor carpo-metacarpiene

e) Migrator

830) CM Afectarile cardiovasculare in boala lupica sunt:

a) Miocardita lupica

b) Endocardita lupica

c) Pericardita lupica

d) Ocluzii trombotice arteriolare

e) Mixom atrial

831) CM Care dintre urmatoarele leziuni sistemice se asociaza cu un prognostic sever in lupus:

a) Infarct miocardic

b) Nefrita membranoasa

c) Fenomen Raynaud

d) Hipotensiunea arteriala

e) Arteriita mezenterica

832) CM Care dintre urmatoarele articulatii sunt cel mai frecvent afectate оn lupusul eritematos sistemic :

a) Interfalangiene distale

b) Interfalangiene proximale

c) Metacarpofalangiene

d) Genunchii

e) Coxofemorale

833) CM Semnele clinico-paraclinice in lupusul eritematos sistemic includ:

a) Titru crescut de antistreptolizina O

b) Eritem in fluture

c) Celule lupice

d) Testul Vasserman pozitiv

e) Creatinfosfokinaza crescuta

834) (C.M.Semnele tegumentare prezente in lupus sunt:

a) Eruptie eritematoasa maculopapulara predominant in zonele expuse la soare

b) Alopecie

c) Hperpigmentare axilara si palmara

d) Leziuni discoide

e) Telangiectazii

835) CM Afectarea neurologica la pacientii cu lupus eritematos sistemic e cauzata de:

a) Ateroscleroza vaselor cerebrale

b) Necroza fibrinoida vasculara

c) Proliferari intimale vasculare

d) Depuneri de IgC si C3 la nivelul plexurilor coroide

e) Insuficienta vertebro-bazilara

836) CM Afectarea gastrointestinala la pacientii cu lupus eritematos sistemic se exprima clinic prin:

a) Dispepsie

b) Ascita

c) Hepatomegalie

d) Pancreatita

e) Enzimopatii

837) CM Afectarea neurologica in lupusul eritematos sistemic se exprima clinic prin:

a) Convulsii

b) Encefalita multifocala

c) Meningita purulenta

d) Cefalee severa

e) Pareza faciala

838) CM Pentru diagnosticul polimiozitei explorarile esentiale sunt:

a) Electromiografia

b) Scintintigrafia osoasa

c) Biopsia musculara

d) Tomografia computerizata

e) Aprecierea enzimelor serice de origine musculara

839) CM Diagnosticul pozitiv al dermatomiozitei se face pe urmatoarele criterii:

a) Slabiciune musculara simetrica

b) Cresterea enzimelor serice de origine musculara

c) Distructie osoasa

d) Anomalii electromiografice

e) Fibroza musculara

840) CM Urmatoarele caracteristici definesc dermatomiozita:

a) Proces cronic supurativ

b) Proces difuz

c) Afectarea musculaturii extremitatilor

d) Afectarea pielii

e) Afectarea organelor interne

841) CM Care dintre urmatorii factori se presupune a fi implicati in aparitia dermatomiozitei:

a) Picornavirusi

b) Tabacismul

c) Aberatii genetice

d) Administrare de corticosteroizi

e) Abuz de etanol

842) CM Manifestarile musculare intalnite in dermatomiozita sunt:

a) Durere musculara spontana

b) Dizartrie

c) Atrofie musculara

d) Calcinoza

e) Flegmon intramuscular

843) CM Aspectele anatomopatologice ale fibrei musculare striate in dermatomiozita sunt:

a) Atrofie musculara

b) Infiltratie musculara cu limfocite

c) Necroza fibrelor musculare

d) Vasculita cu tromboze plachetare

e) Microabcese musculare

844) CM Care dintre urmatoarele leziuni tegumentare sunt prezente in dermatomiozita:

a) Edem palpebral (Rash heliotrop)

b) Eruptii eritemo- papulare

c) Eritem periunghial

d) Eritem nodular

e) Alopecie

845) CM In fazele tardive ale dermatomiozitei explorarea morfologica a muschilor poate releva:

a) Fibrozare endomisiala

b) Atrofie perifasciculara

c) Calcinoza

d) Miocite Anicicov (celule cu nuclei alungiti)

e) Celule Aschoft

846) CM Ce manifestari cardiovasculare prezinta bolnavii cu dermatomiozita:

