|
DERMATOLOGIE -
LEZIUNILE ELEMENTARE CUTANATE
I. Maculele sau petele
=
leziuni circumscrise de culoare diferita de cea a tegumentului normal, fara
modificarea reliefului sau consistentei pielii.
1.
Petele pigmentare =
modificari de coloratie ale pielii cauzate de acumularea de pigment in epiderm
si derm
leziuni circumscrise, difuze sau generalizate care nu dispar la presiune.
a) Pete cauzate de tulburari ale melanogenezei prin:
Ø acumularea anormala de melanina
Ø congenitala (nevi pigmentari)
Ø dobandita (nevi nevocelulari, efelide),
Ø localizata (nevi nevocelulari, efelide, cloasma, pata cafea cu lapte)
Ø generalizata = melanodermie (boala Addison), primara (nevi nevocelulari, efelide) sau secundara altor leziuni (pemfigus, lichen plan).
Ø pierderea partiala (hipocromie) sau totala (acromie) a melaninei
Ø congenitala (nev acromic, albinism)
Ø dobandita (vitiligo),
Ø localizata (piebaldism)
Ø generalizata (albinism),
Ø primara (vitiligo)
Ø secundara altor leziuni (pitiriazis versicolor, eczematide, psoriazis vulgar).
Ø La nivelul pielii scalpului pierderea pigmentului melanic se traduce printr-o mesa de par alb (polioza) sau albirea totala a parului (canitie).
Ø Leucomelanodermia = o asociere a hipocromiei cu hipercromia melanica.
b)Pete produse prin acumularea altui pigment decat melanina
Ø in dermatozele cronice ale membrelor inferioare - produse in urma fenomenelor de capilarita cu hemoragii repetate si depunerea hemosiderinei (pigment derivat din hemoglobina) care va conduce la pigmentarea bruna a tegumentului (dermatita purpurica si pigmentata a gambelor la persoanele cu staza venoasa).
Ø Pigmentatii in argiroze, arsenicism sau tatuaje (cu tus chinezesc).
Petele vasculo-sanguine - datorate alterarii vaselor si sangelui circulant sau extravazarii hematiilor.
clasificate in 3 categorii - functie de comportamentul la vitropresiune:
eritemul care dispare la vitropresiune,
maculele vasculare dispar partial la vitropresiune,
purpura nu dispare la vitropresiune.
Histopatologic - largirea evidenta a lumenului arteriolelor din plexul subpapilar.
poate fi asociat cu alte leziuni precum vezicule, bule, pustule.
Dupa configuratie si intindere - tipuri de eritem:
a) eritemul localizat – haloul (mica zona eritematoasa in jurul unei leziuni circumscrise: vezicula, bula, pustula), eritemul in placi sau in placarde.
b) eritemul regional – al zonelor descoperite sau fotoexpuse (fata, decolteul si dosul mainilor), al marilor pliuri (inghinal, axilar, submamar, interfesier).
c) eritemul generalizat = exantem, intereseaza suprafete extinse sau chiar tegumentul in totalitate.
trei tipuri de eritem generalizat:
o de tip scarlatiniform (exantem scarlatiniform) - eruptia este difuza, avand un aspect rosu-viu cu puncte hiperemice, fara spatii de piele sanatoasa (scarlatina, eruptii alergice).
o de tip rozeoliform (exantem rozeoliform) - eruptia se prezinta ca pete rosii de mici dimensiuni, slab delimitate, separate intre ele prin piele sanatoasa, pe alocuri petele putand conflua (rozeola sifilitica, eruptii medicamentoase).
o de tip morbiliform (exantem rubeoliform) - eruptia se prezinta ca pete rosii, congestive, usor proeminente, cu diametrul sub 1 cm, cu zone de piele sanatoasa.
infiltratie vizibila si palpabila data de un edem cutanat profund,
descuamatie mai mult sau mai putin intensa,
modificari ale fanerelor (ingrosarea unghiilor),
durata eruptiei care depaseste cateva saptamani, semne generale asociate (febra, alterarea starii generale),
adenopatii superficiale.
apare in psoriazis, limfom cutanat, eczema, toxidermie.
Pielea este rece la palpare.
Cauza - staza a sangelui in capilare si vene datorata unui spasm arterial.
localizata mai ales la extremitati (acrocianoza, boala Raynaud, degeraturi) sau realizeaza aspectul de livedo (livedo reticular, livedo racemosa).
Cauze:
inflamatie a peretelui vascular insotita uneori de necroza fibrinoida (vascularita),
anomalie a sangelui, in mod particular a trombocitelor (trombocitopenie, trombocitopatie).
Clinic - se manifesta initial ca o pata de coloratie rosu inchis care nu dispare la presiune, schimbandu-si apoi aspectul datorita modificarilor hemoglobinei, trecand prin diverse nuante: albastru, galben, pentru ca in final sa ramana o pata bruna, trecatoare sau durabila
Localizarea de electie - la nivelul membrelor inferioare unde presiunea venoasa este maxima.
Cand leziunile cutanate sunt insotite de hemoragii mucoase → purpura hemoragica (eritem polimorf).
Dupa forma si dimensiunea petelor purpurice - forme semiologice:
Ø petesiile = mici pete hemoragice cu diametrul de 1-2 mm, de obicei multiple, izolate sau confluate;
Ø vibices = pete hemoragice liniare aparute pe zonele cutanate supuse traumatismelor;
Ø echimozele = placarde cu dimensiuni diferite, avand margini mai mult sau mai putin regulate, cu sediul subcutanat si aparand mai ales dupa traumatisme si mai rar prin tulburari de hemostaza;
Ø purpura necrotica in care elementele eruptive hemoragice sufera un proces de necroza, avand ca si cauza tromboza vasculara;
Ø purpura eczematida (purpura pruriginoasa) = asocierea purpurei cu eczematide.
dispar la presiune dar sunt permanente.
doua tipuri:
congenitale – reprezentate prin angioame (angiomul plan = placa rosie-violacee, bine delimitata, remarcabila prin fixitate si cronicitate in tot decursul vietii);
dobandite – reprezentate prin telangiectazii = arborizatii vasculare fine nepulsatile localizate in mod particular la nivelul fetei
Leziunile elementare cutanate infiltrate
Papula o proeminenta a pielii solida, neindurata, bine circumscrisa, de mici dimensiuni cu diametrul de obicei sub 1 cm, care se vindeca fara cicatrice.
aspect - rotunda, ovala, poligonala, ombilicata, acuminata (conica de obicei in jurul unui orificiu pilo-sebaceu).
Culoarea - rosie (eritemul polimorf), rosie-violacee (liliachie) (lichen plan), rosie-bruna (sifilis).
2. Lichenificarea = ingrosarea pielii cu adancirea santurilor normale care prin intretaierea lor det. suprafete poligonale.
este o leziune cutanata secundara produsa prin scarpinat repetat (neurodermite, eczeme,prurigo cronic).
3. Nodulii = leziuni primitive, circumscrise, rotunde, mai mult sau mai putin proeminente, cu dimensiuni de peste 1 cm, solide, ferme si infiltrate la palpare.
nodozitatile = induratii subcutanate avand dimensiuni mari de cativa centimetri si evolutie acuta
gomele = noduli cu evolutie progresiva trecand prin patru stadii: cruditate, ramolire, ulcerare si reparatie (sifilis, tuberculoza cutanata, lepra).
