|
CIRCULATIA - TEST GRILA
SANGELE
COMPLEMENT SIMPLU
1. Sangele se caracterizeaza prin:
a. circula in interiorul arborelui cardiovascular;
b. impreuna cu limfa face parte din mediul intern al organismului;
c. impreuna cu endolimfa face parte din mediul intern al organismului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
2. Sangele constituie mediul intern al organismului impreuna cu:
a. lichidul interstitial;
b. lichidul cefalorahidian;
c. perilimfa;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
3. Dintre organele de depozit pentru sange, fac parte:
a. stomacul;
b. tiroida; c. ficatul;
d. rinichiul;
e. pancreasul.
4. Dintre organele de depozit pentru sange, fac parte:
a. duodenul;
b. timusul;
c. suprarenala;
d. colonul;
e. splina.
5. Volumul sangvin de rezerva reprezinta sangele:
a. care circula permanent;
b. stagnant;
c. care se gaseste in organele de rezerva;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
6. Volumul sangvin de rezerva este mobilizat in:
a. diferite situatii fiziologice;
b. efort fizic;
c. hemoragii;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
7. Volumul sangvin de rezerva este mobilizat prin:
a. vasodilatatie;
b. sistola ventriculara;
c. vasoconstrictie;
d. sistola atriala;
e. nici un raspuns nu este corect.
8. Culoarea rosie a sangelui se datoreaza:
a. bilirubinei din plasma;
b. hemoglobinei din eritrocite;
c. hemoglobinei din leucocite;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
9. Sangele arterial are culoarea:
a. rosu-deschis, datorita oxihemoglobinei;
b. rosu-deschis, datorita hemoglobinei reduse;
c. rosu-inchis, datorita oxihemoglobinei; d. sunt corecte numai raspunsurile a si b; e. nici un raspuns nu este corect.
10. Sangele venos are culoarea:
a. rosu-deschis, datorita oxihemoglobinei;
b. rosu-deschis, datorita hemoglobinei reduse; c. rosu-inchis, datorita hemoglobinei reduse;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si b;
e. nici un raspuns nu este corect.
11. Temperatura sangelui este de:
a. 34o C; b. 35 o C; c. 38o C; d. 39o C; e. 37o C.
12. Prin centrifugarea unei eprubete cu sange necoagulabil, se produce:
a. separarea sangelui in doua componente;
b. distrugerea hematiilor;
c. dezagregare leucocitelor;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
13. Dupa centrifugare, elementele figurate se prezinta:
a. ca un lichid putin vascos;
b. de culoare rosu-inchis;
c. situate deasupra;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
14. Dupa centrifugare, plasma sangvina se prezinta:
a. ca un lichid foarte vascos;
b. opac;
c. de culoare galben-deschis;
d. situata la baza eprubetei;
e. nici un raspuns nu este corect.
15. In volumul sangvin elementele figurate ale sangelui reprezinta:
a. 55%; b. 60%; c. 40%; d. 45%; e. 65%.
16. Volumul elementelor figurate ale sangelui constituie:
a. hematocritul;
b. volumul globular procentual;
c. volumul sangvin;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
17. Hematocritul se caracterizeaza prin:
a. este mai mic la femei;
b. este mai mare la barbati;
c. este mai mic la persoanele in varsta; d. este mai mare la persoanele tinere; e. toate raspunsurile sunt corecte.
18. Elementele figurate ale sangelui sunt:
a. globulelele rosii;
b. globulele albe;
c. plachetele sangvine;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
19. Globulele rosii:
a. se mai numesc eritrocite; b. se mai numesc hematii: c. nu au nucleu;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
20. Globulele rosii au urmatoarele roluri:
a. transporta oxigenul;
b. transporta dioxidul de carbon;
c. participa la mentinerea echilibrului acido-bazic;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
21. La femeie, 1 mm3 de sange contine hematii in numar de:
a. 4500000; b. 5000000; c. 3500000; d. 5500000; e. 4000000.
22. La barbat, 1 mm3 de sange contine hematii in numar de:
a. 4500000; b. 5000000; c. 3500000; d. 5500000; e. 4000000.
23. Numarul hematiilor:
a. poate creste temporar;
b. poate creste pe o durata mai lunga;
c. este fix intotdeauna;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
24. Cresterea temporara a numarului hematiilor se face prin:
a. diminuarea hemolizei;
b. scaderea volumului plasmatic;
c. mobilizarea volumului sangvin de rezerva;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
25. Cresterile de lunga durata a numarului de hematii:
a. sunt reprezentate de poliglobulia de altitudine;
b. apar in diverse situatii patologice;
c. se numesc poliglobulii;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
26. Scaderea numarului hematiilor se numeste:
a. poliglobulie; b. hiperglobulie; c. anemie;
d. hemoliza;
e. eritroliza.
27. Scaderea numarului hematiilor este consecinta unei:
a. distrugeri exagerate a hematiilor; b. producerii deficitare a hematiilor; c. unei hematopoieze intense;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
28. Forma si structura hematiilor:
a. reprezinta adaptari morfologice la functia de transport a gazelor;
b. este in functie de diametrul vasului sangvin;
c. depind de suprafata de sectiune a capilarului; d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
29. Hematiile au o forma:
a. rotunda;
b. biconcava; c. cilindrica; d. biconvexa; e. piramidala.
30. Diametrul mediu al hematiei este de:
a. 7,5 mm;
b. 5 microni;
c. 10 microni; d. 7,5 microni; e. 5,5 microni.
31. Hematia se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. consuma foarte mult oxigen;
b. nu are nucleu;
c. nu are organite celulare;
d. nu este capabila de sinteza proteica;
e. metabolismul sau este foarte redus.
32. Hemoglobina este formata din:
a. o proteina;
b. globina;
c. o grupare neproteica;
d. hem;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
33. Hemul contine:
a. calciu;
b. fier bivalent; c. fier trivalent; d. magneziu;
e. vitamina C.
34. Hemoglobina se poate combina cu:
a. azotul; b. clorul; c. heliu;
d. dioxidul de carbon;
e. hidrogenul.
35. HbCO2 reprezinta una din formele de transport ale CO2 de la:
a. plamani la tesuturi;
b. inima la tesuturi;
c. tesuturi la plamani;
d. plamani la inima;
e. nici un raspuns nu este corect.
36. Hb formeaza carboxihemoglobina prin combinarea cu:
a. CO2;
b. hidrogenul;
c. azotul;
d. CO;
e. fierul.
37. Methemoglobina se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este un derivat patologic al hemoglobinei;
b. se produce sub actiunea oxidantilor;
c. se produce sub actiunea unor droguri;
d. contine fier trivalent;
e. este produsa si de ATP.
38. Methemoglobina se caracterizeaza prin
a. este un compus labil;
b. in cazul cresterii concentratiei sale produce asfixie;
c. transporta oxigenul;
d. contine fier bivalent;
e. se gaseste si in leucocite.
39. Hematopoieza este procesul de:
a. reinnoire continua a elementelor figurate ale sangelui;
b. distrugere a hematiilor;
c. mobilizare a hematiilor din organele de rezerva;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
40. Durata medie de viata a hematiilor circulante este de:
a. 120 ore;
b. 4 luni;
c. 180 zile;
d. 2 luni;
e. 5 luni.
41. Sediul eritropoiezei la adult este:
a. maduva spinarii;
b. ficatul;
c. maduva hematogena;
d. timusul;
e. toate raspunsurile sun corecte.
42. Hemoliza reprezinta procesul de:
a. reinnoire continua a elementelor figurate ale sangelui;
b. distrugere a hematiilor imbatranite;
c. mobilizare a hematiilor din organele de rezerva;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
43. Hemoliza se produce in sistemul monocito-macrofagic din urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. splina;
b. ganglioni limfatici;
c. ficat;
d. maduva rosie hematogena;
e. tiroida.
44. Leucocitele:
a. au nucleu;
b. nu au mitocondrii;
c. sunt celule fixe;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
45. Leucocitele se caracterizeaza prin:
a. au capacitatatea de a emite pseudopode;
b. au capacitatatea de a fagocita;
c. prezinta proprietatea de diapedeza;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
46. Diapedeza reprezinta capacitatea leucocitelor de a:
a. traversa peretele capilar;
b. distruge particulele straine;
c. se inmulti;
d. transporta dioxidul de carbon;
e. nici un raspuns nu este corect.
47. Leucocitele prezinta urmatoarele caracteristici:
a. reprezinta o grupare celulara omogena;
b. au aceeasi forma;
c. au afinitati tinctoriale diferite;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
48. Leucocitele se clasifica in functie de:
a. marimea corpului celular;
b. aspectul nucleului;
c. marimea nucleului;
d. grosimea membranei celulare;
e. forma corpului celular.
49. Nucleul leucocitelor poate fi:
a. in numar de ordinul zecilor;
b. absent;
c. lobat;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
50. Leucocitele se clasifica in functie de prezenta sau absenta in citoplasma a granulelor, in:
a. granulocite;
b. agranulocite;
c. poligranulocite;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
51. Numarul total al leucocitelor variaza intre:
a. 5000-10000/mm2;
b. 3000-4000/mm3;
c. 10000-14000/ mm3;
d. 10000-20000/ mm3;
e. nici un raspuns nu este corect.
52. Principala functie a leucocitelor consta in:
a. participarea la reactia de aparare a organismului;
b. transportul oxigenului;
c. transportul dioxidului de carbon;
d. hematopoieza;
e. sinteza proteinelor.
53. Granulocitele sunt reprezentate prin:
a. neutrofile; b. eozinofile; c. bazofile;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
54. Agranulocitele sunt reprezentate prin:
a. monocite; b. limfocite; c. neutrofile;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
55. Polinuclearele neutrofile se caracterizeaza prin:
a. au rol in fagocitoza agentilor patogeni;
b. au nucleu cu 3-5 lobi;
c. se deplaseaza rapid cu ajutorul pseudopodelor;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
56. Polinuclearele neutrofile au urmatoarele caracteristici:
a. au viteza mare de diapedeza;
b. ajung primele la locul infectiei;
c. fagociteaza microbii, distrugandu-i;
d. se mai numesc microfage;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
57. Polinuclearele neutrofile raman in sange:
a. cateva ore; b. cateva zile; c. o luna;
d. cateva luni;
e. 120 zile.
58. Numarul polinuclearelor neutrofile creste in:
a. cancer;
b. infectii acute;
c. boli parazitare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
59. Puroiul se formeaza din:
a. microbi;
b. leucocite moarte;
c. exudat din vase;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
60. Eozinofilele se caracterizeaza prin:
a. granulatiile lor contin histamina;
b. au rol in reactiile alergice;
c. numarul lor creste in boli parazitare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
61. Bazofilele se caracterizeaza prin:
a. au rol in hemostaza;
b. au granulatii ce contin substante anticoagulante;
c. au granulatii ce contin heparina;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
62. Monocitele se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. sunt leucocite capabile de fagocitoza direct;
b. sunt leucocite capabile de fagocitoza prin transformare in macrofage;
c. numarul lor creste in boli alergice;
d. se transforma in macrofage dupa ce ies din vase in tesuturi;
e. fagociteaza microbi si resturi celulare mari (leucocite, hematii).
63. Limfocitele se caracterizeaza prin: a. au rol in reactia de aparare specifica; b. au un nucleu mare;
c. numarul lor creste in boli parazitare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
64. Nucleul eozinofilelor este:
a. cu 3-5 lobi;
b. bilobat;
c. absent;
d. variabil ca forma;
e. unic si rotund.