a) Stenoza aortica

b) Insuficienta cardiaca congestiva

c) Miocardita

d) Pericardita

e) Sindromul Raynaud

847) CM Care dintre cele enumerate constituie sindromul CREST:

a) Calcinoza subcutanata

b) Esofagopatie

c) Sclerodactilie

d) Rash facial

e) Teleangioectazii

848) CM Care dintre manifestarile de mai jos definesc sclerodermia:

a) Boala a tesutului congunctiv

b) Afecteaza numai pielea

c) Caracterizata prin obliterari ale arterelor mari

d) Caracterizata prin obliterari ale arterelor mici si capilarelor

e) Evolueaza cu productie exagerata de colagen

849) CM In mecanismul de instalare a sclerodermiei se identifica urmatoarele procese:

a) Initial se afecteaza celula endoteliala

b) Se produce ocluzia vasculara

c) Fibroblastii secreta multa fibronectina

d) Mastocitele inhiba fibroblastii

e) Monokinele impiedica dezvoltarea fibrozei

850) CM Care dintre afirmatii privind activitatea fibroblastilor in sclerodermie sunt corecte:

a) Secreta mult colagen

b) Secreta fibronectina

c) Secreta glucozaminoglicani

d) Sunt inhibate de limfocitele T

e) Sunt inhibate de mastocite

851) CM Aspectul cartonos al tegumentului оn sclerodermie se datoreaza depunerii in dermul profund a componentelor:

a) Colagen

b) Fibronectina

c) Glucozaminoglicani

d) Acid uric

e) Trigliceride

852) CM Afectarea tegumentara in sclerodermie se manifesta prin:

a) Edematierea tegumentului

b) Induratia tegumentului

c) Teleangioectazii

d) Eritem cutanat

e) Tofusi

853) CM Ce modificari se pot produce in sclerodermie la nivelul cordului:

a) Endocardita

b) Degenerarea fibrelor miocardiace

c) Stenoza aortica

d) Fibroza miocardica interstitiala

e) Insuficienta mitrala

854) CM Clinic, afectarea renala in sclerodermie se manifesta prin:

a) Hipertensiunea arteriala maligna

b) Insuficienta renala cronica

c) Pielonefrita

d) Polichistoza renala

e) Nefroptoza

855) CM Ce aspecte radiologice ale degetelor pot fi prezente la bolnavii cu sclerodermie?

a) Calcinoza tesuturilor moi

b) Osteoliza falangelor

c) Osteoporoza periarticulara

d) Osteofite

e) Anchiloze

856) CM Ce aspecte radiologice pulmonare pot fi prezente la bolnavii cu sclerodermie:

a) Fibroza interstitiala difuza

b) Imagine hidro-aerica

c) Benzi reticulare de la hil spre baza

d) Plamin in fagure de miere

e) Opacitati mari rotunde

857) CM Sindromul Raynaud se intilneste la pacientii cu:

a) Guta

b) Osteoartroza

c) Sclerodermie

d) Lupus eritematos sistemic

e) Poliartrita reumatoida

858) CM Ce modificari se pot produce in sclerodermie la nivelul rinichiului:

a) Hiperplazia intimei arterelor interlobulare

b) Necroza fibrinoida a arterelor aferente

c) Stenoza ateromatoasa a arterelor renale

d) Compresie extrinseca a arterelor renale

e) Displazia fibromusculara a arterelor renale

859) CM Care dintre urmatoarele semne corespund afectarii renale in sclerodermie:

a) Nefroptoza

b) Proteinurie

c) Leucociturie marcata

d) Hipertensiune arteriala

e) Edeme palpebrale

860) CM Care dintre urmatorii autoanticorpi pot fi depistati in sclerodermie:

a) Antinucleari

b) Anti Scl-70

c) Anti colagen

d) Anti lamina

e) Anti Ro

861) CM Probele functionale respiratorii la bolnavii cu sclerodermie pot exprima:

a) Sindrom restrictiv

b) Tulburari de difuziune a gazelor

c) Insuficienta respiratorie

d) Sindrom obstructiv

e) Indicele Tifeneau 85%

862) CM Contraceptivele orale pot fi factori importanti de agravare a:

a) Lupusului eritematos sistemic

b) Hipertensiunii arteriale

c) Reumatismului articular acut

d) Sindromului Reiter

e) Spondilitei anchilozante

863) CM Care sunt criteriile de diagnostic a vasculitei hemoragice Henoch- Schonlein:

a) Purpura

b) Debut la varsta sub 20 ani

c) Dureri abdominale

d) Fotosensibilitate

e) Rash malar

864) CM Manifestarile cutanate in vasculita hemoragica sunt urmatoarele:

a) Petesii

b) Purpura

c) Prurit cutanat

d) Eritem palmar

e) Ulcere trofice pe gambe

865) CM Indicati anomaliile de laborator care apar in vasculita hemoragica:

a) Nivel crescut de IgA in ser

b) Complexe imune cu IgA

c) Proteinurie

d) Hipercolesterolemie

e) Macrohematurie

866) CM Ce modificari patomorfologice se intalnesc in vasculita hemoragica:

a) Afectarea capilarelor

b) Afectarea venelor mici

c) Afectarea arterelor mici

d) Afectarea venelor mari

e) Afectarea arterelor mari

867) CM Prin ce se caracterizeaza lombalgia din spondilita anchilozanta:

a) Debut sub 40 de ani

b) Intensificare spre dimineata

c) Durata mai mare de 3 luni

d) Redoare matinala

e) Ameliorare nocturna

868) CM Artrita periferica din spondilita anchilozanta se caracterizeaza prin:

a) Eroziuni cartilaginoase centrale

b) Hiperplazia sinovialei

c) Infiltrat cu neutrofile

d) Formare de pannus

e) Depozitare de fibrina

869) CM Pacientii cu spondilita anchilozanta in evolutie pot prezenta urmatoarele modificari radiologice:

a) Vertebre patrate

b) Largirea interliniului articular

c) Sindesmofite

d) Pensarea interliniului articular al articulatiilor interapofizare

e) Aspect de coloana in 'trestie de bambuc'

870) CM Care dintre modificarile de laborator enumerate pot fi prezente la bolnavii cu spondilita anchilozanta, forma severa:

a) Valori crescute ale fosfatazei alcaline.

b) Valori crescute ale bilirubinei directe.

c) Valori crescute ale gammaglutamiltranspeptidazei.

d) Accelerarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor

e) Anemia normocroma normocitara.

871) CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace in spondilita anchilozanta sunt adevarate:

a) Pseudolargirea spatiului articular

b) Disparitia interliniului articular

c) Osteofite marginale

d) Anchiloza osoasa

e) Osteoscleroza osului subcondral

872) CM Printre criteriile diagnostice pentru spondilita anchilozanta se numara:

a) Limitarea miscarilor coloanei lombare in plan sagital si frontal

b) Osteoporoza

c) Osteofite

d) Sacroileita definita radiologic

e) Limitarea expansiunii cutiei toracice

873) CM Afectarea cardiaca in spondilita anchilozanta se manifesta prin:

a) Insuficienta aortica

b) Stenoza mitrala

c) Pericardita

d) Miocardita

e) Tulburari de conducere

874) CM Care dintre urmatoarele criterii sunt folosite pentru diagnosticul de spondilita anchilozanta:

a) Istoric de lombosacralgie de peste 3 luni

b) Gonartroza

c) Limitarea miscarilor coloanei lombare in plan sagital si frontal

d) Limitarea expansiunii cutiei toracice (raportata la virsta si sex)

e) Sacroileita definita radiologic

875) CM Durerea inflamatorie de coloana in spondilita anchilozanta, se caracterizeaza prin:

a) Debut brusc

b) Este persistenta

c) Se exacerbeaza in cursul noptii

d) Se accentueaza la miscare

e) Localizare in regiunea lombara superioara

876) CM Care dintre cele enumerate sunt manifestari extraarticulare ale spondilitei anchilozante:

a) Fibroza pulmonara

b) Glomerulonefrita cu insuficienta renala

c) Uveita

d) Tulburari de conducere ( blocuri AV)

e) Insuficienta aortica

877) CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile de laborator din spondilita anchilozanta sunt corecte:

a) Cresterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor la majoritatea pacientilor cu boala activa

b) Nivelurile serice de IgA sunt frecvent crescute

c) Factorul reumatoid este constant prezent

d) Anticorpii antinucleari sunt constant prezenti

e) Cresterea nivelului proteinei C reactive la majoritatea pacientilor cu boala activa