Durata de evolutie clinica a nodulilor:
acuta (6-8 saptamani),
subacuta (3-6 luni)
cronica (peste 6 luni).
4. Vegetatiile = excrescente moi, filiforme sau globuloase, cu suprafata neregulata, mamelonata, avand uneori aspect conopidiform.
Suprafata poate fi carnoasa, fragila (aspect de smeura) si mai rar keratozica, uscata (tuberculoza verucoasa).
primitive (vegetatiile veneriene)
secundare unor procese inflamatorii (piodermita vegetanta, pemfigus vegetant).
localizate oriunde dar de obicei sunt mai frecvente pe mucoase si in jurul orificiilor naturale.
Tumora = o formatiune circumscrisa a pielii, neinflamatorie, de obicei solida, de dimensiuni si consistenta variabile, reliefata sau inclavata in piele, cu tendinta sa persiste sau sa creasca.
Tumorile cutanate pot avea ca punct de plecare:
epidermul (ex: carcinoamele, melanoamele),
elementele constitutive ale dermului (ex: fibroblaste, vase, nervi, anexe)
celulele prezente in piele (ex: metastaze, limfoame).
Pe plan evolutiv tumorile benigne sunt fie stationare, fie prezinta o crestere rapida spre deosebire de cele maligne care cel mai ades se extind lent.
Leziuni elementare cutanate cu continut lichid
situate fie pe piele sanatoasa (ex: varicela) sau pe eritem cutanat (ex: eczema).
In evolutie
se pot rezorbi lasand la suprafata o scuama fina sau
se pot rupe spontan sau prin scarpinat situatie in care serozitatea se usuca dand nastere unei cruste sub care se gaseste o mica eroziune,
pot conflua formand bule
se pot infecta cu formarea de pustule.
Leziuni elementare cutanate cu continut lichid
Bulele sau flictenele = ridicaturi ale epidermului de forma rotunda sau ovalara, cu dimensiuni cuprinse intre 5 mm si mai multi centimetri, avand un continut lichid care poate fi clar, tulbure sau hemoragic.
In raport cu cantitatea de lichid colectat in interiorul lor - pot fi bombate, hemisferice sau din contra turtite, flasce cand serozitatea este mai putin abundenta,
localizate pe o piele aparent sanatoasa sau pe o zona eritematoasa a pielii.
Pot fi localizate pe piele dar si pe mucoasele externe (bucala, conjunctivala, nazala).
Evolutia:
cele rezistente se pot rezorbi,
cele fragile se rup spontan sau sub actiunea unui mic traumatism, serozitatea eliberata uscandu-se si dand nastere unei cruste mai subtiri sau mai groase.
Dupa cicatrizare → o mica pata pigmentata reziduala.
continutul bulelor se poate tulbura devenind purulent →pustula.
Pustulele = ridicaturi circumscrise, mai rar plane, cu dimensiuni diferite (adesea sub 1 cm), de culoare alba sau galbena si avand un continut purulent.
In evolutie prin uscarea continutului sau dupa ruperea lor se formeaza cruste galben-brune care se elimina lasand in urma lor o pigmentatie mai mult sau mai putin persistenta.
Pustulele primitive superficiale ocupa ostiumul folicular aparand ca mici formatiuni purulente, rotunde, centrate de un fir de par, iar periferic prezentand un halou eritematos (ex: foliculita stafilococica, acnee).
pustulele primitive profunde afecteaza portiunea profunda a foliculului pilos prezentandu-se ca mici noduli inflamatori si durerosi cu evolutie acuta (ex: orjelet) sau subacuta (ex: sicozis).
Deseuri cutanate
= leziuni cutanate rezultate din acumularea la suprafata pielii a celulelor cornoase hiperplaziate, a secretiilor patologice si a tesuturilor necrozate.
1. Scuamele = depozite cornoase vizibile spontan sau dupa gratajul slab efectuat cu chiureta, indepartandu-se mai mult sau mai putin usor de pe piele.
Ø Dupa grosime si aspect - aspecte de scuame:
Ø scuamele foliculare - de mici dimensiuni, localizate la emergenta unui fir de par (ex: pitiriazis rubra pilar);
Ø scuamele pitiriaziforme - fine, albicioase, cu aspect fainos, putin aderente si de talie mica (ex: pitiriazis versicolor);
Ø scuamele psoriaziforme - albe, stralucitoare, groase cu dimensiuni de obicei mari si aderente (psoriazis);
Ø scuamele in lambouri, omogene si subtiri (scarlatina, anumite toxidermii medicamentoase);
Ø scuamele ihtioziforme - poligonale cu aspect de solzi de peste si foarte uscate (ex: ihtiozele ereditare).
Crustele = leziuni secundare rezultate din uscarea la suprafata pielii a secretiilor patologice, corespunzand unui stadiu evolutiv al leziunilor elementare primare: bule, vezicule, pustule, eroziuni, ulceratii.
Forma si dimensiunea crustelor sunt cele ale leziunilor din care provin.
Crusta trebuie ridicata pentru a vedea leziunea subiacenta si pentru a efectua dezinfectia.
Culoarea crustelor poate fi:
galbuie (ex: eczema),
galbena ca mierea (ex: impetigo streptococic),
hematica (ex: ectima, epitelioame).
Leziuni elementare cutanate prin solutii de continuitate
Dupa profunzimea lor se disting:
a) Eroziunea sau exulceratia = o pierdere de substanta superficiala cu fundul neted, bine delimitata si care se vindeca fara cicatrice lasand doar o macula pigmentata reziduala.
survin in evolutia veziculelor, bulelor si pustulelor.
Rar eroziunea este primitiva (ex: sifilomul primar).
b) Ulceratia = o pierdere de substanta mai profunda decat eroziunea interesand dermul si chiar hipodermul si care se vindeca printr-o cicatrice sechelara.
poate fi superficiala (ex: ectima) sau intinsa si profunda (ex: epitelioame, TBC cutanat, lepra).
Forma ulceratiei - rotunda, ovala sau neregulata,
fundul - neted, anfractuos sau proeminent,
marginile - taiate drept (ex: goma sifilitica), alteori decolate (ex: goma TBC) sau ridicate in burelet (ex: epitelioame).
Baza ulceratiei poate fi moale, infiltrata sau dura.
Escoriatia = o pierdere de substanta superficiala sau profunda produsa de un traumatism.
Poate fi accidentala consecutiva unei zgarieturi printr-un corp strain sau simptomatica in urma scarpinatului (ex: eczema, prurigo, pediculoza).
d) Fisura = o eroziune sau o ulceratie de forma liniara, dureroasa, localizata in regiuni inflamate si supuse miscarilor de extensie (ex: pliuri, palme, plante).
Ragada = o fisura liniara situata in jurul orificiului bucal.
e) Gangrena = o necroza tisulara de coloratie neagra avand origine vasculara sau infectioasa si care se ulcereaza secundar prin eliminarea tesutului necrotic.
f) Escara = o necroza ulcerata secundar si localizata in zone de presiune.
se poate extinde la muschi, tendoane, oase si articulatii.