65. Organismul uman vine permanent in contact cu:
a. agenti patogeni;
b. antigene libere;
c. purtatori de antigene;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
66. Antigenul:
a. este o macromolecula proteica straina organismului;
b. este o macromolecula polizaharidica straina organismului;
c. patruns in mediul intern determina producerea de anticorpi; d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
67. Anticorpii:
a. sunt proteine plasmatice;
b. sunt gamaglobuline;
c. neutralizeaza antigenul;
d. distrug antigenul;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
68. Apararea se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:
a. specific;
b. nespecific;
c. electric;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
69. Apararea nespecifica:
a. este innascuta;
b. nu este prezenta la toti oamenii;
c. se realizeaza numai prin mecanisme celulare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
70. Apararea nespecifica se realizeaza prin:
a. mecanisme celulare;
b. fagocitoza;
c. mecanisme umorale;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
71. Apararea specifica:
a. se dobandeste numai artificial;
b. se dobandeste numai activ;
c. este o imunitate dobandita;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
72. Apararea specifica se dezvolta:
a. in urma expunerii la agenti capabili sa induca un raspuns imun;
b. in urma expunerii la agenti imunogeni;
c. este innascuta;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
73. Apararea specifica poate fi:
a. dobandita natural; b. dobandita artificial; c. innascuta;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
74. Imunitatea dobandita natural:
a. poate fi pasiva;
b. se realizeaza prin transfer transplacentar de anticorpi;
c. poate fi activa;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
75. Imunitatea dobandita natural activ:
a. se instaleaza in urma unei boli;
b. apare in urma unei fracturi;
c. apare in urma unei interventii chirurgicale;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
76. Imunitatea dobandita artificial pasiv se obtine prin:
a. administrare de antitoxine;
b. administrare de alfa-globuline;
c. vaccinare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
77. Raspunsurile imune specifice sunt mediate prin:
a. doua mecanisme independente;
b. imunitatea umorala, care implica limfocitele B;
c. imunitatea celulara, care implica primar limfocitele T;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
78. Vaccinarea se caracterizeaza prin:
a. declanseaza aceleasi mecanisme imunitare;
b. reactiile produse in organism sunt mai atenuate;
c. efectul final este dobandirea imunitatii;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
79. Raspunsul imun specific are drept caracteristici:
a. diferentierea structurilor proprii de cele straine organismului;
b. specificitate;
c. memorie imunologica;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
80. Plachetele sangvine se caracterizeaza prin:
a. se mai numesc trombocite;
b. sunt elemente celulare nefigurate ale sangelui;
c. transporta gaze respiratorii;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
81. Numarul trombocitelor pe mm3 variaza intre:
a. 150000-300000; b. 50000-100000; c. 300000-500000; d. 400000-500000; e. 350000-450000.
82. Forma trombocitelor este:
a. rotunda; b. cilindrica; c. variabila;
d. biconvexa;
e. biconcava.
83. Diametrul trombocitelor este:
a. 3 mm;
b. 15 mm;
c. 3 microni; d. 13 microni; e. 18 microni.
84. In structura trombocitului intra:
a. putine organite;
b. incluziuni;
c. nucleu;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
85. Trombocitele:
a. sunt fragmente citoplasmatice;
b. nu sunt celule propriu-zise;
c. sunt sincitii;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
86. Functiile trombocitelor sunt:
a. intervin in cursul tuturor timpilor hemostazei;
b. favorizeaza mecanismele de oprire a sangerarii;
c. intervin in imunitate;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
87. Durata medie de viata a trombocitelor este de:
a. 10 zile;
b. 100 zile;
c. de la cateva ore la cativa ani;
d. o luna;
e. 10 luni.
88. Proprietatile specifice ale trombocitelor sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. adezivitatea; b. imunitatea; c. aglutinarea;
d. metamorfoza vascoasa;
e. eliberare unor substante active.
89. Prin metamorfoza vascoasa se intelege:
a. aderenta la suprafetele lezate;
b. formare de conglomerate;
c. autoliza;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
90. Trombocitele elibereaza urmatoarele substante active, cu o exceptie:
a. histamina; b. fosfolipide; c. ADN;
d. serotonina;
e. trombostenina.
91. In timpul vasculo-plachetar al hemostazei se produc:
a. aderarea trombocitelor la suprafata lezata a endoteliului vascular;
b. formarea cheagului alb trombocitar;
c. formarea cheagului rosu;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
92. In timpul plasmatic al hemostazei se produc:
a. trombocitele participa prin factorul fosfolipidic;
b. se formeaza cheagul rosu;
c. se produce coagularea sangelui;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
93. Plasma sangvina:
a. are proprietati fizice constante la persoanele sanatoase;
b. are proprietati chimice variabile la persoanele sanatoase; c. contine factorii trombocitari de coagulare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
94. Constanta proprietatilor plasmei se numeste:
a. hemostaza; b. homeostazie; c. hemoliza;
d. hematopoieza;
e. nici un raspuns nu este corect.
95. Principalele proprietati ale plasmei sunt:
a. densitatea;
b. vascozitatea;
c. presiunea osmotica;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
96. Presiunea osmotica are rol important in schimburile dintre:
a. capilare si tesuturi;
b. artere si vene;
c. aerul alveolar si aerul atmosferic;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
97. Presiunea osmotica a sangelui este egala cu cea a:
a. apei;
b. lichidului interstitial;
c. urinii;
d. sucului gastric;
e. bilei.
98. Singura forta care atrage apa din tesuturi spre capilare este presiunea coloid osmotica a:
a. proteinelor; b. glucidelor; c. lipidelor;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
99. Sangele are un pH de:
a. 6,38-6,42; b. 5,38-6,38; c. 7,38-7,42; d. 5,38-6,42; e. 8,38-8,42.
100. Sistemele tampon se caracterizeaza prin:
a. intervin prompt in neutralizarea acizilor in exces din mediul intern; b. intervin prompt in neutralizarea bazelor in exces din mediul intern; c. se consuma in timpul neutralizarii;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
101. Din volumul sangvin, plasma reprezinta:
a. 55%; b. 75%; c. 25%; d. 45%; e. 65%.
102. Pasma contine:
a. 90% apa;
b. 9% substante anorganice;
c. 1% substante organice;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
103. Proteinele plasmatice sunt reprezentate prin:
a. albumine; b. globuline; c. fibrinogen;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
104. Albuminele plasmatice transporta urmatoarele substante, cu o exceptie:
a. Cu;
b. Ca;
c. oxigen;
d. Fe;
e. hormoni.
105. Globulinele plasmatice au rol in:
a. transportul substantelor din sange in afara vasului;
b. coagularea sangelui;
c. echilibrul acido-bazic;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
106. Imunoglobulinele:
a. sunt suportul chimic al anticorpilor;
b. au rol in coagularea sangelui;
c. sunt antigene;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
107. Fibrinogenul:
a. are rol in coagularea sangelui;
b. trece sangele din stare solubila in retea insolubila;
c. formeaza cheagul de fibrina;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
108. Substantele anorganice din plasma sunt:
a. HCl;
b. saruri biliare;
c. saruri minerale;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
109. Sarurile minerale din plasma se prezinta sub forma:
a. legate de proteinele plasmei;
b. nedifuzibile;
c. libere in plasma;
d. difuzibile;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
110. Dintre cationi, cei mai importanti sunt:
a. Na+; b. K+; c. Ca+;
d. Mg2+;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
111. Dintre anioni, cei mai importanti sunt:
a. Cl-;
b. CO3H-;
2-;c. SO
4
3-;d. PO
4
e. toate raspunsurile sunt corecte.
112. Hemostaza fiziologica reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul vaselor:
a. mici;
b. mijlocii;
c. mari;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
113. Timpul vasculo-plachetar se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. incepe in momentul lezarii vasului;
b. duce la oprirea sangerarii in 12-14 minute;
c. prima reactia consta in vasoconstrictia peretelui lezat;
d. se produce aderarea trombocitelor la nivelul plagii;
e. se produce agregarea si metamorfoza vascoasa a trombocitelor.
114. La coagulare participa urmatorii factori, cu o exceptie:
a. factori plasmatici; b. factori plachetari; c. Fe2+;
d. Ca2+;
e. factori tisulari;
115. Faza I a coagularii consta in formarea:
a. trombinei;
b. tromboplastinei;
c. fibrinei;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
116. Faza a II-a a coagularii consta in formarea:
a. trombinei;
b. tromboplastinei;
c. fibrinei;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
117. Faza a III-a a coagularii consta in formarea:
a. trombinei;
b. tromboplastinei;
c. fibrinei;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
118. Faza a III-a a coagularii se caracterizeaza prin:
a. trombina desface din fibrinogen niste monomeri de fibrina;
b. monomerii se polimerizeaza spontan;
c. prin polimerizare se formeaza reteaua de fibrina insolubila; d. in ochiurile retelei de fibrina se fixeaza elementele figurate; e. toate raspunsurile sunt corecte.
119. Sangele are urmatoarele functii, cu o exceptie:
a. sistem de integrare si coordonare umorala ale functiilor prin hormonii pe care-i vehiculeaza;
b. transmiterea inpulsurilor nervoase;
c. intervine in termoreglare;
d. rol de indepartare si transport spre locurile de excretie a substantelor toxice;
e. sistem de integrare si coordonare umorala ale functiilor prin mediatorii chimici pe care-i vehiculeaza;
120. In plasma se gasesc:
a. anticorpi;
b. aglutinine;
c. aglutinogene;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
121. La om, cele mai importante aglutinogene sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. zero;
b. A; c. C; d. B; e. D.
122. Aglutininele cel mai frecvent intalnite sunt:
a. alfa;
b. beta; c. gama; d. delta;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
123. Cele mai importante sisteme imunologice sangvine sunt:
a. OAB; b. Rh(D); c. Rh(B);
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
124. Intalnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloaga are ca urmare:
a. conflict imun;
b. conflict antigen-anticorp;
c. distrugerea hematiilor;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
125. Grupele sangvine sunt:
a. O(I); b. A(II); c. B(III);
d. AB(IV);
e. toate raspunsurile sunt corecte.
126. Grupa O(I) are urmatoarele aglutinogene:
a. alfa;
b. nu are aglutinogene;
c. beta;
d. A;
e. nici un raspuns nu este corect.
127. Grupa O(I) are urmatoarele aglutinine:
a. alfa;
b. beta;
c. nu are aglutinine;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
128. Grupa A(II) are urmatoarele aglutinogene:
a. A;
b. B;
c. A,B;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
129. Grupa A(II) are urmatoarele aglutinine:
a. alfa;
b. beta;
c. alfa, beta;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
130. Grupa B(III) are urmatoarele aglutinogene:
a. A;
b. B;
c. A,B;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
131. Grupa B(III) are urmatoarele aglutinine:
a. alfa;
b. beta;
c. alfa, beta;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
132. Grupa AB(IV) are urmatoarele aglutinogene:
a. alfa; b. beta; c. A,B;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
133. Grupa AB(IV) are urmatoarele aglutinine:
a. alfa;
b. nu are aglutinine;
c. beta;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
134. Grupa O se caracterizeaza prin:
a. poate dona la toate grupele;
b. este donator universal;
c. poate primi de la toate grupele;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
135. Grupa AB se caracterizeaza prin:
a. poate dona la toate grupele;
b. este primitor universal;
c. poate primi de la toate grupele;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
136. Populatia Rh pozitiva reprezinta:
a. 75%; b. 85%; c. 95%; d. 65%; e. 55%.
137. Populatia Rh pozitiva contine pe hematii antigenul:
a. D; b. M; c. Z; d. X;
e. nici un raspuns nu este corect.
138. Despre antigenul Rh se pot afirma:
a. in mod natural nu exista aglutinine omoloage anti-Rh;
b. aglutininele anti-Rh se pot genera prin transfuzii de sange Rh+ la persoane Rh-;
c. aglutininele anti-Rh se pot genera prin sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
139. Transfuzia de sange Rh+ la persoane Rh-, determina:
a. aparatul imunitar al gazdei reactioneaza fata de aglutinogenul D ca si fata de un aglutinogen oarecare;
b. sunt activate limfocitele;
c. se produc anticorpi anti D;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
140. Anticorpii anti D;
a. reactioneaza cu antigenul D de pe suprafata hematiilor;
b. produc hemoliza;
c. nu distrug hematiile;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
141. In cazurile cu mama Rh negativ si tatal Rh pozitiv:
a. copiii vor mosteni caracterul Rh pozitiv;
b. prima sarcina poate evolua normal;
c. in conditii fiziologice hematiile Rh pozitive ale fatului nu pot traversa placenta;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
142. In cazurile cu mama Rh negativ si tatal Rh pozitiv:
a. la nastere se produc rupturi de vase sangvine in momentul deslipirii placentei de uter; b. la nastere o parte din sangele fetal trece la mama si se stimuleaza productia de aglutinine anti-Rh;
c. la o noua sarcina aceste aglutinine, care pot traversa capilarele placentare, patrund in circulatia fetala si distrug hematiile;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Sangele se caracterizeaza prin:
1. este fluidul care circula in interiorul arborelui cardiovascular;
2. impreuna cu limfa constituie mediul intern al organismului;
3. impreuna cu endolimfa constituie mediul intern al organismului;
4. impreuna cu lichidul interstitial constituie mediul intern al organismului
2. Volumul sangvin:
1. constituie volemia;
2. cantitatea totala de sange din organism constituie 7% din greutatea corpului;
3. doua treimi circula permanent: volumul circulant;
4. scade in transfuzii.