878) CM Tratamentul medical in spondilita anchilozanta se face cu:

a) Indometacina 75-150mg/zi

b) Sulfasalazina la pacientii cu artrita reactiva persistenta

c) Fenilbutazona

d) Sarurile de aur

e) D-Penicilamina

879) CM Precizati care sunt manifestarile comune ale spondilartritelor seronegative:

a) Asimetria artritelor, aspect de deget in carnacior

b) Leziuni tegumentare

c) Ulceratii bucale

d) Afectarea oculara

e) Uretrita

880) CM Care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru sindromul Reiter:

a) Artrita asimetrica

b) Conjunctivita

c) Uveita

d) Eritem nodos

e) Uretrita

881) CM Nodulii Bouchard sunt localizati pe:

a) Articulatiile interfalangiene proximale ale indexului, mediusului

b) Prima articulatie carpo-metacarpiana

c) Genunchi

d) Coate

e) Picior

882) CM Modificarile radiologice caracteristice gonartrozei sunt:

a) Ingustarea spatiului articular

b) Osteoscleroza subhondrala

c) Chiste osoase subcondrale

d) Osteoscleroza epifizara

e) Eroziuni marginale

883) CM Durerea in osteoartroza se caracterizeaza:

a) Apare la efort

b) Intensificare spre seara

c) Micsorare dupa efort

d) Intensificare spre dimineata

e) Exacerbare in repaus

884) CM Artroza discovertebrala cervicala provoaca semnele:

a) Cefalee occipitala

b) Diplopie

c) Nistagmus

d) Scotoame

e) Afazie

885) CM Care dintre patologiile enumerate mai jos manifesta si afectari renale:

a) Poliarteriita nodoasa

b) Lupus eritematos sistemic

c) Sindrom Reiter

d) Arteriita Takayasu

e) Granulomatoza Vegener

886) CM Vasculita vaselor mici este leziunea esentiala in:

a) Purpura Henoch- Schonlein

b) Arteriita temporala

c) Arteriita Takayasu

d) Crioglobulinemia mixta

e) Boala serului

887) CM Afectarea esofagului in sclerodermie poate beneficia de terapie cu:

a) Almagel

b) Metoclopramid

c) Lincomicina

d) Panzinorm

e) Drotaverina (No-spa)

888) CM Complicatiile corticoterapiei de durata sunt:

a) Osteoporoza

b) Infectiile bacteriene

c) Necroza aseptica osoasa

d) Hipoglicemia

e) Ateroscleroza coronara accelerata

889) CM Care dintre situatiile enumerate pot fi considerate efecte adverse in crizoterapie:

a) Reactii cutanate

b) Febra

c) Hipertensiunea arteriala

d) Alopetie

e) Bloc atrio-ventricular

890) CM Care patologii dintre cele enumerate sunt considerate contraindicatii pentru tratamentul cu imunosupresoare (metotrexat) in bolile tesutului conjunctiv:

a) Ulcer gastric

b) Hepatita activa

c) Leucemia acuta

d) Insuficienta renala

e) Osteosarcom

891) CM Tratamentul cu penicilamina poate avea urmatoarele efecte adverse:

a) Leucopenie

b) Trombocitopenie

c) Hirsutism

d) Proteinurie

e) Hipoacuzie

892) CM Efectele secundare cele mai importante ale metotrexatului sunt

a) Afectarea ficatului

b) Ulcer gastric

c) Anemia

d) Leucopenia

e) Leucocitoza

893) CM Tratamentul indelungat cu metotrexat necesita controlul periodic al urmatorilor indici:

a) Leucocitelor

b) Eritrocitelor

c) Transaminazelor

d) Bilirubinei

e) Glicemiei

894) CM Tratamentul vasculitei hemoragice include:

a) Antiinflamatore nesteroidiene

b) Antinflamatore steroidiene

c) Imunosupresive

d) Neuroleptice

e) Diuretice

895) CM In dermatomiozita imunosupresia se utilizeaza impreuna cu corticoterapia in caz de:

a) Aparitie a manifestarilor pulmonare

b) Intoleranta de megadoze de prednizon

c) Forme refractare la corticoterapie

d) Afectare a cordului

e) Insuficienta renala

896) CM Indicatiile puls-terapiei in lupus eritematos sistemic sunt urmatoarele:

a) Afectari pulmonare

b) Afectari cardiovasculare

c) Ulcer gastric

d) Determinari renale

e) Modificari neurologice

897) CM In tratamentul eritemului facial din lupus se pot utiliza:

a) Acid acetilsalicilic (Aspirina)

b) Indometacin

c) Diclofenac

d) Aurotiomalat de sodiu (Tauredon)

e) Calciu

898) CM Din arsenalul terapeutic al lupusului eritematos sistemic fac parte urmatoarele medicamente:

a) Antiinflamatoare nesteroidiene

b) Antiinflamatoare steroidiene

c) Antimalarice de sinteza

d) Imunosupresive

e) Hipoglicemice

899) CM Glucorticoizii sunt utilizati in sclerodermie in cazul afectarii:

a) Pulmonare

b) Pericardului

c) Articulatiilor refractare la antiinflamatoare nesteroidiene

d) Musculaturii

e) Stomacului

900) CM In tratamentul sindromului Raynaud se pot utiliza:

a) Nifedipina

b) Prasosin

c) Reopoliglucina

d) Propranolol (Anaprilina)

e) Dipiridamol

901) CM Tratamentul antifibrinolitic in Sclerodermie include administrarea de:

a) D- penicilamin

b) Colchicin

c) Azatioprin

d) Propranolol

e) Interferon

902) CS Criteriul morfologic in reumatismul articular acut se considera:

a) Noduli Aschoft

b) Noduli Osler

c) Noduli reumatoizi

d) Noduli Geberden

e) Noduli tofacee

903) CS Testul Schober prezinta determinarea:

a) Mobilitatii coloanei vertebrale

b) Osteoporozei

c) Crepitatiei articulare

d) Adenopatiei

e) Pocnetelor articulare

904) CS Componentele lichidului sinovial la oamenii sanatosi sunt urmatoarele, EXCEPTIND:

a) Celule sinoviale

b) Celule mononucleare

c) Eritrocite

d) Acidul hialuronic

e) Proteine 1,5-1,8 g/dl

905) CS Pacientii cu artrita reumatoida cu manifestari ale vasculitei sistemice pot prezenta urmatoarele, cu exceptia:

a) Sindrom Rayneaud

b) Metroragii

c) Echimoze

d) Cardiopatii metabolice

e) Gangrena degetelor

906) CS Cea mai comuna manifestare a artritei reumatoide stabilite, este reprezentata de:

a) Miocardita

b) Vasculita

c) Redoarea matinala

d) Afectarea coloanei vertebrale

e) Afectarea articulatiei coxo-femurale

907) CS Precizati care dintre urmatoarele afirmatii definesc sindromul Felty:

a) Artrita reumatoida (AR) se asociaza cu eritrocitoza

b) AR se asociaza cu trombocitoza

c) AR se asociaza cu neutrofilie

d) AR se asociaza cu eozinofilie

e) AR se asociaza cu splenomegalie

908) CS Manifestarile oculare cel mai frecvent intilnite in artrita reumatoida sunt reprezentate de:

a) Uveita

b) Episclerita

c) Cataracta

d) Scleromalacia perforans

e) Conjunctivita

909) CS Precizati mecanismul de producere a anemiei normocrome, normocitare intilnite in artrita reumatoida activa:

a) Eliberarea insuficienta a Fe din sistemul reticulo-endotelial

b) Perturbari de sinteza a porfirinei

c) Exces de B6

d) Deficit de acid folic

e) Fermentopatii eritrocitare

910) CS In tratamentul artritei reumatoide sunt utilizate urmatoarele preparate, cu exceptia:

a) Antiinflamatoarelor steroidiene

b) Antiinflamatoarelor nesteroidiene

c) Imunosurpesivelor

d) Sarurilor de aur

e) Antibioticelor

911) CS Deformarile caracteristice mainii reumatoide includ urmatoarele modificari, cu EXCEPTIA:

a) In forma de M

b) In'butoniera'

c) Deviatie ulnara a degetelor

d) 'Gat de lebeda'

e) Anchiloza articulatiilor interfalangiene distale

912) CS Obiectivle terapiei artritei reumatoide sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Reducerea inflamatiei