Sechele cutanate
= leziuni secundare evolutiei anumitor dermatoze, ele fiind mai rar primitive.
a) Cicatricea = o leziune circumscrisa sau mai intinsa aparuta in urma unui proces de reparare cu formarea de tesut de neoformatie implicand mai ales dermul, aparut dupa pierderea de substanta sau dupa o inflamatie cutanata.
Culoarea: acromica (de nuanta alba-sidefie), hiperpigmentata in totalitate sau depigmentata in centru si hiperpigmentata la periferie
Cicatricele patologice = leziuni secundare proeminente, vizibile si palpabile.
doua tipuri:
cicatricea hipertrofica - bombata deasupra tegumentului, bine delimitata, regulata, de culoarea pielii normale si cu evolutie in general spontan regresiva in 12-18 luni;
cicatricea cheloidiana are un aspect asemanator, dar cu prelungiri in forma clestilor de rac si mai ales cu o evolutie extensiva pe o perioada de mai multi ani. – mai frecventa la negrii si pe anumite zone (partea superioara a trunchiului).
Atrofia = o alterare care consta intr-o subtiere a pielii prin diminuarea sau disparitia tuturor sau numai a unei parti a componentelor constitutive.
Pielea atrofica are o coloratie ceroasa sau alba, este subtire prin ea putandu-se vedea uneori cu ochiul liber vasele si tendoanele.
La palpare se evidentiaza o depresiune corespunzand zonei atrofice.
c) Scleroza = o leziune caracterizata printr-o ingrosare si pierdere a elasticitatii cutanate.
Pielea este dura, pierzandu-si supletea si fiind putin mobila pe planurile profunde.
in sclerodermie sau dermo-hipodermitele sclerodermiforme din insuficienta venoasa a membrelor inferioare
Dermatoze parazitare vegetale = dermatomicoze
etiologie: organisme inferioare inrudite cu plantele, >450000 de specii de ciuperci din aer, apa, sol din care 70-80 de specii sunt patogene pentru om → 4 genuri:
- 3 tipuri:
a) Geofile → contaminare prin activitati agricole
b) Zoofile → gazda vitel, rozatoare de casa, ovine
c) Antropofile → contaminare interumana, specii adaptate la om
diagnosticul in micologie:
clasificare:
Epidermomicoze
. Pitiriazisul versicolor
frecvent asimptomatic
agent patogen: Pitirosporon ovale -> specie antropofila
localizare: trunchi, umar, gat
leziuni de tip macular de diferite dimensiuni, chiar placi, placarde (policiclice)
culoare maronie, cafe-au-lait, galbui, verzui
neprurigen, neinflamator
privite in lumina laterala -> depozit scuamos fin („semnul rumegusului”) -> daca le zgariem cu unghia, pe urma unghiei ramane ca rumegusul;
toamna leziunile devin albe: pitiriazisul acromiant (cultura de parazit reprezinta un ecran solar pentru raze) => zone de leziuni nebronzate
diagnostic: aspect, localizare, in lampa Wood => fluorescenta galben verzuie foarte caracteristica
tratament:
fierberea lenjeriei de corp
purtarea lenjeriei de bumbac
expunerea la UV iarna
tratament local:
aplicarea preparatelor iodate (tinctura de iod), tinctura Saboraud
daca leziunile sunt mai mari, numeroase => preparate imidazolate (Clotrimazol, Miconazol, Ecomazol, ketoconazol, Itraconazol) -> 2-3 saptamani
Epidermofitia inghinala (inghino-genitala)
etiologie: Epidermofiton flocosum
contaminare: interumana, bazine de inot, echipament sportiv
favorizata de: lenjerie din material sintetic, transpiratie locala, obezitate, diabet zaharat
clinic:
diagnostic:
o prurit inghinal
o marginatia leziunilor
o modul de extindere
o Rar -> examen micologic prin raclarea scuamelor
diagnostic
diferential:
o intertrigo candidozic
o intertrigo streptococic
o intertrigo psoriazic (singurul intertrigo uscat)
Epidermofitia interdigitoplantara
etiologie: Epidermofiton Kauffmann-Wolff
descrisa la atleti
contaminare interumana: pantofi de sport, bazine
favorizata de ciorapi sintetici
debut:
prurit paroxistic, vesperal, foarte intens
spatiul IV interdigital -> asigura spatiul optim pentru dezvoltarea micozelor
zona eritematoasa pe ambele versante ale pliului
apar vezicule mici, se sparg -> eroziuni pe fundul pliului => fisura -> favorizeaza patrunderea streptococului
epidermul ce acopera leziunea este alb, fetid
relatie cu transpiratia piciorului
leziunile se extind rapid la toate spatiile interdigitale, dorsoplantar, plantar -> calcaneu, unghii; !! bilateralizare obligatorie
exista si o forma uscata: keratozica, nu evolueaza cu vezicule, predomina scuamele si hiperkeratoza
forma dishidrotica: vezicule mari in scoaba plantara
diagnostic pozitiv:
prurit vesperal
leziuni interdigitale
modul de extindere
examen micologic
diagnostic diferential:
intertrigo candidozic
intertrigo streptococic
intertrigo psoriazic
tratament:
identic cu 2
Lenjerie, ciorapi fierti periodic
prosoape personale fierte
stergere energica dupa dus in regiunea inghinala, interdigitala
preparate iodate: tinctura de iod, alcool iodat 2%, glicerina iodata, tinctura Sabouraud
preparate imidazolice
in cazuri rebele: tratament general (si in pitiriazis), Nizoral tablete, Itraconazol capsule
Eritrasma
etiologie: Corynebacterium mimetisimum
contaminare interumana
favorizata de hiperhidroza, obezitate
localizare identica cu epidermofitia inghino-genitala
placarde inghino-genitale bilaterale cu aceeasi extindere ca si 2
deosebiri: placarde maronii, nu exista marginatia leziunilor (contur flu), descuamatie pulverulenta de suprafata, la lampa Wood => fluorescenta rosu ocral, nepruriginoase
tratament: alcool salicilat 2-3%, unguent cu Eritromicina 1-2 % (in cazuri rebele).