3. Volumul sangvin de rezerva:
1. constituie o treime din volumul sangvin;
2. este mobilizat voluntar;
3. constituie volumul stagnant;
4. este mobilizat in hipertensiune.
4. Organele de depozit a sangelui sunt:
1. splina;
2. ficatul;
3. tesutul subcutanat;
4. pancreasul.
5. Volumul sangvin de rezerva este mobilizat in:
1. diferite situatii fiziologice;
2. efort fizic;
3. diferite situatii patologice;
4. hemoragii.
6. Referitor la culoarea sangelui, se pot afirma:
1. culoarea sangelui se datoreaza hemoglobinei din eritrocite;
2. culoarea sangelui nu este variabila;
3. sangele arterial este rosu-deschis, datorita hemoglobinei reduse;
4. sangele venos este rosu-inchis.
7. Elementele figurate ale sangelui se caracterizeaza prin:
1. prin centrifugarea unei eprubete cu sange se situiaza deasupra plasmei;
2. se prezinta ca un lichid foarte vascos;
3. reprezinta 55% din volumul sangvin;
4. au o culoare rosu-inchis.
8. Plasma sangvina se caracterizeaza prin:
1. este un lichid mai putin vascos;
2. este un lichid opac;
3. are culoarea galben-deschis;
4. reprezinta 45% din volumul sangvin.
9. Elementele figurate ale sangelui sunt reprezentate de catre:
1. globule rosii;
2. globule albe;
3. plachete sangvine;
4. anticorpi.
10. Globulele rosii se mai numesc:
1. leucocite;
2. hematii;
3. plachete sangvine;
4. eritrocite.
11. Globulele rosii se caracterizeaza prin:
1. sunt celule fara nucleu;
2. au rol in transportul oxigenului;
3. au rol in transportul dioxidului de carbon;
4. au rol in mentinerea echilibrului acido-bazic.
12. Un mm3 de sange contine:
1. 4500000 de hematii la femeie;
2. 4500000 de hematii la barbat;
3. 5000000 de hematii la femeie;
4. 5000000 de hematii la barbat.
13. Numarul hematiilor poate creste:
1. temporar;
2. prin mobilizarea volumului sangvin de rezerva;
3. o durata mai lunga;
4. cresterea se numeste anemie.
14. Poliglobuliile se caracterizeaza prin:
1. pot fi de altitudine;
2. pot apare in urma hemolizei;
3. pot apare in diverse situatii patologice;
4. au ca rezultat anemia.
15. Anemia are urmatoarele caracteristici:
1. numarul eritrocitelor este mai mare;
2. este consecinta unei distrugeri exagerate a hematiilor;
3. hemoglobina este in cantitate mai mare;
4. apare in urma unei produceri deficitare a hematiilor.
16. Forma si structura hematiilor:
1. reprezinta adaptarea morfologica la functia de transport a gazelor;
2. hematiile au o forma de disc biconcav;
3. hematiile au o mare rezistenta la deformare;
4. diametrul mediu al hematiei este de 7,5 microni.
17. Hemoglobina este alcatuita din:
1. glucide;
2. o proteina;
3. lipide;
4. o grupare neproteica.
18. In structura hemoglobinei intra:
1. globina;
2. ADN;
3. ATP;
4. hemul.
19. Hemul se caracterizeaza prin:
1. leaga reversibil oxigenul;
2. leaga ireversibil dioxidul de carbon;
3. cu oxigenul formeaza oxihemoglobina;
4. contine fier trivalent.
20. Cu dioxidul de carbon hemoglobina formeaza:
1. carbohemoglobina;
2. oxihemoglobina;
3. carbaminohemoglobina;
4. methemoglobina.
21. Carbohemoglobina:
1. este un compus fiziologic;
2. nu afecteaza functia de transport a oxigenului;
3. reprezinta una din formele de transport ale dioxidului de carbon de la tesuturi la plamani;
4. se mai numeste carboxihemoglobina.
22. Carboxihemoglobina:
1. reprezinta combinatia Hb cu dioxidul de carbon:
2. reprezinta combinatia Hb cu CO;
3. se intalneste in poliglobulii;
4. este un compus stabil.
23. Methemoglobina:
1. contine fier trivalent;
2. apare in urma interactiunii Hb cu agenti oxidanti;
3. apare in urma interactiunii Hb cu unele droguri;
4. apare in urma interactiunii Hb cu CO.
24. Eritrocitele se caracterizeaza prin:
1. hematiile circulante reprezinta doar o etapa din viata acestor elemente;
2. din momentul patrunderii lor in circulatie si pana la distrugerea lor trec aproximativ 120
de zile;
3. durata medie de viata a eritrocitelor este de aproximativ 4 luni;
4. desi traiesc relativ putina vreme, numarul lor ramane constant.
25. Eritropoieza se caracterizeaza prin:
1. exista un echilibru intre procesul de distrugere si cel de formare de noi hematii;
2. creste in carenta de fier;
3. scade la altitudini mari;
4. sediul eritropoiezei este, la adult, maduva hematogena.
26. Hemoliza:
1. reprezinta procesul de distrugere a hematiilor batrane si uzate;
2. se intensifica la altitudini crescute;
3. se intensifica in deficitul fierului sangvin;
4. se produce in sistemul monocito-macrofagic.
27. Hemoliza se produce in urmatoarele organe:
1. splina;
2. ganglioni limfatici;
3. ficat;
4. maduva rosie a oaselor.
28. Leucocitele:
1. au nucleu;
2. reprezinta o grupare celulara omogena;
3. au mitocondrii;
4. contin neurofibrile.
29. Proprietatile leucocitelor sunt:
1. au capacitatea de a emite pseudopode;
2. au capacitatea de a traversa peretele capilar prin porii sai, trecand in tesuturi;
3. au proprietatea de diapedeza;
4. toate au aceeasi forma a nucleului.
30. In functie de prezenta sau absenta in citoplasma a granulelor, leucocitele se clasifica in:
1. mononucleare;
2. granulocite;
3. polinucleare;
4. agranulocite.
31. In functie de aspectul nucleului, leucocitele se clasifica in:
1. mononucleare;
2. granulocite;
3. polinucleare;
4. agranulocite.
32. Numarul total al leucocitelor pe mm3, poate fi:
1. 5000;
2. 6000;
3. 8000;
4. 10000.
32. Leucocitele au urmatoarele functii, cu unele exceptii:
1. transportul oxigenului;
2. transportul CO;
3. transportul dioxidului de carbon;
4. participa la reactiile de aparare ale organismului.
33. Polinuclearele neutrofile:
1. au rol in fagocitoza agentilor patogeni;
2. au o viteza de diapedeza lenta;
3. nu emit pseudopode;
4. raman in circulatie cateva ore.
34. Caracteristicile polinuclearelor neutrofile sunt:
1. ajung primele la locul infectiei;
2. fagociteaza microbii, distrugandu-i;
3. se mai numesc microfage;
4. numarul lor creste in infectii acute.
35. Puroiul este format din:
1. microbi;
2. leucocite moarte;
3. lichid exudat din vase;
4. hematii.
36. Eozinofilele se caracterizeaza prin:
1. au rol in reactiile alergice;
2. granulatiile lor contin histamina;
3. numarul lor creste in boli parazitare;
4. numarul lor creste in infectii acute.
37. Bazofilele se caracterizeaza prin:
1. au rol in hemostaza;
2. contin histamina;
3. contin heparina, substanta anticoagulanta;
4. sunt macrofage.
38. Monocitele se caracterizeaza prin:
1. sunt capabile de fagocitoza in mod direct;
2. se pot transforma in macrofage;
3. fagociteaza microbi;
4. fagociteaza resturi celulare.
39. Limfocitele:
1. au rol in reactia de aparare specifica;
2. se clasifica dupa organitele pe care le contin;
3. intervin in boli parazitare;
4. se clasifica in raport cu modul in care participa la procesul de imunitate.
40. Organismul uman vine in contact cu:
1. agenti patogeni;
2. antigene libere;
3. agenti purtatori de antigene;
4. agenti purtatori de imunoglobuline.
41. Antigenul:
1. este o macromolecula proteica straina organismului;
2. este o polizaharida straina organismului;
3. patruns in organism determina producerea de anticorpi;
4. distruge hematia pe care se afla.
42. Anticorpul:
1. este o proteina din hematie;
2. face parte din clasa gamaglobulinelor;
3. fagociteaza hematia tanara;
4. neutralizeaza antigenul.
43. Functia de aparare a sangelui poate fi:
1. nespecifica;
2. adrenergica;
3. specifica;
4. colinergica.
44. Granulocitele sunt reprezentate prin:
1. neutrofile;
2. eozinofile;
3. bazofile;
4. monocite.
45. Neutrofilele se caracterizeaza prin urmatoarele:
1. au un nucleu cu 3-5 lobi;
2. au nucleul bilobat;
3. nu fagociteaza;
4. reprezinta 52-62% din leucocite;
46. Eozinofilele se caracterizeaza prin urmatoarele:
1. au un nucleu bilobat;
2. reprezinta 1-3% din leucocite;
3. ajuta la detoxifierea substantelor straine;
4. secreta enzime.
47. Bazofilele se caracterizeaza prin urmatoarele:
1. au un nucleu lobat;
2. reprezinta 1-3% din leucocite;
3. nu au granulatii;
4. reprezinta sub 1% din leucocite.
48. Agranulocitele:
1. nu au granule citoplasmatice;
2. reprezinta 52-62% din leucocite;
3. traiesc intre 100-300 de zile;
4. au nucleu bilobat.
49. Monocitele se caracterizeaza prin:
1. nucleul are o forma variabila;
2. nucleul poate fi rotund;
3. nucleul poate fi oval;
4. reprezinta 3-9% din leucocite.
50. Limfocitele:
1. au un nucleu foarte mare;
2. reprezinta 25-33% din leucocite;
3. asigura raspuns imun specific (inclusiv anticorpii);
4. nucleu este bilobat.
51. Apararea nespecifica:
1. este innascuta;
2. este prezenta la toti oamenii;
3. se realizeaza prin mecanisme celulare;
4. se realizeaza prin mecanisme umorale.
52. Apararea specifica:
1. este dobandita;
2. se dezvolta in urma expunerii la substante imunogene;
3. poate fi dobandita natural;
4. poate fi dobandita artificial.
53. Apararea dobandita natural poate fi:
1. pasiva;
2. prin transfer transplacentar de anticorpi;
3. activ;
4. in urma unor boli.
54. Apararea dobandita artificial poate fi:
1. pasiva;
2. prin administrare de antitoxine si gama-globuline;
3. activa;
4. prin vaccinare.
55. Raspunsurile imune specifice pot fi mediate prin mecanisme:
1. nervoase;
2. umorale;
3. electrice;
4. celulare.
56. Vaccinarea se caracterizeaza prin:
1. declanseaza, in principiu, aceleasi mecanisme imunitare;
2. reactiile produse in organism sunt mai atenuate;
3. efectul final este dobandirea imunitatii;
4. este o imunitate pasiva.
57. Plachetele sangvine se caracterizeaza prin:
1. sunt elemente figurate necelulare ale sangelui;
2. au o forma fixa;
3. numarul lor variaza intre 150000-300000/mm3;
4. diametrul lor este de 13-15 microni.
58. Scaderea numarului plachetelor sangvine sub 100000/mm3, se numeste:
1. trombopenie;
2. trombocitemie;
3. hipoglobulie;
4. trombocitopenie.
59. Plachetele sangvine se caracterizeaza prin urmatoarele:
1. sunt fragmente citoplasmatice;
2. nu sunt celule propriu-zise;
3. durata medie de viata este de 10 zile;
4. se mai numesc globule galbene.