b) Reducerea durerilor articulare

c) Oprirea evolutiei leziunilor distructive ale oaselor, articulatiilor

d) Corectarea mecanica a functiei articulare

e) Corectia acidozei

913) CS Majoritatea pacientilor cu artrita reumatoida sunt purtatori ai antigenului major de histocompatibilitate:

a) HLA DR 4

b) HLA DR 2

c) HLA DR 3

d) HLA A2

e) HLA B7

914) CS Afectarea viscerala mai des intilnita in artrita reumatoida este:

a) Pericardita

b) Gastrita

c) Ulcer gastric

d) Colecistita

e) Colita

915) CS Polimorfonuclearele, care au fagocitat complexe imune, ce se vizualizeaza ca granulatii intracelulare, caracteristice artritei reumatoide, se numesc:

a) Sinoviocite

b) Plasmocite

c) Ragocite

d) Limfocite

e) Celule B

916) CS Nodulii reumatoizi sunt formatiuni ce contin resturi de celule, fibre de reticulina si:

a) Colagen

b) Hidroxiapatita

c) Colesterol

d) Lipoproteide

e) Cristale Charcot- Leyden

917) CS Stadiul II radiologic al artritei reumatiode Nu incliude:

a) Osteoporoza vizibila radiografic

b) Absenta deformarii articulare

c) Anchiloza articulara

d) Atrofia muschilor adiacenti articulatiei

e) Prezenta facultativa a leziunilor extraarticulare

918) CS Analiza lichidului sinovial in artrita reumatoida evidentiaza:

a) Ragocite

b) Sinoviocite

c) Plasmocite

d) Limfocite

e) Celule B

919) CS Efectele adverse ale chlorochinei (delagilei) sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Tulburari vizuale

b) Colaps cardiovascular

c) Convulsii

d) Stop respirator

e) Hiperglicemie

920) CS In inductia lupusului eritematos sistemic sunt incriminate urmatoarele preparate, cu exceptia:

a) Metildopa

b) Metilprednizolonul

c) Chinidina

d) Rezerpina

e) Tetraciclina

921) CS Alegeti afirmatia falsa despre anticorpii antifosfolipidici:

a) Se asociaza des cu livedo reticularis

b) Se asociaza cu trombozele arteriale si venoase

c) Pot determina avorturi spontane

d) Se asociaza cu valvulopatii

e) Se asociaza frecvent cu hemoragii

922) CS Care dintre urmatorii autoanticorpi au incidenta cea mai mare in lupusul eritematos sistemic:

a) Anticorpi anti-centromer

b) Anticorpi anti Jo1

c) Anticorpi anti-gialuronidaza

d) Anticorpi anti-streptolizina-O

e) Anticorpi anti ADNds (dublu catenar)

923) CS Osteoporoza poate fi indusa administrind indelungat:

a) Calciu

b) Metotrexat

c) Corticosteroizi

d) Diuretice tiazide

e) Vitamina D

924) CS Osteoporoza si eroziuni ale articulatiilor mainilor sunt caracteristice pentru:

a) Artrita reumatoida

b) Osteoartroza

c) Osteoporoza juvenila

d) Spondilita anchilozanta

e) Artrita infectioasa

925) CS Blocarea ciclooxigenazei si inhibarea consecutiva a prostaglandinelor este efectul principal al:

a) Sarurilor de aur

b) Antipaludicelor de sinteza

c) Antiinflamatoarelor nesteroidiene

d) Steroizilor

e) D-penicilaminei

926) CS Pentru ce afectiune este tipic urmatorul tablou clinic: femeie tanara cu subfebrilitate, poliartralgii persistente, eruptii 'in fluture' si afectare viscerala (nefrita, pleurezie, anemie)?