Tricofitia uscata (superficiala)
etiologie: Tricofiton violaceum
mediu rural, la copii
localizare la nivelul scalpului
placarde tondante
deosebiri:
firul de par rupt foarte inegal („camp cosit foarte prost”)
ruperea firului de par este liniara (nu ca pamatuful)
spori de dimensiuni mari (7-8μ), endotrix
aspectul firului de par: „sac plin cu nuci”
lampa Wood -> negativ, nu produce fluorescenta
- placarde tondante numeroase de dimensiuni mici (1-2 cm), contur imprecis, fond usor eritematos
prin caderea sporilor la nivelul gatului uneori apar leziuni la nivelul pielii glabre -> inoculari secundare = Herpes circinat = inele concentrice (eritemato-veziculo-crustoase) separate prin zone neafectate;
zona afectata = inel lezional cu vezicule
2. Tricofitia profunda, supurata
etiologie: Tricophiton gypseum
doua forme:
tricofitia profunda a copilului (Kerion celsii):
apare aproape exclusiv la copii din mediul rural care se joaca cu viteii
incubatie aproximativ o saptamana
la nivelul scalpului -> un grup de pustule ce proemina pe un fond eritematos-edematos -> in tesuturi -> tumora inflamatorie proeminenta acoperita de mai multe cruste ce aglutineaza firele de par la nivelul placardului -> 2 semne:
epilatia spontana a firelor de par <- alterarea sacului folicular
tasnirea puroiului din profunzime prin multe orificii: supuratie pluriorificiala „in stropitoare” <- la o lejera comprimare laterala a tumorii -> puroiul tasneste prin zeci de orificii foliculare => compromiterea profunda si definitiva a firelor de par
leziuni
foarte dureroase
in patogenie
intervine si Stafilococul aureus
apar
adenopatii satelite, cordoane de limfangita
diagnostic
pozitiv:
examenul firului de par -> dispozitia sporilor strict ectotrix
examenul cu lampa Wood negativ
insamantari frecvente pe pielea glabra => pustule de dimensiuni mari grupate (8-10), nu conflueaza, pe fond eritemato-edematos -> foliculitele conglomerate Leloir
tricofitia profunda a adultului (sicozis parazitar):
apare numai la barbati intr-un context profesional -> sector agrozootehnic
leziuni la nivelul fetei: mustata, barba
leziunile initial sunt maculo-nodulare apoi papulo-pustuloase, fiecare pustula centrata de un fir de par
fond eritemato-edematos, dar nu realizeaza aspectul de tumoare inflamatorie
epilare spontana a firului de par => cicatrici deprimate (varioliforme) asemanatoare cu acneea
diagnostic pozitiv: examenul firului de par
diagnostic diferential:
- la adult:
Ø foliculite stafilococice
Ø furunculoza fetei
Ø acneea flegmonoasa
Ø la copil:
Ø furunculul antracoid (carbuncul)
Ø tumori autentice (sarcoame)
Ø granulom candidozic
3. Favusul
etiologie: Tricophiton schonleini (specie antropofila, potential epidemiologic scazut)
focare familiale
evolutie cronica (10-20 de ani)
leziuni la nivelul scalpului
debut prin aparitia godeului favic -> la nivelul orificiului folicular => formatiune cupuliforma centrata de firul de par, diametru de 5-6mm - 1cm
culoare galbena = scuama-crusta + cultura in vivo a parazitului
godeurile se extind incet la celelalte fire de par ce sunt incet compromise -> alopecie definitiva ireversibila ce cuprinde toata pielea sanatoasa a capului exceptand liziera pielii paroase = ”coroana favica”
firul de par:
aspect mat, gri (asemanator cu „parul de porc”)
miros de urina de soarece
examen micologic: parazitare saraca cu spori articulati intre ei, endotrix (asemanatori cu batul de bambus)
examen la lampa Wood negativ
tratamentul pilomicozelor:
raderea integrala a pielii paroase a capului saptamanal
badijonarea zilnica (de 2 ori pe zi) cu preparate iodate, tinctura Sabouraud
aplicatie cu alcool salicilat si acid benzoic 3%
tratamentul general este obligatoriu alaturi de cel local:
griseofulvina po paralel cu exces de lipide:
in
microsporia 3 saptamani
in
tricofitia uscata 1-1 ½ luni
in
tricofitia profunda 2 luni + antibiotice
in
favus 3-4 luni
nizoral
itraconazol
Micoze cutaneo-mucoase = candidoze
candida -> 20 de specii
candida albicans (20-35% din populatie dezvolta pe culturi candida)
- traieste saprofit in tubul digestiv al omului sanatos
- echilibru perfect cu microflora intestinala
- patogenetic (factori care exacerbeaza virulenta determina inmultirea candidei):
antibioterapie locala: Penicilina, Ampicilina, Eritromicina
tratament antitricomoniazic, antilambliazic, in special cu Metronidazol
diabetul zaharat -> cresterea glicemiei => conditii foarte bune pentru dezvoltarea candidei
anaciditatea gastrica, colecistopatii cronice, gastroenterite
cancere avansate, limfom malign, citostatice, roentgenterapie
corticoterapie de durata lunga (prin mecanism de diabet steroidic)
SIDA (afectarea barierelor de protectie)
dupa anticonceptionale, imunosupresoare
- clinic:
Candidoze cutanate
1. Intertrigo candidozic
alura profesionala (apa, zahar): patiserii, ospatarii, bauturi
localizare:
spatiul
III interdigital de la mana
plica
retroauriculara
comisura
bucala - angulus candidozic
plica
submamara
plica
ombilicala
plica
inghinala, interdigitala a piciorului -> rar
fond eritematos intens -> zona veziculoasa, se sparge, se produc eroziuni; in fundul pliului apar fisuri dureroase; leziunile sunt pruriginoase
patognomonic: leziuni acoperite de un depozit alb cremos caracteristic usor detasabil = epidermul macerat + cultura de candida in vivo
diagnostic pozitiv -> examen micologic => spori usor de recunoscut
diagnostic diferential celelalte intertrigouri
2. Perionixisul candidozic
zona periunghiala intens edematiata -> aspect de „bat de toba”
zona congestiva; eritematoasa; presarata cu vezicule
daca comprimam zona apare o singura picatura de puroi de sub repliul unghial
Candidoze mucoase
1. Candidoza bucala
in afara de angulus poate fi o stomatita difuza => enantem bucal difuz, presarat din loc in loc de insule de depozite cremoase foarte usor de desprins = stomatita nou-nascutului sau a copiilor distrofici
in practica-> frecvent glosita candidozica: hipertrofia papilelor/atrofia papilelor
daca hipertrofia e totala => glosita scrotala sau cerebriforma, frecvent exista o fisura mediana
daca hipertrofia linguala intereseaza doar papilele filiforme => crestere pana la 1-2 cm => glosita piloasa, paroasa: neagra (daca s-a oxidat keratina), alba (daca nu s-a oxidat keratina)
daca atrofia e in zone bine delimitate netede, lucioase = glosita geografica
depapilare integrala = limba, glosita glazurata
constant exista xerostomie (90%)
senzatie de arsura + prurit lingual
poate exista si o laringita candidozica: insule punctiforme albicioase, mucoase pe peretele congestionat al faringelui; clinic -> raguseala
Candidoza genitala
barbati:
balanita candidozica, rar uretrala
congestia, tumefactia glandului pe care apar vezicule si zone erozive cu depozite alb cremoase
edem local -> fimoza/parafimoza
senzatie de arsura, prurit
Femei -> colpita micotica:
enantem vulvar maxim presarat de vezicule si zone erozive
dureri, arsuri, dispareunie
secretie vaginala consistenta, alb cremoasa
recoltare din fundul de sac vaginal -> bulgari cremosi condensati
diagnostic diferential:
barbati: herpes genital
femei:
trichomoniaza genitala -> galben verzuie aerata
blenoragia
colpite microbiene: E. coli, H. influenzae
3. Candidoza anala
constipatie rebela
prurit anal foarte intens
congestie puternica a regiunii perianale
pliuri ingrosate, edematiate
fisuri radiare, ascunse de depozitul alb cremos
tratament:
suprimarea cauzei
tratament igieno-dietetic hipoglucidic
alcalinizarea organismului: 2-3 lingurite bicarbonat/zi; local Borax 3-4% in spalaturi, bai, comprese, spalaturi vaginale
badijonarea
leziunilor cu violet de gentiana: sol. alcoolice 0,5-1% pe tegumente, sol.