60. Proprietatile specifice ale plachetelor sunt:
1. adezivitatea;
2. aglutinarea;
3. metamorfoza vascoasa;
4. eliberarea factorilor trombocitari.
61. Proprietatile specifice ale plachetelor sunt:
1. adera la suprafetele lezate;
2. formeaza intre ele conglomerate;
3. se autolizeaza;
4. participa la transportul gazelor respiratorii.
62. Trombocitele elibereaza urmatoarele substante active:
1. histamina;
2. trombostenina;
3. serotonina;
4. ADP.
63. Plasma sangvina:
1. la persoanele sanatoase are proprietati fizice constante;
2. contine aglutinogene;
3. contine organite celulare;
4. la persoanele sanatoase are proprietati chimice constante.
64. Principalele proprietati ale plasmei sunt:
1. densitatea;
2. vascozitatea;
3. presiunea osmotica;
4. tensiunea arteriala.
65. Presiunea osmotica a sangelui:
1. este egala cu cea a lichidului interstitial;
2. presiunea coloid-osmotica este una din fortele care atrage apa din tesuturi;
3. rolul presiunii coloid-osmotice se manifesta in procesul de ultrafiltrare glomerulara care are ca rezultat formarea urinii;
4. conditioneaza oxigenarea sangelui.
66. Despre pH-ul sangvin se pot afirma:
1. are valoarea cuprinsa intre 7,38-7,42;
2. depinde de concentratia sodiului;
3. depinde de concentratia calciului;
4. este mentinut in limite normale prin sistemele tampon.
67. Structurile care au rol in mentinerea in limite normale a pH-ului sunt:
1. plamanii;
2. rinichii;
3. hematiile;
4. tegumentul.
68. Sistemele tampon:
1. intervin prompt in neutralizarea acizilor sau bazelor in exces din mediul intern;
2. reprezinta sisteme biologice;
3. se consuma in timpul neutralizarii;
4. functionalitatea lor depinde de presiunea osmotica.
69. Plasma se caracterizeaza prin urmatoarele:
1. reprezinta 55% din volumul sangelui;
2. contine apa in procent de 99%;
3. are substante anorganice 1%;
4. nu are substante organice.
70. Albuminele plasmatice transporta:
1. Cu;
2. Ca;
3. Fe;
4. oxigen.
71. Albuminele plasmatice au urmatoarele roluri:
1. transporta hormoni;
2. transporta pigmenti biliari;
3. intervi in reglarea presiunii coloid-osmotice a sangelui;
4. scaderea lor compromite schimburile de la nivelul capilarelor.
72. Globulinele plasmatice au urmatoarele roluri:
1. transportul substantelor prin sange;
2. intervin in coagularea sangelui;
3. prin imunoglobuline sunt suportul chimic al anticorpilor;
4. favorizeaza formarea oxihemoglobinei.
73. Fibrinogenul plasmatic are rol in:
1. coagularea sangelui;
2. hematopoieza;
3. hemoliza;
4. formarea cheagului de fibrina.
74. Proteinele plasmatice au urmatoarele roluri:
1. determinarea vascozitatii plasmei;
2. determinarea densitatii plasmei;
3. reglarea echilibrului acido-bazic;
4. transportul gazelor respiratorii.
75. Dintre cationi, cei mai importanti sunt:
1. Na+;
2. Ca+;
3. K+;
4. Mg2+.
76. Dintre anioni, cei mai importanti sunt:
1. Cl-;
2. CO3H-;
3. SO2-;
4
4. PO3-.
4
77. Hemostaza fiziologica se caracterizeaza prin:
1. reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul vaselor mici;
2. are un timp vasculo-leucocitar;
3. are un timp plasmatic;
4. reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul vaselor mijlocii.
78. Hemostaza primara se caracterizeaza prin:
1. reprezinta timpul plasmatic;
2. incepe in momentul lezarii vasului;
3. prima reactie consta in vasodilatatia peretelui vasului;
4. se produce aderarea trombocitelor la nivelul plagii.
79. In timpul vasculo-plachetar al hemostazei se produc:
1. agregarea trombocitelor;
2. metamorfoza vascoasa a trombocitelor;
3. oprirea sangerarii in 2-4 minute;
4. formarea fibrinei.
80. In timpul plasmatic al hemostazei au loc:
1. transformarea fibrinogenului plasmatic solubil in fibrina insolubila;
2. metamorfoza vascoasa a trombocitelor;
3. autoliza trombocitelor;
4. coagularea sangelui.
81. Prima faza a coagularii:
1. duce la formarea tromboplastinei;
2. este faza cea mai laborioasa;
3. dureaza 4-8 minute;
4. se formeaza protrombina.
82. A doua faza a coagularii:
1. se formeaza protrombina din tromboplastina;
2. are ca rezultat formarea trombinei;
3. protrombina transforma tromboplastina in trombina;
4. formarea trombinei dureaza 10 sec.
83. A treia faza a coagularii:
1. se formeaza fibrina;
2. dureaza 1-2 sec;
3. trombina desface din fibrinogen monomeri de fibrina care polimerizeaza spontan;
4. se formeaza reteaua de fibrina care devine insolubila.
84. Plasma contine:
1. compusi cu rol de anticorpi;
2. grupari hem;
3. organite celulare;
4. aglutinine.
85. Cele mai importante aglutinogene intalnite sunt:
1. zero;
2. A;
3. B;
4. D.
86. Cele mai frecvente aglutinine intalnite sunt:
1. alfa;
2. gama;
3. beta;
4. delta.
87. Cele mai importante sisteme imunologice sangvine in practica medicala curenta
sunt:
1. Rh(M);
2. OAB;
3. BAD;
4. Rh(D).
88. Potrivit regulii excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog, nu pot exista indivizi posesori de:
1. aglutinogen A si aglutinine alfa;
2. aglutinogen B si aglutinine alfa;
3. aglutinogen A si aglutinine beta;
4. aglutinogen B si aglutinine beta.
89. Intalnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloaga, duce la:
1. conflict imun;
2. conflict antigen-anticorp;
3. distrugerea hematiilor;
4. consecinte grave pentru individ.
90. Grupele sangvine:
1. s-au stabilit pe baza sistemului OAB;
2. sunt rezultatul combinatiilor si coexistentelor posibile dintra aglutinogen si aglutinina, tolerate imunologic;
3. sunt in numar de patru;
4. sunt stabilite pe baza sistemului Rh(D).
91. Grupa sangvina zero(I):
1. nu are aglutinogene;
2. are aglutinina alfa;
3. are aglutinina beta;
4. nu are aglutinine.
92. Grupa sangvina A(II):
1. are aglutinogen A;
2. are aglutinogen B;
3. are aglutinina beta;
4. are aglutinina alfa.
93. Grupa sangvina B(III):
1. are aglutinogen A;
2. are aglutinogen B;
3. are aglutinina beta;
4. are aglutinina alfa.
94. Grupa sangvina AB(IV):
1. are aglutinogenele A si B;
2. are aglutinina alfa;
3. are aglutinina beta;
4. nu are aglutinine.
95. Cunoasterea apartenentei la una din grupele sangvine are importanta in urmatoarele situatii, cu unele exceptii:
1. imunitate;
2. transportul gazelor respiratorii;
3. hematopoieza;
4. transfuzia de sange.
96. Grupa sangvina zero(I):
1. poate dona la toate grupele;
2. este donator universal;
3. poate primi numai sange izogrup;
4. poate primi sange de la grupa zero.
97. Grupa sangvina A(II):
1. poate dona la grupa A;
2. poate primi de la grupa AB;
3. poate primi de la grupa zero;
4. poate dona la grupa B.
98. Grupa sangvina B(III):
1. poate dona la grupa B;
2. poate primi de la grupa AB;
3. poate primi de la grupa zero;
4. poate dona la grupa A.
99. Grupa sangvina AB(IV):
1. poate dona la toate grupele;
2. este primitor universal;
3. poate primi numai sange izogrup;
4. poate dona numai la grupa AB.
100. 85% din populatia globului poseda pe eritrocite factorul:
1. D;
2. alfa;
3. Rh;
4. beta;
101. Aglutininele omoloage anti-Rh:
1. in mod natural nu exista;
2. se pot genera prin transfuzii repetate de sange Rh+ la persoane Rh-;
3. se pot genera prin sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;
4. reactioneaza cu antigenul D de pe suprafata hematiilor si produc hemoliza.
102. In cazul mamei Rh negativ cu tatal Rh pozitiv:
1. copiii rezultati vor fi Rh pozitiv;
2. prima sarcina poate evolua normal;
3. in conditii fiziologice hematiile Rh+ ale fatului nu pot traversa placenta pentru a ajunge in circulatia materna;
4. mama nu poate avea copii.
103. In privinta compozitiei plasmei sangvine, se pot afirma:
1. reziduul uscat reprezinta 10%;
2. substantele organice sunt 9%;
3. substantele anorganice reprezinta 1%;
4. are organite celulare.
ANATOMIA APARATULUI CADIOVASCULAR
COMPLEMENT SIMPLU
1. Inima prezinta urmatoarele caracteristici:
a. este organul central al aparatului cardiovascular;
b. este situata in mediastin;
c. este situata intre cei doi plamani;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
2. Inima se caracterizeaza prin:
a. are forma unei piramide patrunghiulare;
b. are axul indreptat oblic in jos, la stanga si inainte;
c. 1/3 din inima este situata la stanga;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
3. Fetele inimii sunt:
a. sternocostala, concava;
b. diafragmatica, plana;
c. inferioara, convexa;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
4. Baza inimii se caracterizeaza prin:
a. este situata posterior;
b. este situata la dreapta;
c. la nivelul ei se gasesc vasele mari ale inimii;
d. la nivelul ei se gasesc atriile;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
5. Pe suprafata inimii se gasesc: a. doua santuri interventriculare; b. doua santuri atrioventriculare; c. santurile coronare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
6. Inima prezinta urmatoarele cavitati:
a. un ventricul;
b. doua atrii;
c. aorta;
d. artera pulmonara;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
7. Atriile se caracterizeaza prin:
a. au forma rombica;
b. au o capacitate mai mare decat ventriculele;
c. au peretele mai subtire decat ventriculele;
d. fiecare atriu prezinta doua prelungiri numite urechiuse;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
8. La nivelul atriului drept se gasesc urmatoarele, cu o exceptie:
a. orificiul venei cave superioare; b. orificiul venei cave inferioare; c. orificiul venelor pulmonare;
d. orificiul sinusului coronar;
e. orificiul atrioventricular drept.
9. Orificiul atrioventricular drept este prevazut cu valva:
a. bicuspida; b. tricuspida; c. mitrala;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
10. La nivelul atriului stang se gasesc urmatoarele orificii:
a. patru orificii ale venelor pulmonare;
b. orificiul de deschidere al urechiusei stangi;
c. orificiul atrioventricular;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
11. Orificiul atrioventricular stang este prevazut cu valva:
a. bicuspida; b. tricuspida; c. mitrala;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
12. Ventriculele se caracterizeaza prin:
a. au o forma piramidal triunghiulara;
b. au baza spre orificiul atrioventricular;
c. peretii lor nu sunt netezi;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
13. Pe fata lor interna, peretii ventriculilor prezinta:
a. trabecule;
b. orificii venoase;
c. orificii arteriale;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
14. La baza ventriculilor se afla:
a. orificiile atrioventriculare;
b. orificiile arteriale;
c. septul interventricular;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
15. La baza ventriculului stang se afla:
a. orificiul trunchiului pulmonar; b. orificiul atrioventricular stang; c. valva tricuspida;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
16. La baza ventriculului drept se afla:
a. orificiul aortic;
b. valva bicuspida;
c. orificiul atrioventricular drept;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
17. Orificiul arterei pulmonare este prevazut cu:
a. trei valvule semilunare;
b. trei valvule sigmoide;
c. valvule cu aspect de cuib de randunica;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
18. Orificiul aortic este prevazut cu:
a. trei valvule semilunare;
b. doua valvule sigmoide;
c. valvule cu aspect de cuib de randunica;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
19. Tunicile inimii sunt:
a. epicardul; b. pericardul; c. miocardul;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
20. Pericardul se caracterizeaza prin:
a. are o foita seroasa;
b. are o foita fibroasa;
c. foita seroasa se numeste si endocard;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
21. Epicardul se caracterizeaza prin:
a. este foita viscerala a pericardului seros;
b. acopera complet exteriorul inimii;
c. apartine pericardului fibros;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
22. Pericardul seros se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. are doua foite;
b. o foita este parietala;
c. foita parietala acopera fata superficiala a pericardului fibros;
d. o foita este viscerala;
e. foita viscerala acopera complet exteriorul inimii.