a) Spondilita anchilozanta

b) Artrita psoriazica

c) Lupus eritematos sistemic

d) Artrita reumatoida

e) Artrita juvenila

927) CS Care dintre urmatorii factori nu pot favoriza aparitia sclerodermiei:

a) Policlorura de vinil

b) Hidrocarburi aromate

c) Uleuri toxice

d) Bleomicina

e) Prostaciclina

928) CS Sindromul CREST este o varianta limitata a:

a) Sclerodermiei sistemice

b) Artritei reumatoide

c) LES

d) Spondilitei anchilozante

e) Polimiozitei

929) CS Criteriile de diagnostic al sclerodermiei sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Sindromul Rayunaud

b) 'Edem dur', induratia tegumentuluui

c) Calcinoza subcutanata

d) Osteoliza falangei distale

e) Sindromul Reiter

930) CS Injuria celulei endoteliale in sclerodermie poate fi reflectata de nivelul crescut de:

a) Factorul Fon Willenbrant

b) Factorul reumatoid

c) Factorul Hageman

d) Colesterol

e) Glicoza in sange

931) CS Care tegumente sunt interesate cel mai rar in sclerodermie:

a) Ale degetelor si miinilor

b) Ale fetei

c) Ale antebratului

d) Ale trunchiului

e) Ale talpilor

932) CS Artralgiile оn sclerodermie pot fi explicate prin:

a) Colagenarea sinovialei

b) Degenerarea proteoglicanilor cartilajului articular

c) Depunerea cristalelor de oxalat de calciu in articulatii

d) Depunerea cristalelor de apatita in articulatii

e) Osteoporoza subcondrala

933) CS Guta este o maladie determinata de anomalia innascuta sau dobindita a metabolismului:

a) Glucidic

b) Purinic

c) Hidric           

d) Electrolitic  

e) Energetic    

934) CS Care articulatie e afectata cu predilecte (in debut) in guta:

a) Radio-carpala

b) Tarso-falangeala l

c) Genunchii

d) Umerii

e) Cotul

935) CS Manifestari clinice ale periarteriitei nodoase pot fi urmatoarele, cu exceptia celor:

a) Renale

b) Musculoarticulare

c) Nervoase

d) Gasrointestinale

e) Oculare

936) CS Criteriile principale de diagnostic ale dermatomiozitei sunt urmatoarele, Cu EXCEPTIA:

a) Slabiciune musculara simetrica

b) Edem periorbital

c) Cresterea Creatinfosfokinazei in ser

d) Nivel crescut de antistreptolizina-O in ser

e) Anomalii elecromiografice de tip miotonic

937) CS Aproape 100 % dintre pacientii cu miozita cu autoanticorpi anti-Jo-1 apartin fenotipului:

a) Polimiozita asociata cu fibroza pulmonara interstitiala

b) Boala mixta a tesutului conjunctiv

c) Lupus eritematos sistemic

d) Sindromul Sjogren

e) Sindromul CREST

938) CS Simptoamele de reflux esofagian in dermatomiozita sunt cauzate de:

a) Afectarea musculaturii striate faringiene

b) Disfunctia sfincterului esofagian inferior

c) Colecistita

d) Disfunctia sfincterului esofagian superior

e) Fermentopatie

939) CS Manifestarea precoce a spondilitei anchilozante se considera:

a) Durere lombosacrala

b) Durere cervicala

c) Bolnavul are aspectul unei 'marionete de lemn'

d) Cifoza dorsala superioara

e) Amiloidoza renala

940) CS Cea mai frecventa manifestare extraarticulara la pacientii cu spondilita anchilozanta este:

a) Afectarea renala

b) Afectarea oculara

c) Afectarea cardiaca

d) Afectarea vasculara

e) Afectarea tegumentara

941) CS Complicatia neurologica care poate aparea la pacientii cu spondilita anchilozanta in stadiu avansat este:

a) Sindromul 'cozii de cal'

b) Hiperestezie perineala

c) Accentuarea reflexelor achiliene

d) Compresia nervului median

e) Afazia

942) CS Afectarea majora cardiaca in spondilita anchilozanta este reprezentata de :

a) Insuficienta sigmoidelor aortice

b) Stenoza aortica

c) Insuficienta mitrala

d) Insuficienta tricuspidala

e) Stenoza mitrala

943) CS Atigenul de histocompatibilitate cel mai frecvent intalnit la pacientii cu spondilita anchilozanta este:

a) HLA DR 4

b) HLA DR 2

c) HLA B27

d) HLA A2

e) HLA B7

944) CS Sacroileita bilaterala de diverse grade, confirmata radiologic, este criteriul esential pentru:

a) Spondilita anchilozanta

b) L upus eritematos sistemic

c) Artrita reumatoida

d) Reumatism articular acut

e) Guta

945) CS In grupul spondilitelor seronegative sunt incluse urmatoarele, cu exceptia:

a) Spondilitei anchilozante

b) Artritei reactive

c) Artritei psoriatice

d) Sindromului Bechet

e) Sindromului Raynaud

946) CS Care vasculita poate debuta cu astm bronsic:

a) Sindromul Churg -Straus

b) Granulomatoza Wegener

c) Boala Kawasaki

d) Purpura Henoch-Schonlein

e) Crioglobulinemia mixta

947) CS Afectarea tegumentara in vasculita hemoragica include urmatoarele, cu exceptia:

a) Petesii

b) Echimoze

c) Teleagioectazii

d) Purpura

e) Papule

948) CS Afectarea aortei, a ramurilor sale cu afinitate deosebita pentru colateralele arterei carotide externe si, in special, pentru artera temporala superficiala, este cunoscuta sub denumire de:

a) Arteriita Horton

b) Sindromul Churg -Straus

c) Granulomatoza Wegener

d) Purpura Henoch-Schonlein

e) Crioglobulinemia mixta

949) CS Arteriita Takayasu poarta denumirea de:

a) Alveolita

b) Boala " fara puls'

c) Boala legionarilor

d) Purpura trombocitopenica

e) Crioglobulinemia mixta

950) CS Criteriile diagnostice in boala Kawasaky sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Febra

b) Conjunctivita

c) Glomerulonefrita

d) Limfadenopatie cervicala

e) Eruptii polimorfe pe trunchi

951) CS Eritemul nodos Nu poate fi simptomatic pentru:

a) Distonia neurocirculatorie

b) Sarcoidoza

c) Infectie streptococica

d) Yersinioza

e) Tuberculoza

952) CS Care este de obicei prima manifestare a bolii Behcet:

a) Artrita articulatiilor tarso-falangiene

b) Astm bronsic

c) Nefrita

d) Pneumonita

e) Ulceratii recurente orale si genitale

953) CS In aparitia sindromului Reiter este cunoscut rolul:

a) Agentilor infectiosi

b) Anomaliilor metabolice

c) Traumatismului cardiac

d) Abuzului de alcool

e) Aterosclerozei coronare

954) CS Contraindicatie in tratamentul cu corticosteroizi este:

a) Reumatismul articular acut

b) Astmul bronsic

c) Nefrita lupica

d) Dermatomiozita

e) Ulcerul gastric in acutizare

955) CS Care preparat se foloseste in puls- terapia bolilor reumatice:

a) Penicillin

b) Nandrolon (Retabolil)

c) Dobutamin

d) Aprotinina (Contrical)

e) Metilprednizolon

956) CS Tratamentul bolnavului cu artrita reumatoida se incepe cu medicatia:

a) Antipaludice de sinteza (hidroxiclorochina)

b) Terapie imunosupresiva (metotrexat)

c) Antiinflamatoare nesteroidiene (diclofenac)

d) Antiinflamatoare steroidiene (prednison)

e) Saruri de Aur (tauredon)

957) CS Efecte adverse in puls- terapie la bolnavii cu lupusul eritematos sistemic sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a) Salt tensional

b) Prurit cutanat

c) Aritmii

d) Convulsii

e) Icter

958) CS Care din urmatoarele preparate pot provoca leziuni retiniene ireversibile ce duc la pierderea vederii?

a) Sarurile de aur

b) Corticosteroizii

c) Antibioticele

d) Sulfasalazina

e) Antimalaricele de sinteza

959) CS Care dintre urmatoarele afirmatii privind efectele adverse ale terapiei cu aspirina nu este corecta:

a) Dispepsie

b) Urticarie

c) Hipoacuzie

d) Trombocitoza

e) Leucopenie

960) CS Profilaxia reumatismului articular acut se face cu:

a) Benzatin benzilpenicilina G

b) Lincomicina

c) Trimetoprim

d) Nitrofurantoina (Furadonin)

e) Norfloxacin (Nolicin)

961) CS Contraindicatie in tratamentul cu acidul acetilsalicilic este:

a) Ulceratia gastro-intestinala in faza acuta

b) Angina pectorala

c) Artrita reumatoida

d) Tromboflebita acuta

e) Reumatismul articular acut

R a s p u n s U R I

Medicina Interna