apoase 0,1-1,2% pe mucoase; zilnic
anticandidozice:
Nistatin
(Micostatin) = Stamicin: pudre, creme, paste, unguente, supozitoare, ovule,
bujiuri uretrale
Amfotericina
B
Pimaricina => de rezerva
Natalicina
Piodermite = infectii bacteriene cutanate
Stafilococii cutanate
- etiologie: Stafilococcus aureus (patogen)
- clasificare dupa structura cutanata unde se dezvolta:
foliculite acute superficiale:
dezvoltarea unei reactii inflamatorii bacteriene localizate strict la nivelul orificiului folicular
macroscopic: pustula centrata de un fir de par inconjurata de halou eritematos; o singura leziune, cateva -> pana la sute de pustule
localizare: fata baietilor dupa pubertate, gambe, antebrate, in jurul plagilor traumatice suprainfectate, pubian, coapse
asimptomatice
in decurs de 2 saptamani se produce vindecarea
foliculite acute profunde:
localizare:
o Orjeletul = foliculita pleoapelor
o vestibulita narinara
fiziologic cele mai groase fire de par au si cel mai larg orificiu folicular = porti de intrare
debut ca si o foliculita superficiala
propagare la intreg sacul folicular -> reactie inflamatorie intensa
macroscopic: nodul net inflamator fluctuent eritematos, dureros, de obicei leziune unica; o saptamana are continut purulent ce se elimina spontan, impreuna cu firul de par -> microulceratie → cicatrice minima depresibila; sunt prezente semnele celsiene
tratament: antibiotic local
foliculite cronice profunde = Sicozis stafilococic:
macroscopic: masa pseudotumorala, cu diametru de 1 cm2 + semne celsiene; 1-2 luni dezvoltare la nivelul scalpului, barbii, mustatei ; leziunile sunt acoperite de cruste
evolueaza cu subfebrilitati, adenopatie inflamatorie loco-regionala
tratament: antibiotice pe cale generala, local epilare;
fara tratament evolueaza ani de zile
patogeneza:
debut ca o foliculita acuta superficiala
suse de stafilococ mai intens patogen
infectia coboara pana in fundul de sac folicular
sunt prinsi foliculii din vecinatate => aspect pseudotumoral
perifoliculite:
infectia depaseste sacul folicular i difuzeaza in dermul inconjurator
furunculul:
o nodul inflamator cu dezvoltare rapida (zile)
o diametru mare (cm)
o semne celsiene pozitive
o durere, de obicei leziune unica
o evolutie naturala: la 7 zile de la constituire devine fluctuent, varful nodulului se necrozeaza (burbion) persista o saptamana; la 3 saptamani burbionul se elimina spontan impreuna cu continutul -> ulceratie -> vindecare cu cicatrici deformante
o tratament: antibiotice general si local, incizie si drenaj (momentul -> aparitia burbionului
o odata aparut, recidiveaza -> pacientul ramane purtator sanatos de stafilococi patogeni
o Furunculoza -> exista concomitent mai multi furunculi; evolutie cronica recidivanta; apare in conditii de imunodepresie (DZ, neoplazii, SIDA, sindroame congenitale imunodepresive)
variante particulare:
furunculul antracoid (carbuncul):
v la nivelul cefei
v se dezvolta mai multi furunculi concomitent
v sunt prinsi intr-o masa unica -> pseudotumora de 10-15 cm + adenopatie, febra, semne celsiene
v burbioane concomitent -> se elimina „eruptie in stropitoare”
v rezolvare chirurgicala + antibiotice general si local
v complicatie particulara -> difuziune la nivelul vertebrelor cervicale cu aparitia de periostita sau osteomielita
stafilococia maligna a fetei:
v furuncul banal pe buza superioara
v clinic: tesutul conjunctiv subiacent dermului foarte lax => edem masiv ce mascheaza nodulul determinat de furuncul; nodulul se palpeaza
v complicatie: drenaj direct in sinusurile durei mater -> diseminarea infectiei => Tromboza septica de sinus cavernos:
instalare anuntata de cefalee brusc instalata de intensitate crescuta, febra (41-42ºC), diplopie, chemozis conjunctival
urmatoarele 48h coma -> deces
internare obligatorie + tratament conservativ cu antibiotice general si local; nu se intervine chirurgical
3. stafilococii ale glandelor sudoripare:
apocrine (axile + zona pubiana)
infectii doar dupa pubertate
infectia determina nodul inflamator (1-2 cm) asemanator furunculului situat de obicei axilar, rar pubian („hidrosadenita”)
interventie chirurgicala la aparitia burbionului
in lipsa tratamentului -> cronicizare, recidiva, deformari ale zonei
mai frecvent la sexul feminin
4. impetigo – stafilococic -> pe restul tegumentului; poate fi si streptococice sau candidozice
5. intertrigo stafilococic:
afectarea unui mare pliu
clinic:
pata eritematoasa difuza cu pustule + bule cu continut purulent pe suprafata
prin uscarea continutului -> cruste purulente
eroziuni prin spargerea bulelor
fisuri dureroase
identic indiferent de etiologie; necesita examen bacterian si micologic
tratament dezinfectant polivalent
6. granulom piogen ( =Botriomicom):
tesut de neoformatie aparut ca raspuns la o infectie bacteriana (stafilococ)
particularitate: bacteria se nideaza in dermul profund in urma unui tratament local; organismul nu reuseste sa elimine infectia (se stabileste un echilibru intre capacitatea de aparare a organismului si agresivitatea stafilococului
se poate dezvolta un abcces sau un flegmon (flegmonul de seringa)
clinic:
tumoare inflamatorie
dimensiuni mici 5-10mm
eritematoasa
usor sangeranda la atingere
se dezvolta rapid 2-4 saptamani de la traumatismul local
persista cronic indefinit
tratament:
exclusiv chirurgical
cauterizarea fondului
localizare:
degetele mainii
buze
varful limbii
diagnostic
diferential cu tumori maligne:
bazocelulare
spinocelulare
melanom acrom
Streptodermii
etiologie: Streptococ β-hemolitic
- clasificare in functie de varsta:
nou-nascut: Pemfigus epidemic -> clinic:
eruptie buloasa cu continut serocitrin superficial
halou eritematos
pe torace, membre
trece usor de la un copil la altul
tratament: decaparea bulelor, badijonare cu dezinfectante
2-12 ani:
impetigo contagios streptococic („bube dulci”):
miniepidemii