23. Pericardul fibros este legat prin ligamente de organele din jur:
a. stern;
b. coloana vertebrala;
c. diafragm;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
24. Miocardul se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este stratul cel mai gros din structura inimii;
b. are fibrele dispuse circular in ventricule;
c. are fibrele dispuse oblic in ventricule;
d. are fibrele dispuse circular in atrii;
e. musculatura atriilor este complet separata de cea a ventriculelor.
25. Miocardul se caracterizeaza prin:
a. este stratul cel mai gros al inimii;
b. este situat sub endocard;
c. nu este vascularizat;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
26. Miocardul cuprinde urmatoarele tipuri:
a. contractil;
b. embrionar; c. de receptie;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
27. Miocardul embrionar se mai numeste:
a. de comanda; b. tesut nodal; c. de executie;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
28. Tesutul nodal se caracterizeaza prin:
a. realizeaza legatura anatomica intre miocardul atrial si cel ventricular;
b. este alcatuit dintr-o musculatura specifica;
c. este alcatuit dintr-o musculatura care pastreaza caracterele embrionare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
29. Morfologic, tesutul nodal se caracterizeaza prin:
a. aranjamentul neregulat al miofibrilelor;
b. miofibrilele trec de la o celula la alta;
c. miofibrilele formeaza retele;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
30. Sarcoplasma tesutului nodal este bogata in:
a. aminoacizi;
b. ADN;
c. glicogen; d. acizi grasi; e. glicerol.
31. Tesutul nodal cuprinde:
a. nodulul sinoventricular;
b. nodulul atrioventricular;
c. fasciculul atrioventricular Harvey;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
32. Nodulul sinoatrial se caracterizeaza prin:
a. este situat in atriul stang;
b. se continua cu fasciculul atrioventricular;
c. este situat in vecinatatea varsarii venei cave superioare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
33. Nodulul atrioventricular se caracterizeaza prin:
a. este situat deasupra varsarii venei cave superioare; b. este situat deasupra orificiului atrioventricular drept; c. se continua cu reteaua Purkinje;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
34. Fasciculul atrioventricular prezinta urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. pleaca din nodulul sinoatrial;
b. se imparte in doua ramuri;
c. are un ram stang;
d. are un ram drept;
e. coboara in ventricule.
35. Reteaua subendocardica Purkinje:
a. pleaca din nodulul atrioventricular;
b. se gaseste in peretii ventriculari;
c. se continua cu fasciculul His;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
36. Endocardul se caracterizeaza prin:
a. captuseste incaperile inimii;
b. trece fara intrerupere de la atrii la ventricule;
c. endocardul inimii drepte este independent de cel al inimii stangi;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
37. Endocardul se caracterizeaza prin:
a. endocardul atriilor se continua cu intima arterelor;
b. endocardul ventriculilor se continua cu intima venelor;
c. este situat intre miocard si epicard;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si b;
e. nici un raspuns nu este corect.
38. Inima este vascularizata de catre arterele coronare:
a. dreapta;
b. stanga;
c. anterioara;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
39. Arterele coronare ale inimii se caracterizeaza prin:
a. au originea in aorta ascendenta;
b. din ele se desprind colaterale de tip terminal;
c. colateralele nu se unesc cu colateralele vecine;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
40. Daca una din colateralele arterelor coronare se obstrueaza:
a. teritoriul respectiv nu mai este vascularizat;
b. teritoriul respectiv se necrozeaza;
c. se produce infarctul;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
41. Sinusul coronar al inimii se caracterizeaza prin:
a. este situat in santul atrioventricular stang;
b. se deschide in atriul drept;
c. colecteaza sangele arterial al inimii;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
42. Inervatia extrinseca a inimii este asigurata de:
a. nervii cardiaci;
b. nervi proveniti din nervii vagi;
c. simpaticul cervical;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
43. Arborele vascular este format din:
a. artere;
b. vene;
c. limfatice;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
44. Arterele se caracterizeaza prin:
a. sunt vase prin care sangele circula dinspre inima spre tesuturi; b. sunt vase prin care sangele circula dinspre organe spre inima; c. au un calibru mic;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
45. Capilarele se caracterizeaza prin:
a. sunt vase de calibru mic;
b. la nivelul lor se fac schimburile dintre sange si tesuturi;
c. continua arteriolele;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
46. Tunicile arterelor si venelor se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. sunt in numar de trei;
b. la exterior este adventicea; c. intima este cea mai groasa; d. la interior este intima;
e. una din tunici este media.
47. Capilarele pot continua:
a. arteriolele;
b. metarteriolele;
c. venulele;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
48. Tunica externa a arterelor si venelor este formata din:
a. tesut conjunctiv; b. fibre de colagen; c. fibre elastice;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
49. In adventice se gasesc:
a. vase mici de sange;
b. fibre nervoase vegetative;
c. fibre nervoase cu rol vasomotor;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
50. Tunica medie a arterelor:
a. are structura diferita in functie de calibrul arterelor b. arterele mari sunt artere de tip muscular;
c. arterele mici si mijlocii sunt artere de tip elastic;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
51. Tunica medie a arterelor mari contine:
a. lame elastice cu dispozitie radiara;
b. tesut conjunctiv;
c. numeroase fibre musculare netede;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
52. Tunica interna a arterelor:
a. este alcatuita dintr-un rand de celule epiteliale turtite;
b. celulele sunt asezate pe o membrana bazala;
c. se continua cu endocardul ventricular;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
53. Calibrul vascular se caracterizeaza prin:
a. cel al arterelor scade de la inima spre periferie; b. cel al venelor scade de la periferie spre inima;
c. nu influenteaza tensiunea arteriala;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
54. Peretele venelor:
a. are in structura sa aceleasi trei tunici ca si la artere;
b. in venele situate deasupra nivelului cordului, se gasesc valvule care se opun gravitatiei;
c. valvulele sunt prelungiri ale mediei;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
55. Capilarele se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. sunt vase de calibru mic;
b. pot avea un calibru de 4-12 mm;
c. sunt raspandite in toate tesuturile si organele;
d. la exterior prezinta un tesut conjunctiv cu fibre colagene si de reticulina;
e. la interior prezinta un endoteliu.
56. Capilarele sinusoide sunt prezente in:
a. ficat;
b. glandele endocrine;
c. splina;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
57. In alcatuirea arborelui vascular se disting urmatoarele teritorii de circulatie:
a. circulatia mare;
b. circulatia mica;
c. circulatia sistemica;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
58. Circulata mica se caracterizeaza prin:
a. se mai numeste circulatie sistemica;
b. incepe in ventriculul drept;
c. din ventriculul drept pleaca cele doua artere pulmonare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
59. Trunchiul pulmonar:
a. se imparte in doua artere pulmonare;
b. transporta sange incarcat cu oxigen;
c. trunchiul pulmonar se termina in plamani;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
60. Arterele pulmonare:
a. se termina cu reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare;
b. sunt in numar de doua pentru fiecare pulmon;
c. iau nastere din ventriculul drept;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
61. Venele pulmonare:
a. transporta sange oxigenat;
b. sunt in numar de patru;
c. se termina in atriul drept;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
62. Circulatia mare:
a. incepe in ventriculul stang;
b. incepe prin artera aorta;
c. se mai numeste circulatie sistemica;
d. d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b
63. Aorta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. incepe in ventriculul stang;
b. transporta sange incarcat cu dioxid de carbon;
c. transporta sange incarcat cu substante nutritive;
d. transporta sange spre tesuri;
e. transporta sange spre organe.
64. Sistemul aortic se caracterizeaza prin:
a. este format din aorta;
b. este format din ramurile aortei;
c. iriga toate tesuturile si organele; d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
65. Aorta prezinta urmatoarele caracteristici:
a. are o portiune ascendenta din care se desprind arterele coronare;
b. aorta ascendenta se continua cu aorta descendenta;
c. terminal, aorta descendenta se bifurca in arterele iliace interna si externa;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
66. Ramurile arcului aortic sunt: a. artera carotida comuna dreapta; b. artera carotida comuna stanga; c. artera subclaviculara dreapta;
d. trunchiul arterial brahiocefalic stang;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
67. Trunchiul arterial brahiocefalic:
a. ia nastere din aorta ascendenta;
b. da nastere arterei carotide comune stangi; c. da nastere arterei carotide comune drepte; d. da nastere arterei subclaviculare stangi;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
68. Arterele carotide comune:
a. sunt in numar de doua;
b. dau nastere la o carotida interna;
c. dau nastere la o carotida externa;
d. urca pana la marginea superioara a cartilajului tiroid;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
69. La nivelul bifurcatiei sale, artera carotida comuna prezinta:
a. o mica dilatatie;
b. sinusul carotidian;
c. o zona bogata in receptori;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
70. Artera carotida externa iriga urmatoarele, cu o exceptie:
a. emisferele cerebrale;
b. gatul;
c. regiunea occipitala; d. regiunea temporala; e. viscerele fetei.
71. Artera carotida interna:
a. patrunde in craniu;
b. iriga creierul;
c. iriga ochiul;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
72. Arterele subclaviculare:
a. iau nastere din aorta ascendenta;
b. se continua cu artera axilara;
c. se continua cu artera carotida externa;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
73. Din artera subclaviculara se desprind arterele:
a. vertebrala;
b. toracica interna;
c. brahiala;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
74. Artera vertebrala se caracterizeaza prin:
a. intra in craniu prin gaura vertebrala;
b. se uneste cu cea de partea opusa;
c. participa la vascularizatia encefalului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
75. Din artera toracica interna iau nastere arterele:
a. intercostale posterioare;
b. coronare;
c. intercostale anterioare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
76. Artera axilara se caracterizeaza prin:
a. vascularizeaza peretii axilei;
b. vascularizeaza peretele anterolateral al toracelui;
c. se continua cu artera brahiala;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
77. Artera brahiala se continua cu:
a. artera radiala;
b. artera ulnara;
c. arcadele palmare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
78. Din arcadele palmare se desprind arterele:
a. digitale; b. radiala; c. ulnara;
d. carpiene;
e. metacarpiene.
79. Aorta descendenta are urmatoarele segmente:
a. toracic;
b. abdominal;
c. crosa aortei;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
80. Aorta descendenta toracica da urmatoarele ramuri:
a. osoase;
b. parietale;
c. toracica interna;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
81. Ramurile viscerale ale aortei toracice sunt arterele:
a. bronsice;
b. pericardice;
c. esofagiene;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
82. Aorta descendenta toracica da urmatoarele ramuri:
a. osoase;
b. parietale;
c. abdominala interna;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
83. Ramurile viscerale ale aortei abdominale sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. trunchiul celiac;
b. artera mezenterica superioara;
c. artera hepatica;
d. artera mezenterica inferioara;
e. arterele renale.
84. Din aorta abdominala se desprind arterele:
a. gastrica dreapta;
b. esofagiene; c. testiculare; d. splenica;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
85. Din aorta abdominala se desprind arterele:
a. gastrica dreapta;
b. esofagiene;
c. ovariene;
d. splenica;
e. nici un raspuns nu este corect.
86. Trunchiul celiac se imparte in arterele:
a. splenica;
b. gastrica dreapta;
c. hepatica stanga;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
87. Trunchiul celiac vascularizeaza urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. stomacul;
b. rinichii;
c. duodenul; d. pancreasul; e. ficatul.
88. Artera mezenterica superioara vascularizeaza urmatoarele, cu o exceptie:
a. jejuno-ileonul;
b. ficatul;
c. cecul;
d. colonul ascendent;
e. partea dreapta a colonului transvers.
89. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza urmatoarele, cu o exceptie:
a. partea stanga a colonului transvers;
b. colonul descendent;
c. apendicele vermicular;
d. colonul sigmoid;
e. partea superioara a rectului.
90. Ramurile terminale ale aortei sunt arterele:
a. iliaca comuna dreapta; b. iliaca comuna stanga; c. sacrata laterala;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
91. Arterele iliace comune:
a. ajung la articulatia sacro-iliaca;
b. dau nastere arterei iliace externe; c. dau nastere arterei iliace interne; d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
92. Artera iliaca externa se caracterizeaza prin:
a. iese din bazin;
b. se continua cu artera femurala;
c. ajunge pe fata anterioara a coapsei;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
93. Artera femurala se caracterizeaza prin:
a. iriga gamba;
b. se continua cu artera poplitee;
c. continua artera iliaca interna;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
94. Artera poplitee se caracterizeaza prin: a. se afla pe fata posterioara a genunchiului; b. se afla pe fata anterioara a genunchiului; c. se continua inferior cu artera femurala;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
95. Arterele tibiale se caracterizeaza prin:
a. sunt in numar de doua;
b. continua artera poplitee;
c. ambele se termina pe fata dorsala a piciorului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
96. Artera tibiala anterioara se caracterizeaza prin:
a. iriga fata anterioara a gambei;
b. iriga laba piciorului;
c. se termina prin artera dorsala a piciorului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
97. Artera dorsala a piciorului se continua cu arterele:
a. digitale plantare; b. digitale dorsale; c. plantare;
d. femurale;
e. poplitee.
98. Artera tibiala posterioara se caracterizeaza prin:
a. iriga fata posterioara a coapsei;
b. ajunge in regiunea dorsala a piciorului;
c. se continua cu doua artere plantare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
99. Artera tibiala posterioara se continua cu arterele:
a. digitale plantare; b. digitale dorsale; c. plantara interna; d. plantara externa;
e. sunt corecte raspunsurile c si d.
100. Artera iliaca interna da ramuri parietale pentru:
a. peretii bazinului;
b. peretii abdomenului;
c. organele din bazin;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
101. Artera iliaca interna da ramuri viscerale pentru:
a. organele din bazin; b. organele genitale; c. peretii bazinului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
102. Artera iliaca interna vascularizeaza in bazin:
a. vezica urinara;
b. prima portiune a rectului;
c. portiunea terminala a ileonului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
103. Artera iliaca interna vascularizeaza urmatoarele organe genitale, cu o exceptie:
a. uterul;
b. vulva;
c. vezica urinara;
d. prostata;
e. penisul.
104. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de venele:
a. pulmonara dreapta;
b. cava superioara;
c. pulmonara stanga;
d. cava mijlocie;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si d.
105. Vena cava superioara se caracterizeaza prin:
a. face parte din circulatia mare;
b. se termina in atriul stang;
c. insoteste artera cava superioara;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
106. Venele jugulare interne aduna sangele de la:
a. creier;
b. cap;
c. gat;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
107. Venele subclaviculare aduna sangele de la:
a. brat;
b. antebrat;
c. mana;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
108. Sistemul venos azygos aduna sangele de la urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. spatiile intercostale;
b. esofag; c. inima; d. bronhii;
e. pericard.
109. Vena cava superioara se formeaza prin unirea venelor:
a. jugulare interne; b. subclaviculare; c. brahiocefalice;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
110. Sangele venos al membrului superior este colectat de:
a. doua sisteme venoase;
b. un un sistem venos profund;
c. un sistem venos superficial;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
111. Venele profunde se caracterizeaza prin:
a. poarta aceeasi denumire cu arterele pe care le insotesc;
b. sunt mai putine ca numar decat arterele;
c. au o suprafata totala de sectiune mai mica decat a arterelor;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
112. Venele superficiale se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. se mai numesc subcutanate; b. insotesc arterele omonime;
c. se gasesc imediat sub piele;
d. se vad cu ochiul liber prin transparenta;
e. se vad cu ochiul liber datorita coloratiei albastre.
113. Venele superficiale se caracterizeaza prin:
a. se varsa in venele profunde;
b. la nivelul lor se fac injectii venoase;
c. sunt situate sub tegument;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
114. Vena cava inferioara aduna sangele venos de la:
a. membrele inferioare;
b. peretii bazinului;
c. viscerele bazinului;
d. rinichi;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
115. Vena cava inferioara aduna sangele venos de la urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. suprarenale;
b. ficat;
c. inima;
d. testicule;
e. ovare.
116. Venele lombare aduna sangele venos de la:
a. peretele posterior al abdomenului; b. peretele anterior al abdomenului; c. rinichi;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
117. Vena cava inferioara se formeaza prin unirea venelor:
a. iliace comune; b. iliace interne; c. iliace externe;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
118. Vena iliaca interna aduna sangele venos de la:
a. peretii bazinului;
b. viscerele bazinului;
c. rinichi;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
119. Vena iliaca externa se caracterizeaza prin:
a. se continua cu vena iliaca interna;
b. continua vena femurala;
c. formeaza impreuna cu cea de partea opusa vena iliaca comuna;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
120. Membrul inferior are urmatoarele tipuri de vene:
a. profunde;
b. superficiale;
c. cele superficiale insotesc arterele omonime;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
121. Vena cava inferioara are urmatoarele caracteristici:
a. urca la stanga coloanei vertebrale;
b. strabate diafragma;
c. se termina in atriul stang;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
122. Vena porta se formeaza prin unirea urmatoarelor vene:
a. mezenterica superioara; b. mezenterica inferioara; c. splenica;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
123. Vena porta se caracterizeaza prin:
a. face parte din marea circulatie;
b. transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive;
c. transporta spre ficat sange incarcat cu substante rezultate in urma absorbtiei intestinale;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
124. Sangele venos al ficatului:
a. este transportat in vena cava inferioara;
b. este transportat de la ficat prin venele hepatice;
c. este adus la ficat de vena porta;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
125. Sistemul limfatic se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. prin el circula sange venos;
b. limfa face parte din mediul intern al organismului;
c. in final limfa se varsa in circlatia arteriala;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
126. Sistemul limfatic se caracterizeaza prin:
a. este identic cu sistemul circulator sangvin;
b. capilarele sale se anastomozeaza cu capilarele venoase;
c. este adaptat la functia de drenare a tesuturilor;
d. peretii vaselor limfatice sunt mai grosi decat peretii vaselor sangvine;
e. nici un raspuns nu este corect.
127. Capilarele sistemul limfatic se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. au structura diferita fata de capilarele sangvine;
b. sunt foarte raspandite;
c. se gasesc in toate tesuturile; d. se gasesc in toate organele; e. formeaza retele terminale.
128. Vasele limfatice se caracterizeaza prin:
a. au o structura asemanatoare arterelor;
b. se formeaza prin confluarea capilarelor limfatice; c. sunt prevazute la exterior cu valvule semilunare; d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
129. Ganglionii limfatici se caracterizeaza prin:
a. sunt situati pe traiectul vaselor limfatice;
b. prin ei trece in mod obligatoriu limfa;
c. sunt asemanatori ganglionilor nervosi: d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
130. Ganglionii limfatici au urmatoarele functii:
a. opresc patrunderea unor substante straine organismului;
b. au rol de bariera in raspandirea infectiilor;
c. produc antigene;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
131. Trunchiurile limfatice mari se caracterizeaza prin:
a. sunt in numar de doua;
b. sunt reprezentate prin canalul toracic;
c. sunt reprezentate prin vena limfatica dreapta;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
132. Canalul toracic se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este cel mai mare colector limfatic;
b. incepe printr-o dilatatie;
c. dilatatia este la nivelul vertebrei L3; d. urca anterior de coloana vertebrala; e. urca inapoia aortei.
133. Canalul toracic colecteaza limfa:
a. din jumatatea inferioara a corpului;
b. din patrimea superioara stanga a corpului; c. din patrimea superioara dreapta a corpului; d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
134. Vena limfatica dreapta se caracterizeaza prin:
a. are o lungime de 10-12 cm;
b. colecteaza limfa din patrimea superioara dreapta a corpului;
c. se varsa in unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne stangi cu vena subclaviculara stanga;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
135. Debitul limfatic mediu zilnic este de:
a. 1000 ml; b. 2000 ml; c. 1500 ml; d. 1100 ml; e. 1800 ml.
136. Splina se caracterizeaza prin:
a. este un organ abdominal;
b. este un organ nepereche;
c. apartine sistemului circulator;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
137. Rolurile splinei sunt:
a. produce limfocite;
b. distruge hematiile tinere;
c. intervine in metabolismul calciului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
138. Splina poate depozita o cantitate de sange egala cu:
a. 2-3 kg;
b. 0,200-0,300 kg;
c. 400-500 g; d. 800-900 g; e. 0,5-0,6 kg.
139. Splina trimite sange in circulatie in caz de:
a. hemoragii;
b. efort fizic;
c. hipertensiune;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
140. Loja splenica se caracterizeaza prin:
a. este cuprinsa intre colonul ascendent si diafragma;
b. este situata la stanga lojei gastrice;
c. are raport cu duodenul;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
141. Splina are o greutate de:
a. 250-300 g; b. 100-150 g; c. 180-300 g; d. 300-400 g; e. 400-450 g.
142. Vascularizatia splinei este asigurata de:
a. artera splenica, ram al aortei abdominale;
b. vena splenica, care se varsa in vena cava inferioara; c. vena splenica, care participa la formarea venei porte; d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Inima se caracterizeaza prin:
1. este organul central al aparatului cardiovascular;
2. este situata in mediastin;
3. este situata intre cei doi plamani;
4. are forma unei piramide patrunghiulare.
2. Inima prezinta urmatoarele caracteristici:
1. are axul indreptat oblic in jos, la dreapta si inainte;
2. 1/3 din inima este situata la dreapta planului medio-sagital al corpului;
3. are o greutate de 250-300 mg;
4. 2/3 din inima sunt situate la stanga planului medio-sagital al corpului;
3. Inima prezinta urmatoarele fete:
1. sternocostala;
2. pericardica;
3. diafragmatica;
4. pulmonara dreapta.
4. Inima prezinta urmatoarele margini:
1. dreapta, ascutita;
2. superioara; plana;
3. inferioara, convexa;
4. stanga, rotunjita.
5. Baza inimii se caracterizeaza prin:
1. este situata la dreapta;
2. este situata posterior;
3. la nivelul ei se gasesc vasele mari ale inimii;
4. la baza inimii se gasesc atriile.
6. Atriile se caracterizeaza prin:
1. au forma cubica;
2. au o capacitate mai mica decat ventriculele;
3. au peretii mai subtiri decat ventriculele;
4. prezinta cate o prelungire numita urechiusa.
7. La nivelul atriului drept se gasesc urmatoarele orificii:
1. orificiul venei cave superioare;
2. orificiul venei cave inferioare;
3. orificiul sinusului coronar;
4. orificiul venelor pulmonare.
8. Atriul drept prezinta:
1. orificiul urechiusei drepte;
2. orificiul venelor pulmonare;
3. trabecule;
4. orificiul atrioventricular drept.
9. La nivelul atriului stang se gasesc:
1. orificiile celor doua vene pulmonare;
2. orificiul de deschidere al urechiusei stangi;
3. trabecule;
4. orificiul atrioventricular stang.
10. Orificiile atrioventriculare sunt prevazute cu valvulele:
1. cel drept cu valvula tricuspida;
2. cel drept cu valvule semilunare;
3. cel stang cu valvula bicuspida;
4. cel stang cu valvele semilunare.
11. Ventriculele se caracterizeaza prin:
1. au o forma triunghiulara;
2. au baza spre orificiul atrioventricular;
3. nu au peretii netezi;
4. prezinta pe fata lor interna trabecule.
12. La baza ventriculilor se afla:
1. orificiile atrioventriculare;
2. orificiul aortei la baza ventriculului stang;
3. orificiul trunchiului pulmonar la baza ventriculului drept;
4. ambele orificii atrioventriculare sunt prevazute cu valve tricuspide.
13. Fiecare orificiu arterial este prevazut cu valvule:
1. sigmoide;
2. bicuspide;
3. semilunare;
4. triunghiulare.
14. Din punct de vedere structural, inima este alcatuita din:
1. endocard;
2. epicard;
3. miocard;
4. pericard.
