Epilepsia



Epilepsia

Sunt epileptica si-mi doresc cu disperare sa am un copil. Este prudent sa concep?

Cu precautiile de rigoare, sansele dvs. de a avea un bebelus sanatos sunt ex­celente. Daca mergeti acum la un obstetrician si va mentineti boala de baza sub cel mai bun control posibil inainte de a concepe, faceti primul pas. (Pentru acelea care sunt deja gravide, este extrem de im­portant sa mearga la medic cat mai devre­me in sarcina.) Daca nu ati facut deja asta, informati-va medicul care va ingrijeste de epilepsie, despre planurile de sarcina, o stricta supraveghere a bolii dvs. si posibil ajustari dese ale dozelor de medicamente vor fi necesare, ca si comunicarea dintre cei doi medici care va vor ingriji.

Desi viitoarele mame epileptice au o probabilitate usor mai crescuta de a re­simti greturi si varsaturi (hyperemesis), ele nu au riscuri mai crescute de a dezvol­ta nici o alta complicatie severa a sarcinii sau nasterii. Pare sa existe o usoara cres­tere a incidentei unor anomalii fetale la copiii nascuti din mame epileptice, dar acestea se pare ca sunt mai adesea legate de utilizarea unei anumite medicatii anti-convulsivante in timpul sarcinii, decat de epilepsie in sine. Discutati cu medicul di­nainte, posibilitatea de a vi se reduce trep­tat tratamentul, inainte de conceptie. Acest lucru s-ar putea sa fie posibil daca ati avut o perioada de timp fara atacuri. Daca ati mai avut convulsii, este impor­tant sa le mentineti sub control, de prefe­rat imediat. Veti avea nevoie de medica­mente pentru acest lucru, dar ar putea fi posibil sa treceti pe un medicament mai putin riscant decat cel pe care-l luati pana acum. Terapia cu un singur medicament pare sa cauzeze mai putine probleme in sarcina decat cea cu mai multe medica­mente asociate, si este astfel de preferat. Si este important sa nu opriti medicatia necesara, de teama sa nu va dauneze be­belusului, daca nu o luati - si aveti con­vulsii mai frecvente - ar putea fi mai pe­riculos pentru copilul dvs. nenascut.



Intrucat cel mai mare risc de a dez­volta anomalii fetale este in primele 3 luni, aveti mai putine motive sa va ingri­jorati de efectul medicamentelor, dupa acest moment. Cateodata ecografia sau testarea alfa-fetoproteinei pot determi­na la inceputul sarcinii daca fatul a fost afectat. Daca ati luat acid valproic (Depakene), medicul ar putea sa caute in mod special defectele de tub neural pre­cum spina bifida.

Este important pentru toate femeile cu epilepsie, sa aiba o nutritie de calitate si sa doarma suficient, precum si o hi­dratare adecvata. Chiar si cu o dieta buna, femeile gravide cu epilepsie dez­volta adesea anemie prin deficit de acid folie (de aceea cercetarile arata ca bebe­lusii lor au un risc usor mai crescut de a dezvolta defecte de tub neural). Admi­nistrarea unui supliment prenatal ce con­tine acid folie va reduce riscul acesta dra­matic (desi ocazional poate creste frec­venta convulsiilor la unele femei), ideal ar fi ca acest supliment sa fie inceput cu 3 luni inainte de conceptie. (Sau, daca o sarcina v-a surprins si a facut acest lucru imposibil, cat de repede se poate, cand aflati ca sunteti gravida.)

Se pot recomanda si suplimente de vita­mina D, caci unele medicamente pot inter­fera cu metabolismul acestei vitamine. In ultimele 4 saptamani de sarcina se poate prescrie un supliment de vitamina K pen­tru a reduce riscul de hemoragie, o alta complicatie ceva mai frecventa la bebelu­sii mamelor epileptice. Sau se poate injec­ta bebelusul la nastere cu vitamina K.

Majoritatea femeilor descopera ca sar­cina nu le exacerbeaza epilepsia. Jumata­te dintre ele nu resimt vreo modificare a bolii lor, iar un procent mai scazut au cri­ze mai putin frecvente si mai usoare. Ca­teva descopera totusi ca crizele lor devin mai frecvente si mai severe. Acestea pot fi variatii individuale, sau datorita faptu­lui ca medicamentele sunt vomitate sau prea diluate in excesul de lichide caracte­ristic organismului gravid, in mod nor­mal. Luand un anticonvulsivant cu eli­berare lenta inainte de a va culca, seara, ceea ce ii permite medicamentului sa se acumuleze in organism inainte ca varsa­turile de dimineata sa inceapa, puteti adesea minimiza problema pierderii me­dicamentelor prin varsaturi. Daca pro­blema o reprezinta diluarea in exces a medicatiei, reajustarea dozelor ar putea sa rezolve situatia.

Travaliul si nasterea nu vor fi mai complicate pentru dvs., desi este important sa continuati administrarea medica­tiei anticonvulsivante in timpul travaliu­lui, pentru a scadea la minim riscul unor convulsii in timpul nasterii. Se poate fo­losi anestezia epidurala pentru reduce­rea durerilor.

Nici alaptarea bebelusului dvs. nu ar trebui sa reprezinte o problema. Majori­tatea medicamentelor antiepileptice trec in laptele de san in doze atat de mici, in­cat ele nu afecteaza bebelusul care suge. Dar intrebati-va totusi medicul pediatru pentru a fi sigura ca medicamentele pe care le luati dvs. sunt in regula. Si daca bebelusul dvs. devine neobisnuit de som­noros dupa supt, raportati-i medicului acest lucru. S-ar putea sa fie nevoie de o schimbare a medicatiei.