de colectivitate
primele
manifestari peribucal
extindere
restul fetei, gat, 1/3 superioara a toracelui
pete
eritematoase difuze (pe suprafata lor apar bule care se crustifica foarte
rapid) cruste melicerice -> galbene,
translucide
nu
afecteaza starea generala
izolare,
Penicilina p.o
antibioterapie
topica, solutii dezinfectante
intertrigo streptococic
Particularitate
-> localizare in santul retroauricular unilateral
pliu
fisurat pe fond eritematos, cruste melicerice
miniepidemii
adulti:
angulus:
fisura
dureroasa la comisura labiala uni sau bilateral
inconjurata
de halou eritematos
evolutie:
vindecare spontana, extindere la mucoasa
cheilita acuta streptococica:
fisuri
dureroase la nivelul buzelor
descuamatie
fina
bilaterala
!!!! poate fi date si de stafilococ (suse mai putin agresive), candida
ectima:
de
obicei streptococica
stafilococul
mai rar
localizare
specifica -> gambe
in
prima faza bula cu continut net purulent -> cateva ore -> crusta
purulenta groasa + halou eritematos larg (1-2 cm)
diagnostic:
dupa indepartarea mecanica a crustei, subulceratie aproape perfect rotunda =
ectima propriu-zisa
Streptococ
-> leziune unica, stafilococ ->leziuni multiple (3-4)
tratament
topic
infectia sistemului limfatic tegumentar:
tegument
si mucoasa intacta = bariera
leziuni
reprezinta poarta de intrare: fisura interdigitala urmare a epidermofitiei,
ulcer cronic de gamba, traumatism ->limfangita acuta streptococica
clinic:
banda eritematoasa liniara, dura dureroasa, sindrom febril
evolutie:
vindecare spontana, forma majora -> erizipel
Dermatoze alergice
Clasificarea antigenilor:
- dupa calea de patrundere:
- pneumoalergeni:
praf de casa = acarieni (Dermatofagoides pteronissimum)
polenuri
mucegaiuri
prafuri industriale
faina
scuame de animale
- alergeni alimentari (trofoalergeni):
proteine animale: peste, miel
proteine de ou: ovalbumina
proteine de lapte: lactoglobina (mai ales la persoane atopice)
nuci, arahide, cacao, scoici
fructe rosii (capsuni, zmeura, fragi, tomate)
banane, ananas (contine nichel), kiwi
conserve alimentare
arome din alimente
- bioalergeni:
infectii bacteriene
infectii virale
infectii fungice
paraziti intestinali/cutanati
- alergeni medicamentosi:
produse cortizonice, acid acetil salicilic, sulfamide
anestezice (in special novocaina)
fenolftaleina din purgative (ciocolax)
codeina
antibiotice (penicilina)
Testarea cutanata (pentru identificarea alergenului)
- nu intotdeauna are valoare diagnostica de 100%
- metode:
test epicutan = patch test (prin alipire):
hipersensibilizare intarziata (dermatita de contact, eczema de contact)
Cr, Ni, Co, coloranti, cauciuc
substanta se inglobeaza in vaselina. Se aplica pe o hartie de filtru rondele de aluminiu. Se aplica pe tegument (antebrat) si se fixeaza cu un leucoplast. Se lasa 48-72 h, apoi se ridica plasturele => se citeste eritemul si papula. Poate apare o reactie si la plasture
martor negativ -> vaselina pura
test prin scarificare (zgariere); prick-test (intepare)
hipersensibilizare imediata:
urticarie
dermatita atopica (eczema atopica)
medicamente, alimente, alergeni de mediu (praf, polen)
martor negativ serul fiziologic, martor pozitiv histamina
pe tegumentul indemn se aplica o picatura din solutia care contine alergenul. Prin picatura se aplica un ac perpendicular sau oblic si se inteapa tegumentul, intepare epidermica, fara sangerare.
Se lasa 20-30 de minute, se sterge picatura, se citeste eritemul ( 2-3 mm) si edemul.
testare prin intradermoreactii (alergenii patrund la nivel papilar)
sensibilizare intarziata si imediata tardiva
alergeni microbieni, tuberculina, micotici, medicamentosi
la medicamente:
clinic pozitiv in antecedente
sensibilizare imediata tardiva
prick test negativ
IDR(+)
citirea 48-72 h
pentru unele medicamente:
IDR poate fi agresiva (soc anafilactic) -> cu masuri de precautie (linie venoasa)
prick test (+)
Tipul urticarian:
Urticaria:
dermatoza alergica caracterizata prin placi eritemato-edematoase cu debut brusc tranzitorii si pruriginoase
isi schimba forma, localizarea
mecanism:
hipersensibilitate tip I:
- clinic
leziunea apare brusc in cateva minute (placi, placarde), cu forme neregulate, eritematoase, edematoase
uneori au culoare alba, „de portelan” (predomina edemul)
de aproximativ cativa milimetri pana la zeci de cm (placarde)
Localizare -> oriunde pe suprafata corpului, exceptie extremitatea cefalica
leziuni tranzitorii -> se modifica ca forma si dimensiuni; intotdeauna sunt intens pruriginoase.
Gratarea leziunilor determina aparitia de noi leziuni (degranularea mastocitelor)
digestiv: greata, varsaturi, diaree (edem intestinal)
renal: oligurie (in momentul debutului leziunii), poliurie (la retragerea leziunii)
artralgii, febra, cefalee
modificarea starii generale
- forme de urticarie:
urticaria rubra -> leziuni intens rosii
urticaria hemoragica -> extravazarea hematiilor
urticaria buloasa
Urticarie acuta -> evolueaza 4-6 saptamani,
Urticarie cronica -> evolueaza mai mult de 6 saptamani
Edem angioneurotic = edem Quincke
forma de urticarie profunda
debut foarte rapid
evolutie acuta, uneori supraacuta
clinic:
edeme eritematoase la nivelul zonelor cu tesut conjunctiv lax abundent (pleoape, obrajii, buze, regiunea genitala -> scrot, labii)
manifestari edematoase la nivelul mucoaselor => ± disfagie, ± edem glotic (disfonie) -> asfixie fara tratament, edem meningean (-> crize comitiale)
urgenta medico-chirurgicala
e grava daca e postmedicamentos sau post intepatura de insecta -> necesita traheostomie
Forme patogenetice de urticarie sau edem angioneurotic:
inhalati
instilati (medicamente picurate in nas, ochi)
ingerati (alimente, medicamente, bauturi)
injectati
infectia
infestatia (paraziti)
intepatura de insecta
inserati (medicamente, materiale artificiale introduse in organism)
la frig: mai frecvent la persoanele cu crioglobulinemie (expunerea la frig -> afectarea mai ales la nivelul fetei si mainilor)
solara:
sensibilitate tegumentara la radiatiile UV
in cursul expunerii la radiatiile UV la inceputul sezonului cu soare se produce o desensibilizare in timp
se recomanda o desensibilizare inainte de inceputul sezonului cald
la caldura: in contact cu obiecte fierbinti
factice sau dermografisme: gratarea tegumentului => linii eritemato-edematoase aparute in 15-20 secunde si dureaza uneori zeci de minute; reactivitate cutanata la traumatisme
la presiune:
centura
bretele
pe talpa sau fese
necesita corticoterapie
colinergica:
conditii ce determina cresterea temperaturii organismului (efort fizic, bai fierbinti, bauturi fierbinti)
leziuni papuloase
alte manifestari: tahipnee, tahicardie, anxietate
la vibratii: extremitatea superioara -> maini (muncitori ce lucreaza cu aparate care produc vibratii)
acvagena: contactul cu apa
observatii: aerogena + frig -> risc de soc anafilactic (imersie brutala in apa rece) sau edem faringian si glotic (consum de inghetata)
3. urticarie sau edem angioneurotic ereditar sau familial => urticarie in diverse situatii
4. urticarie farmacologica:
medicamente
alimente: citrice (suprafata de contact), fructe de mare
crioglobuline
mentol
5. urticarie de contact (ex. la urzica):
IgE
efect farmacologic direct
Cauze endogene de urticarie:
infectia
colagenoze
hipertiroidism, hipotiroidism (rar)
diabet zaharat
sarcina
parazitoze intestinale
afectiuni maligne, paraneoplazice: carcinoame, limfoame
- dg. pozitiv -> leziuni tipice, etiologie
Tratamentul urticariei
- specific:
indepartarea cauzei
desensibilizare specifica: se administreaza Ig care sunt specifice unui anumit alergen (ex:Ig la praf de casa). Se administreaza in doze progresiv crescande intradermic (0,1-1 ml)
Indicatii -> tratament nespecific ineficient
- nespecific: desensibilizare nespecifica
Ø medicamente antihistaminice:
actioneaza la nivel tisular
blocarea receptorilor H1 sau H2 la nivel tisular => reduc permeabilitatea tisulara
generatia I (au efect sedativ):
Hidroxizin
Clorfenilamina
Clorfenoxamina
Tavecin
Ciproheptadin (Peridol)
- prezinta ca efecte adverse: uscaciunea gurii, somnolenta, interactiune cu alcoolul
generatia a II-a (nu traverseaza bariera hematoencefalica => nu au efect sedativ):
Claritine
Kestine
inhibitori ai sintezei histaminei la nivelul mastocitului si bazofilului:
Glucocorticoizi:
Indicatii: fenomene severe si rapid extensive, urticaria la presiune si intepatura de insecte, urticaria postmedicamentoasa
HHC 100-150 mg i.v , administrat la 6-8 h; se continua cu Prednison cateva zile (2-3 zile)
!! neindicata corticoterapia in urticaria cronica
substante care inhiba eliberarea histaminei: adrenergice
Indicatii: edem angioneurotic, soc anafilactic, cele ce nu raspund la medicatia prezentata anterior
Adrenalina 1‰: 0,1-0,5 ml sc, se repeta la 15-20 de minute daca nu se amelioreaza simptomatologia
Efedrina
Cromoglicat de Na
Ketotifen
Eczema
definitie: dermatoza alergica, aspect clinic polimorf -> leziuni elementare foarte diferite: eritem, vezicule/papule, scuame, lichenificatie, keratoza
factori de teren: teren atopic (familiar), stres => reactivarea leziunilor edematoase
- clinic -> forme evolutive:
eczema acuta (dureaza pana la 4 saptamani):
debut brusc
leziuni eritemato-edematoase si veziculare; veziculele se erodeaza => eroziuni ce zemuiesc
prurit
senzatie de arsura
edem
eczema subacuta (evolueaza pana la 2 luni):
eroziuni
fisuri fara zemuire
scuame (parakeratoza)
Escoriatii
eczema cronica (evolueaza mai mult de 2 luni):
leziuni uscate
parakeratoza, scuame groase, lichenificatie
prurit
fisuri
- manifestari asociate:
adenopatii
locoregionale
subfebrilitati
eozinofilie
etio-patogenetic:
A) eczeme exogene produse prin contact cu substante din exterior:
iritativa sau ortoergica (mecanism dublu: iritant + sensibilizant):
localizarea pe maini
contact cu: detergenti, substante caustice (baze slabe), uleiuri minerale, solventi organici (benzina)
se distruge bariera epidermica
caracteristic:
apar in conditii de munca -> apar la toate persoanele ce folosesc substantele -> apar imediat la contact
leziunile apar strict pe suprafata de contact si dispar dupa intreruperea contactului (in week-end, concediu)
evolutie acuta sau cronica
alergica:
sensibilitate la unele substante
faza de inducere a sensibilizarii
faze de reexpunere:( Fe, Ni, Cr, Co, ciment, etc)-> cauciuc, parfumuri, plante, lac de unghii, crema de maini
caracteristic:
apare la anumite persoane
apare dupa mai multe zile de la contactul initial
leziuni mai extinse decat suprafata de contact
leziunile dispar dupa o perioada de timp de la intreruperea contactului cu alergenul
Fotoalergica -> sensibilitate tegumentara dupa ce substanta alergizanta patrunde in organism sau ia contact cu pielea, dupa o expunere prealabila la UV
medicamente: tetraciclina, acid nalidixic, fenotiazine, anticonceptionale (unele), tiazide, fenotiazide
B) eczeme mixte (factori endogeni+factori exogeni):
mumulara (discoida):
placa
rotunda, zemuinda, eritematoasa
disemineaza
sensibilizare
la: alergeni microbieni (sfera ORL, dentara si genitala), medicamente
(antibiotice), atopici, microtraumatisme
dishidrotica:
vezicule
la nivelul mainilor, picioarelor
veziculele
au plafon gros <= strat cornos gros
leziuni
foarte pruriginoase
asociat
veziculelor => mici eroziuni => scuamare periferica
cauze:
Cr, Ni, Co
factori infectiosi micotici
stresul (recidive)
caldura (frecvent in sezonul cald)
Microbiana -> examen bacteriologic
de staza:
gravitationala
sau de staza -> insuficienta cronica venoasa
gambe,
picioare
eritem,
edem, vezicule, scuame
eczema seboreica:
teren
seboreic (uneori caracter familial)
regiuni
seboreice: scalp, sprancene, sant nasogenian, conduct auditiv extern si
periauricular, presternal, interscapular, penian.
eritem
+ scuame
se
adauga o ciuperca: Pytirosporum ovale
se
reactiveaza in stress
se
agraveaza in boli neurologice (Parkinson), boli cardiace cronice, boli
digestive
extindere
crescuta la bolnavi HIV
copii
nou-nascuti: eritrodermie, eritem generalizat ( cu descuamare generala, stare
generala buna), debuteaza la 2-3 luni de viata
eczema fisurala sau asteatozica:
la
persoane varstnice ce stau in apropierea surselor de caldura
aspect
uscat + scuame poliedrice delimitate de santuri (brate, coapse)
neurodermita circumscrisa
lichenificare:
tegument ingrosat
localizare:
cervicala posterioara, scrotal, maleolar
prurit
foarte intens
tratament:
patogenetic (antiinflamatoare)
corticoterapia:
.topica (locala) -> leziuni restranse:
clasa I: Clobetalol propionat (Dermovate, Cormax de 2 ori /zi dimineata si seara); NU se aplica pe fata
clasa II: Elocom, Advantam, Cutivate; efect prompt, nu dau dependenta Dermovatului, Betaderm
clasa III: Pivalat de flumetazona, Triamcinolon, Fluocinolon; NU se aplica pe fata
clasa IV: HHC acetat (produs mai slab, nu da dependenta)
in eczeme uscate (cronice) → unguente (contin numai excipient gras), iar in cele subacute si acute se recomanda creme (contin excipient gras + apa)
- se incepe cu clasele I si II, iar dupa ameliorarea fenomenului => se recomanda clasele III si IV
se administreaza maxim 3 saptamani
gudroane: Ichtiol (reduce epidermopoeza), Tumenal
PUVA terapie
climatoterapie
Sistemica -> leziuni foarte extinse, insuficienta tratamentului topic
Prednison: 30-40 mg/zi 2-3 saptamani + terapie cortizonica topica
etiologic:
eczeme bacteriene: antibiotice local/general
eczeme micotice: antifungice
C) eczema endogena (atopica)
- patogenie:
tendinta de a dezvolta astm bronsic, rinita alergica, dermatita atopica, datorita unei productii crescute de IgE prin sensibilizare la alergeni obisnuiti (caracter familial)
receptivitate scazuta la infectii
deficit de IgA secretorii
teoria blocadei receptorilor β adrenergici cu stimularea receptorilor α
Clinic -> trei forme:
infantila:
luna V-VI: placi si placarde eritematoscuamoase mai ales la nivelul obrajilor, mentonului, buzelor
ramana o zona intacta la nivel peribucal
uneori leziuni la nivelul extremitatilor (placi, placarde), trunchi, m. fesieri
juvenila:
flexori:
lichenificatie
escoriatie
papule
- mai ales la nivelul plicii cotului si palmar
tegument xerotic (uscat), pruriginos, se pot produce impetiginizari (suprainfectii)
adult:
eritem
scuame
lichenificatie
- mai ales la nivelul flexorilor, sunt diseminate
- caractere asociate:
paloare tegumentara
prurit persistent
xeroza cutanata
manifestari oculare (cataracte, chiar si la copii)
criterii de diagnostic:
criteriu major: afectiune cutanata pruriginoasa cronica
criterii minore:
istoric de leziuni flexulare
istoric de astma bronsic
tegumente xerotice
dermatita flexulara vizibila
debut sub 2 ani
- complicatii:
- infectioase: bacteriene, virale, micotice
- eritrodermizare -> nou-nascuti
- tulburari de crestere la copii
tratament:
sistemic:
antihistaminice (eficienta medie)
corticoterapie: topica (de preferat), generala (tratament topic insuficient)
Emoliente ->unguente cu uree: Rombalsam
unguent slab keratolitic (copil mare, adult, NU la copil mic)
unguent cu Ihtiol (leziuni uscate)
cure heliomarine
regim igieno-dietetic: excluderea alimentelor si medicamentelor alergene
PUVA terapie
climato-terapie
Dermatoze profesionale
orice modificare a tegumentului aparuta in relatie cu aplicarea unei profesiuni
- factori de agresiune:
Mecanici -> frecare => durioame (bataturi), clavusuri (bataturi la picioare)
Fizici -> expunere cronica la radiatia solara=> keratoze actinice = zone circulare de piele rugoasa rosie spre brun, sunt leziuni preneoplazice (keilite actinice cronice = descuamare, fisurare a buzei inferioare, leziune preneoplazica)
expunere la radiatii X => radiodermite cronice pe dosul mainilor = arii de tegument atrofic, cu tulburari de pigmentare, depigmentare/hiperpigementare alternante + teleangiectazii exprimate, tegumentul este mai subtire
factori biologici: candidoze interdigitale <= la cei ce lucreaza cu dulciuri; micoze profunde (actinomicoza: edem limfatic cronic + gome) <=mineri
factori chimici:
iritanti primari (obligatori): acizi tari, baze tari, saruri caustice
=> dermatita de contact ortoergica (apare la toti): apare imediat,este strict localizata la nivelul zonei de contact, dispare dupa indepartarea cauzei
alergeni: coloranti (in special anilinici), rasini, cleiuri, produse petroliere, produsi ce contin Cr, Ni, Co
=> dermatita de contact alergica (apare doar la unii): apare dupa o perioada de latenta imunologica, depaseste locul contactului direct, se autointretine
!!! in ambele apar placi eritematoase, ± vezicule, scuame, senzatie de arsura/durere
- tratament local cu dermatocorticoizi
acnee profesionala -> formeaza sindromul seboreic secundar:
acnee la Cl (clorul e lipofilic, se localizeaza in glandele sebacee ale fetei -> reactie inflamatorie)
acnee la ulei = ELAIOCONIOZA (nu contactul direct cu ulei mineral determina acnee ci particulele din compozitie care astupa porii la nivelul tegumentului care a venit in contact cu uleiul respectiv) => papulo-pustule foliculare (frecvent pe brate, coapse, gambe)
Colagenoze
Lupusul eritematos
= boala autoimuna in care apar anticorpi antinucleari impotriva ADN dublu catenar; expunerea la UV accentueaza productia de atc.
- Clinic -> spectru foarte variabil de la forma cea mai grava (LES) -> cea mai usoara (LE cronic -> afecteaza numai tegumentul)
- lupus intermediar= stari intermediare de trecere de la o forma usoara la una grava
LES
afecteaza egal ambele sexe
- varful incidentei 20-40 de ani
- clinic:
debut sub forma unui sindrom febril prelungit
afecteaza aparatul osteo-articular: artralgii meteorosensibile
miopatie
scaderea fortei musculare
Poliserozita (exudat la nivelul sinovialelor articulare, pleurelor, pericardului)
hepatita cronica lupica
encefalopatie lupica
glomerulonefrita cronica lupica (dupa 1-2 ani de evolutie); evolueaza spre insuficienta renala cronica (principala cauza de deces)
manifestari cutanate apar in 80% din cazuri:
eruptia tipica = placard violaceu cu dispozitie caracteristica pe piramida nazala si extensie spre obraji = eruptie in fluture; pe placard apar si telangiectazii, fara scuame
manifestari atipice -> constituie imaginea LE cronic
cea mai rara = eruptie buloasa generalizata (buloza lupica)
diagnostic:
AAN, CIC, scaderea C3
creste VSH-ul
leucopenie
anemie hemolitica -> din cauza diversitatii de atc ce apar pe parcurs
trombocitopenie
reactie fals pozitiva pentru sifilis -> apar atc. antifosfolipidici
- tratament:
corticoterapie generala: 1-2mg/kg pana la ameliorarea simptomatologiei clinice + cure scurte de citostatice: IMURAN, CICLOFOSFAMIDA
intretinere: antipaludice de sinteza: CLOROCHIN 1-2 ani; daca se obtine remisiunea completa acestea previn recidivele
LE cronic (lupus discoid)
- initial o placa unica pe fata (pentru ca radiatiile UV favorizeaza aparitia)
- la nivelul placii:
placa violacee de tip eritem pasiv care la periferie are scuame furfuracee, foarte aderente de placa
in zona centrala placardul devine atrofic
pe suprafata placardului apar telangiectazii liniare
- daca boala nu e tratata, apar mai multe placi, se extind si afecteaza pavilioanele auriculare
- in timp se pot extinde la decolteu, maini
- nu apar anticorpi antinucleari circulanti in ser, se pun in evidenta doar prin biopsie din tegumentele afectate prin imunofluorescenta
pacientii cu LE cronic sunt monitorizati pentru ANA serici anual; daca ei apar => viraj spre formele mai grave -> lupus intermediar -> LES
- tratament:
incepe direct cu antipaludice de sinteza (1-2 ani)
ramane intotdeauna o cicatrice atrofica depresiva roz-deschisa
efecte adverse ale antipaludicelor de sinteza:
afectarea retinei = retinopatie iatrogena -> cecitate (obligatoriu FO/luna)
tratament local: Dermatocorticoizi -> majoritate determina ei insisi atrofie; se aleg: LOCOID (de preferat), ELOCOM, ADVANTAN
interdictia expunerii la soare, indiferent de forma de lupus-> se folosesc produse fotoprotectoare