15. Epicardul:
1. este foita viscerala a pericardului seros;
2. acopera complet interiorul inimii;
3. este intrerupt la nivelul vaselor inimii;
4. vine in raport cu fata profunda a pericardului fibros.
16. Pericardul se caracterizeaza prin:
1. are doua foite;
2. la interior este percardul fibros;
3. la exterior este pericardul seros;
4. pericardul fibros este un sac rezistent.
17. Pericardul seros se caracterizeaza prin:
1. are doua foite;
2. la exterior este foita parietala;
3. la interior este foita viscerala;
4. foita parietala acopera fata profunda a pericardului fibros.
18. Pericardul fibros este legat prin ligamente de urmatoarele organe:
1. stern;
2. coloana vertebrala;
3. diafragma;
4. plamani.
19. Miocardul:
1. este cel mai gros strat din structura inimii;
2. cuprinde miocardul contractil sau de comanda;
3. cuprinde miocardul embrionar sau de executie;
4. miocardul embrionar se mai numeste tesut nodal.
20. Fibrele miocardului contractil sunt dispuse astfel:
1. circular in atrii;
2. oblic in atrii;
3. oblic in ventricule;
4. circular in ventricule.
21. Miocardul atrial se caracterizeaza prin:
1. este neregulat pe fata interna;
2. este complet separat de cel ventricular;
3. are pe fata interna trabecule;
4. este mai subtire decat cel ventricular.
22. Miocardul embrionar se caracterizeaza prin:
1. realizeaza legatura anatomica intre miocardul atrial si cel ventricular;
2. realizeaza legatura functionala intre miocardul atrial si cel ventricular;
3. este alcatuit dintr-o musculatura specifica;
4. este alcatuit dintr-o musculatura ce pastreaza caracterele embrionare.
23. Morfologic, tesutul nodal se deosebeste de miocardul contractil prin:
1. aranjamentul neregulat al miofibrilelor;
2. miofibrilele trec de la o celula la alta;
3. miofibrilele formeaza retele;
4. celulele miocardice au sarcoplasma bogata in glicogen.
24. Tesutul nodal cuprinde:
1. nodulul sinoatrial;
2. nodulul atrioventricular;
3. fasciculul atrioventricular;
4. reteaua subepicardica Purkinje.
25. Nodulul sinoatrial se caracterizeaza prin:
1. este situat in atriul drept;
2. de la el pleaca fasciculul atrioventricular;
3. este situat in vecinatatea varsarii venei cave superioare;
4. este situat in grosimea endocardului.
26. Nodulul atrioventricular se caracterizeaza prin:
1. este situat deasupra orificiului atrioventricular drept;
2. este situat in vecinatatea varsarii venei cave superioare;
3. este situat deasupra celui sinoatrial;
4. de la el pleaca fasciculul atrioventricular.
27. Fasciculul atrioventricular se caracterizeaza prin:
1. a fost descris de Harvey;
2. se imparte in doua ramuri;
3. cele doua ramuri sunt: anterioara si posterioara;
4. cele doua ramuri coboara in ventricule.
28. Cele doua ramuri ale fasciculului atrioventricular:
1. se termina in atrii;
2. se divid;
3. se anastomozeaza intre ele;
4. formeaza in peretii ventriculari reteaua subendocardica Purkinje.
29. Endocardul se caracterizeaza prin:
1. captuseste incaperile inimii;
2. trece fara intrerupere de la atrii la ventricule;
3. endocardul de la nivelul atriilor se continua cu intima venelor;
4. endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stangi.
30. Inima este irigata de:
1. artere cu originea in aorta ascendenta;
2. artera coronara dreapta;
3. artera coronara stanga;
4. artera coronara anterioara.
31. Ramurile colaterale ale arterelor coronare se caracterizeaza prin:
1. sunt de tip terminal;
2. iriga anumite teritorii din miocard;
3. nu se unesc cu ramurile colaterale vecine;
4. se anastomozeaza intre ele.
32. Obstructia uneia dintre colateralele arterelor coronare produce:
1. lipsa de vascularizatie a teritoriului respectiv;
2. necroza teritoriului respectiv;
3. infarct;
4. eliberare de adrenalina.
33. Sinusul coronar se caracterizeaza prin:
1. colecteaza sangele venos al inimii;
2. este situat in santul atrioventricular stang;
3. se deschide in atriul drept;
4. este situat in grosimea miocardului.
34. Inervatia extrinseca a inimii:
1. este asigurata de nervii cardiaci;
2. provine din nervii vagi;
3. provine din simpaticul cervical;
4. provine din glosofaringian.
35. Arborele vascular este format din:
1. artere;
2. vene;
3. capilare;
4. nervi.
36. Arterele sunt vase prin care circula sangele dinspre inima spre:
1. tesuturi;
2. plamani;
3. organe;
4. cap.
37. Capilarele se caracterizeaza prin:
1. sunt vase cu calibru mic;
2. duc sangele dinspre vene spre artere;
3. la nivelul lor se fac schimburile intre sange si tesuturi;
4. au peretele format din trei tunici.
38. Arterele si venele au urmatoarele tunici dinspre interior spre exterior:
1. intima;
2. media;
3. adventicea;
4. seroasa.
39. Calibrul arterelor:
1. scade de la inima spre periferie;
2. creste de la inima spre periferie;
3. este acelasi pentru toate arterele mari;
4. cele mai mici sunt metaarteriolele.
40. Tunica externa a arterelor si venelor:
1. are fibre musculare netede;
2. este formata din tesut conjunctiv;
3. este acoperita de seroasa;
4. are fibre de colagen.
41. In structura adventicei se gasesc:
1. vase mici de sange;
2. vase care patrund in tunica medie;
3. vase care hranesc peretele vascular;
4. fibre nervoase vegetative, cu rol vasomotor.
42. Tunica medie a arterelor:
1. are o structura diferita;
2. are aceeasi structura la toate arterele;
3. structura este in functie de calibrul arterelor;
4. este mai subtire decat intima.
43. Arterele mari se caracterizeaza prin:
1. se mai numesc artere de tip muscular;
2. au media formata din lame elastice cu dispozitie concentrica;
3. au multe fibre musculare netede;
4. au tesut conjunctiv.
44. Arterele mici si mijlocii:
1. au media groasa;
2. sunt artere de tip elastic;
3. nu au fibre musculare netede;
4. au fibre colagene si elastice.
45. Tunica interna a arterelor
1. este formata dintr-un rand de celulu endoteliale turtite;
2. este formata din celule asezate pe o membrana bazala;
3. intima se continua cu endoteliul ventricular;
4. este groasa.
46. Venele se caracterizeaza prin:
1. calibrul lor creste de la periferie spre inima;
2. au in structura trei tunici;
3. in venele de sub nivelul cordului exista valvule;
4. valvulele au rolul de a fragmenta si directiona coloana de sange.
47. Capilarele se caracterizeaza prin:
1. sunt vase de calibru mic;
2. au calibrul cuprins intre 4-12 mm;
3. sunt raspandite in toate tesuturile si organele;
4. au la exterior un strat de tesut conjunctiv.
48. In structura capilarelor intra:
1. fibre colagene;
2. fibre de reticulina;
3. fibre nervoase vegetative;
4. un endoteliu format dintr-un singur strat de celule.
49. Capilarele sinusoide:
1. se gasesc in ficat;
2. se gasesc in glandele endocrine;
3. au un calibru de 10-30 microni;
4. au peretele intrerupt din loc in loc.
50. In alcatuirea arborelui vascular se disting urmatoarele teritorii de circulatie:
1. mare;
2. sistemica;
3. mica;
4. pulmonara.
51. Circulatia mica:
1. incepe in ventriculul drept;
2. incepe prin trunchiul arterei pulmonare;
3. transporta spre plaman sange incarcat cu CO2;
4. se numeste si circulatie sistemica.
52. Trunchiul arterei pulmonare se caracterizeaza prin:
1. se imparte in cele doua artere pulmonare;
2. transporta sangele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare;
3. la nivel alveolar CO2 este eliminat;
4. prezinta valvule la terminare.
53. Venele pulmonare:
1. sunt cate doua pentru fiecare plaman;
2. se termina in atriul stang;
3. transporta sange oxigenat;
4. au peretele mai gros decat al arterelor pulmonare.
54. Sistemul aortic:
1. este format din aorta si ramurile ei;
2. iriga toate tesuturile;
3. iriga toate organele;
4. este format numai din vase de tip muscular.
55. Sistemul aortic se caracterizeaza prin:
1. incepe in ventriculul stang;
2. incepe cu aorta ascendenta;
3. din aorta ascendenta se desprind arterele coronare;
4. din aorta ascendenta se desprind arterele ventriculare.
56. Segmentele aortei sunt:
1. aorta ascendenta;
2. arcul aortic;
3. aorta descendenta;
4. aorta transversala.
57. Aorta descendenta are urmatoarele segmente:
1. cervical;
2. toracic;
3. sacral;
4. abdominal.
58. Aorta abdominala se termina cu arterele iliace:
1. externa;
2. comuna dreapta;
3. interna;
4. comuna stanga.
59. Dintre ramurile arcului aortic fac parte:
1. trunchiul arterial brahiocefalic stang;
2. artera carotida comuna stanga;
3. artera carotida comuna dreapta;
4. artera subclaviculara stanga.
60. Trunchiul brahiocefalic se imparte in arterele:
1. carotida comuna stanga;
2. carotida comuna dreapta;
3. artera subclaviculara stanga;
4. artera subclaviculara dreapta.
61. Arterele carotide comune se caracterizeaza prin:
1. sunt in numar de doua;
2. urca pana la nivelul cartilajului cricoid;
3. se bifurca in artera carotida interna si externa;
4. dau ramuri colaterale voluminoase.
62. Bifurcatia carotidei comune prezinta:
1. o mica dilatatie;
2. o ingustare;
3. sinusul carotic;
4. o zona saraca in receptori.
63. Artera carotida externa iriga:
1. gatul;
2. plamanul;
3. viscerele fetei;
4. inima.
64. Artera carotida externa iriga regiunile:
1. occipitala;
2. mediastinala;
3. temporala;
4. pleuro-pulmonara.
65. Artera carotida interna se caracterizeaza prin:
1. patrunde in craniu;
2. iriga gatul;
3. iriga fata;
4. iriga creierul si ochiul.
66. Arterele subclaviculare:
1. ajung pana in axila;
2. iriga fata;
3. iriga regiunea temporala;
4. se continua cu arterele axilare.
67. Artera vertebrala se caracterizeaza prin:
1. se uneste cu cea de partea opusa;
2. intra in craniu prin gaura vertebrala;
3. se continua cu artera cerebeloasa;
4. participa la vascularizatia encefalului.
68. Artera toracica interna:
1. este ram din artera subclaviculara;
2. vascularizeaza plamanul;
3. vascularizeaza inima;
4. da nastere arterelor intercostale anterioare.
69. Artera axilara se caracterizeaza prin:
1. vascularizeaza peretii axilei;
2. vascularizeaza peretele anterolateral al toracelui;
3. se continua cu artera brahiala;
4. continua artera subclaviculara.
70. Artera brahiala se caracterizeaza prin:
1. la plica cotului da nastere arterei radiale;
2. la plica cotului da nastere arterei ulnare;
3. continua artera axilara;
4. vascularizeaza antebratul.
71. Arterele mainii:
1. formeaza arcadele palmare;
2. se formeaza din artera brahiala;
3. se termina cu arterele digitale;
4. nu se anastomozeaza intre ele.
72. Aorta descendenta toracica da ramuri:
1. cervicale;
2. parietale;
3. coronare;
4. viscerale.
73. Ramurile viscerale ale aortei descendente toracice sunt arterele:
1. bronsice;
2. pericardice;
3. esofagiene;
4. coronare.
74. Aorta descendenta abdominala da ramuri:
1. parietale;
2. femurale;
3. iliace externe;
4. viscerale.
75. Ramurile viscerale ale aortei abdominale sunt:
1. trunchiul celiac;
2. artera mezenterica superioara;
3. arterele suprarenale;
4. arterele renale.
76. Dintre ramurile viscerale ale aortei abdominale fac parte arterele:
1. testiculara;
2. hepatica;
3. mezenterica inferioara;
4. splenica.
77. Trunchiul celiac se ramifica in arterele:
1. hepatica;
2. splenica;
3. gastrica stanga;
4. gastrica dreapta.
78. Trunchiul celiac vascularizeaza:
1. stomacul;
2. duodenul;
3. pancreasul;
4. ficatul.
79. Artera mezenterica superioara vascularizeaza:
1. jejunoileonul;
2. cecul;
3. colonul ascendent;
4. partea stanga a colonului transvers.
80. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza:
1. colonul descendent;
2. partea stanga a colonului transvers;
3. sigmoidul;
4. partea superioara a rectului.
81. Ramurile terminale ale aortei:
1. sunt arterele iliace comune;
2. sunt in numar de doua;
3. ajung pana la nivelul articulatiei sacro-iliace;
4. se continua cu arterele femurale.
82. Artera iliaca externa se caracterizeaza prin:
1. este ram din artera iliaca comuna;
2. intra in bazin;
3. ajunge pe fata posterioara a coapsei;
4. se continua cu artera femurala.
83. Artera femurala se caracterizeaza prin:
1. continua artera iliaca interna;
2. vascularizeaza coapsa;
3. se afla pe fata posterioara a coapsei;
4. se continua cu artera poplitee.
84. Artera poplitee se caracterizeaza prin:
1. se afla pe fata posterioara a genunchiului;
2. continua artera iliaca externa;
3. se afla in fosa poplitee;
4. se continua cu arterele plantare.
85. Artera tibiala anterioara se caracterizeaza prin:
1. ia nastere din artera poplitee;
2. iriga fata anterioara a gambei;
3. iriga laba piciorului;
4. iriga coapsa.
86. Artera tibiala posterioara se caracterizeaza prin:
1. ia nastere din artera poplitee;
2. iriga laba piciorului;
3. iriga fata anterioara a gambei;
4. iriga fata posterioara a gambei.
87. Artera tibiala posterioara se continua cu arterele:
1. digitale plantare;
2. plantara interna;
3. digitale dorsale;
4. plantara externa.
88. Artera ilica interna se caracterizeaza prin:
1. are ramuri parietale;
2. ramurile parietale se distribuie peretilor bazinului;
3. are ramuri viscerale;
4. continua artera iliaca externa.
89. Ramurile viscerale ale arterei iliace interne vascularizeaza:
1. organele din bazin;
2. vezica urinara;
3. ultima portiune a rectului;
4. penisul.
90. Ramurile viscerale ale arterei iliace interne vascularizeaza urmatoarele organe genitale:
1. uterul;
2. vezica urinara;
3. prostata;
4. rectul.
91. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de venele:
1. cava superioara;
2. pulmonare;
3. cava mijlocie;
4. cava inferioara.
92. Vena cava superioara se formeaza prin fuzionrea venelor:
1. jugulara interna;
2. brahiocefalica stanga;
3. subclaviculara;
4. brahiocefalica dreapta.
93. Vena jugulara interna colecteaza sangele de la:
1. creier;
2. cap;
3. gat;
4. torace.
94. Sistemul venos azygos colecteaza sangele de la:
1. spatiile intercostale;
2. esofag;
3. bronhii;
4. pericard.
95. Vena brahiocefalica se formeaza prin fuzionarea venelor:
1. jugulara interna;
2. brahiocefalica stanga;
3. subclaviculara;
4. brahiocefalica dreapta.
96. Vena subclaviculara se caracterizeaza prin:
1. continua vena axilara;
2. se continua cu vena cava superioara;
3. se continua cu vena jugulara externa;
4. se uneste cu vena jugulara interna.
97. Sangele venos al membrelor superioare este colectat de urmatoarele sisteme venoase:
1. extern;
2. superficial;
3. intern;
4. profund.
98. Venele profunde ale membrului superior:
1. insotesc arterele;
2. se varsa in venele superficiale;
3. poarta aceeasi denumire cu arterele pe care le insotesc;
4. sunt situate sub tegument.
99. Venele superficiale ale membrului superior:
1. sunt situate subcutanat;
2. se pot vedea cu ochiul liber prin transparenta;
3. la nivelul lor se fac injectii venoase
4. insotesc arterele;
100. Vena cava inferioara aduna sangele de la:
1. membrele inferioare;
2. peretii bazinului;
3. viscerele bazinului;
4. rinichi.
101. In vena cava inferioara se varsa sangele venos de la:
1. suprarenale;
2. testicul;
3. ovar;
4. ficat.
102. Vena cava inferioara se formeaza prin unirea venelor:
1. iliaca comuna dreapta;
2. ilace interne;
3. iliace externe;
4. iliaca comuna stanga.
103. Vena iliaca interna colecteaza sangele de la:
1. peretii bazinului;
2. splina;
3. viscerele bazinului;
4. pancreas.
104. Vena cava inferioara se caracterizeaza prin:
1. urca la dreapta coloanei vertebrale;
2. strabate diafragma;
3. se termina in atriul drept;
4. se uneste cu vena cava superioara.
105. Vena porta se formeaza prin unirea venelor:
1. mezenterica superioara;
2. splenica;
3. mezenterica inferioara;
4. gastrica stanga.
106. Vena porta se caracterizeaza prin:
1. transporta sange spre ficat;
2. sangele transportat este incarcat cu oxigen;
3. sangele transportat este incarcat cu substante nutritive;
4. se varsa in vena cava inferioara.
107. Limfa se caracterizeaza prin:
1. este o substanta semisolida;
2. face parte din mediul intern al organismului;
3. este bogata in hematii;
4. in final ajunge in circulatia venoasa.
108. Sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sangvin prin:
1. este adaptat la functia de drenaj a tesuturilor;
2. capilarele limfatice nu formeaza retele terminale;
3. ocupa o pozitie intermediara intre sistemul arterial si cel venos;
4. peretii vaselor limfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor sangvine.
109. Capilarele limfatice se caracterizeaza prin:
1. au aceeasi structura cu capilarele sangvine;
2. se gasesc in toate organele;
3. se gasesc in toate tesuturile;
4. prin confluenta formeaza vase limfatice.
110. Vasele limfatice se caracterizeaza prin:
1. au o structura asemanatoare venelor;
2. sunt prevazute la interior cu valve semilunare;
3. pe traseul lor prezinta ganglioni limfatici;
4. valvulele vaselor limfatice inlesnesc circulatia limfei.
111. Ganglionii limfatici realizeaza mai multe functii:
1. produc hematii;
2. produc monocite;
3. se gasesc in interiorul vaselor limfatice;
4. produc limfocite.
112. Ganglionii limfatici au urmatoarele functii:
1. formeaza anticorpi;
2. au rol in circulatia limfei;
3. opresc patrunderea unor substante straine;
4. au rol de bariera in raspandirea infectiilor.
113. Trunchiurile limfatice mari sunt:
1. canalul toracic;
2. vena cava superioara;
3. vena limfatica dreapta;
4. vena limfatica superioara.
114. Canalul toracic:
1. este cel mai mare colector limfatic;
2. incepe prin cisterna Chile;
3. are originea la nivelul vertebrei L4;
4. incepe printr-o dilatatie.
115. Canalul toracic se caracterizeaza prin:
1. urca anterior de coloana vertebrala;
2. urca inapoia aortei;
3. strabate diafragma;
4. se termina in atriul drept.
116. Canalul toracic are urmatoarele caracteristici:
1. are o lungime de 2-3 cm;
2. in interior prezinta valve;
3. strange limfa din patrimea inferioara stanga a corpului;
4. strange limfa din jumatatea inferioara a corpului.
117. Vena limfatica dreapta:
1. are o lungime de 1-2 cm;
2. colecteaza limfa din patrimea superioara stanga a corpului;
3. se deschide in confluenta dintre vena jugulara interna dreapta si vena subclaviculara
dreapta;
4. este cel mai voluminos colector limfatic.
118. Debitul limfatic mediu:
1. este in jur de 1500 ml/zi;
2. depaseste 2000 ml/zi;
3. este egal cu volumul sangvin;
4. variaza in functie de factori hemodinamici locali.
119. Compozitia limfei:
1. variaza in functie de teritoriul drenat;
2. limfa din intestinul subtire este mai bogata in lipide;
3. limfa din ficat este bogata in proteine si enzime;
4. limfa din intestinul subtire are aspect laptos.
120. Splina este un organ:
1. abdominal;
2. pereche;
3. care apartine sistemului circulator;
4. care are o greutate de 280-300 g.
121. Splina indeplineste urmatoarele roluri:
1. produce limfocite;
2. distruge hematiile batrane;
3. intervine in metabolismul fierului;
4. este un depozit de limfa.
122. Splina se caracterizeaza prin:
1. contine 200-300 g de sange;
2. trimite sange in circulatie in caz de hemoragii;
3. trimite sange in circulatie in efortul fizic;
4. este situata sub ficat.
123. Loja splenica este situata:
1. intre colonul transvers si diafragm;
2. sub ficat;
3. la dreapta duodenului;
4. la stanga lojei gastrice.
124. Vascularizatia splinei:
1. cea arteriala este asigurata de artera splenica;
2. cea arteriala este asigurata de un ram din aorta;
3. sangele venos este colectat de vena splenica;
4. vena splenica se varsa in vena cava inferioara.
FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
COMPLEMENT SIMPLU
1. Aparatul cardiovascular asigura circulatia in organism a:
a. sangelui;
b. limfei;
c. sucurilor digestive;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
2. Circulatia sangelui asigura:
a. distribuirea substantelor nutritive tuturor celulelor din organism;
b. distribuirea oxigenului tuturor celulelor din organism;
c. colectarea produsilor tisulari de catabolism pentru a fi excretati;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
3. Circulatia sangelui este asigurata de urmatoarele structuri, cu o exceptie:
a. inima, forta motrice;
b. artere. care reprezinta conductele de distributie;
c. limfatice, cale derivativa a sangelui;
d. vene, rezervoare de sange, asigurand intoarcerea acestuia la inima;
e. microcirculatie, la nivelul careia au loc schimburile de substante si gaze.
4. Inima ca "pompa":
a. este alcatuita din doua pompe dispuse in serie; b. pompa stanga deserveste circulatia pulmonara; c. pompa dreapta deserveste circulatia sistemica; d. se deschid in timpul sistolei;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
5. Valvele atrio-ventriculare:
a. sunt in numar de trei;
b. cea stanga este valva mitrala;
c. cea stanga este valva tricuspida;
d. se deschid in timpul sistolei;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
6. Valvele atrio-ventriculare se caracterizeaza prin:
a. permit sangelui sa treaca in atrii;
b. separa atriile de ventricule;
c. permit deplasarea sangelui in ambele sensuri;
d. se inchid in timpul diastolei;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
7. Valvele semilunare:
a. se deschid in timpul diastolei;
b. permit expulzia sangelui in ventricule;
c. se inchid in sistola;
d. permit revenirea sangelui in ventricule;
e. nici un raspuns nu este corect.
8. Activitatea de pompa a inimii se poate aprecia cu ajutorul:
a. debitului cardiac; b. presiunii arteriale; c. debitului diastolic;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
9. Debitul sistolic reprezinta:
a. volumul de sange expulzat de ambii ventriculi intr-un minut;
b. volumul-bataie;
c. volumul de sange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
10. Frecventa cardiaca normala pe minut este de:
a. 80-85 batai; b. 60-65 batai; c. 70-75 batai; d. 75-85 batai; e. 80-85 batai.
11. Frecventa cardiaca este sub control:
a. voluntar; b. enzimatic; c. nervos;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
12. Frecventa cardiaca este crescuta de:
a. vag;
b. simpatic;
c. glosofaringian;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si c. e. nici un raspuns nu este corect.
13. Frecventa cardiaca este scazuta de:
a. activitatea parasimpatica;
b. vag;
c. voluntar;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
14. Volumul-bataie variaza cu: a. forta contractiei ventriculare; b. presiunea arteriala;
c. volumul de sange aflat in ventricul la sfarsitul diastolei;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
15. In timpul eforturilor fizice intense, debitul cardiac poate creste pana la:
a. 40 l; b. 50 l; c. 30 l; d. 45 l; e. 55 l.
16. