Ecografia ginecologica pediatrica

Ecografia ginecologica pediatrica

Ecografia efectuata in etapa pre/peripuberala respecta aceleasi re­guli de ecografie ca si la adult sub rezerva adaptarii la aspectele anatomo-topografice si functionale specifice varstei.

Indicatii: amenorce primara, amenoree secundara disgenezia gonadelor , pubertatea precoce, organe genitale ambigue sau anormale, tumori pelviene, secretii vaginale patologice, abces pelvian, anomalii de dezvoltare anorectale.

Anatomie

Dimensiunea si forma uterului variaza cu varsta; la nou-nascut ute­rul are o lungime de 3,5 cm, datorita impregnatiei hormonale din sar­cina, ca apoi sa scada la 2,5 cm. In perioada adolescentei lungimea uteru­lui ajunge pana la 5-6 cm. Ovarele la fetita au dimensiuni de 2 cm observandu-se o crestere usoara imediat dupa nastere pentru ca la pu­bertate sa ajunga la dimensiuni de 3 cm.

Anatomie ecografica

Uterul are aspectul unei formatiuni ovalare, ecogene, cu structura de parenchim, dispusa posterior de vezica urinara, in continuarea vaginei. Raportul dimensiunii col/corp in functie de varsta estediferit si anume: prepubertar - 2:1; imediat postpubertar - 1:1. Exista o mobilitate a uterului in functie de gradul de umplere a vezicii urinare. Vaginul se prezinta ca si o structura tubulara situata distal de uter. Ovarele apar ca si mici formatiuni ecogene, neregulat conturate, dispuse de o parte si alta a uterului.

Metodologie de examinare

Vezica urinara trebuie sa fie plina cu ocazia examinarii. Fetitele vor ingera 200—300 ml de lichide cu l ora inainte iar adolescentele cu l—3 ore inaintea explorarii. Dimensiunile transductorului se adapteaza dimensiunii copilului si profunzimii zonei de cercetat, astfel incat, pentru adolescente se foloseste un transducer de 3,5 MHz iar la fetitele mai mici un transducer de 5 MHz. Transducerul se aplica perpendicular pe structurile pelviene. Pentru structurile profunde fasciculul de US tre­buie sa treaca inapoia simfizei pubiene.

Patologie

Uterul

Sarcina. La grupa de varsta examinata sarcina apare intr-un pro­cent redus. Sarcina se poate pune in evidenta la fel ca si la adulti. Exa­minarea ecografica se impune intotdeauna cand la examenul abdomenu­lui sau la tuseul rectal se evidentiaza o tumora pelviana.

Anomaliile congenitale. Vor fi suspectate, in general, la adolescentele care prezinta tulburari de ciclu menstrual, anomalii in procesul de maturare sexuala si/sau prezinta anomalii congenitale vizibile la exame­nul clinic (absenta vaginului, imperforatia anala si/sau himenala, ano­malii ale tractului urinar)

Uter hipoplazic.

Tumori. Benigne sau maligne, tumorile genitale la copii sunt rare. Dintre acestea, mai frecvent, se intalneste sarcomul botrioid si adenocarcinomul uterin. Ecografic se evidentiaza tumori solide, ecogene, cu structura neomogena, uneori cu zone transsonice interne, expresie a necrozelor, slab delimitate.

Anomalii de dimensiuni. Modificarile de dimensiune ale uterului ridica urmatoarele probleme de diagnostic diferential:

— uter mic/absent: stari hipogonadotropice, agenezia gonadala, dis-genezia gonadala, agenezia uterina izolata, testicul feminizant;

— uter mare: tumori endocrino-secretante, sarcina intrauterina, tumora intrauterina, hematocolpos si hematometrie, metastaze sau pro­pagarea unor neoplazii din vecinatate.

Inflamatiile pelviene. Apar mai frecvent cu ocazia debutului acti­vitatii sexuale la adolescente. Ecografia evidentiaza formatiuni tumorale anexiale cu contur sters, cu structura hipoecogena. Adeseori apare lichid (zona transsonica) in fundul de sac Douglas. Dupa tratament peretele uterin poate prezenta un aspect hiperecogen, ingrosat si formatiuni transsonice, cu elemente ecogene (detritusuri) in interior. Diagnosticul dife­rential se face cu structurile intestinale si continutul hidroaeric al acestora.

Vaginul

Anomalii congenitale. Atrezia vaginala, vaginul dublu si septat sunt anomaliile cele mai dificil de diagnosticat ecografic, in timp ce stenoza si hipoplazia vaginala sunt mai accesibile.

Hematocolposul, relativ maifrec­vent, datorat imperforatiei himenale, apare ecografic ca si o formatiune tumorala transsonica, situata in pelvis, in continuarea inferioara a uterului, delimitata anterior si posterior de pereti.Examenul clinic siradiologic sunt obligatoriiin vederea unei conduite chirurgicale co­recte .

Hematocolpos

Tumori. Apar ca si formatiuni ex­pansive, solide, slab delimitate,neomogene, aflate sub corpul uterin. Mai frecvente sunt sarcomul botrioid si adenocarcinomul la fetite a caror mame au luat dietilstilbestrol in timpul sarcinii. Ecografia este nespecifica in diferentierea acestor tipuri tumorale.

Corpii straini. Se prezinta ca si formatiuni ecogene, cu dimensiuni variabile, proiectate in vagin si uneori la nivelul vezicii urinare.

Ovarul

Anomalii congenitale. Sunt reprezentate de urmatoarele aspecte: agenezia/disgenezia gonadala, sindromul Turner, sindromul Turner-Albright, insuficienta ovariana primara, sindromul congenital al gonadelor rudimentare.

Tumori:

— chiste functionale - sunt reprezentate de chistele ovariene foliculare si chistul corpului luteal. Ecografic apar ca si formatiuni tumorale transsonice, bine delimitate, cu aspect simplu sau multilocular. Aspectul multichistic, cu ingrosarea hiperecogena a corticalei ovariene, sugereaza un sindrom Stein-Löwenthal.

— teratoame chistice benigne - reprezentate mai frecvent de chis­tul dermoid, apar ca si formatiuni tumorale de dimensiuni variabile, bine delimitate, cu structura neomogena, cu zone cu ecouri intense in inte­rior datorita continutului de grasimi si resturi embrionare.

— tumori maligne, rar intalnite la fetite, sunt reprezentate de: teratoame, carcinoame embrionare, carcinoame primare si disgerminoame. Mai rare sunt chistadenomul seros si mucinos si adenoacantomul. Ecografic nu se pot face aprecieri asupra tipului histologic.

Criteriile US de malignitate sunt: prezenta ascitei, invadarea uterului, existenta unor zone transsonice in interiorul unui parenchim ovarian hipertrofiat, adenopatiile retrope-ritoneale, metastazele hepatice.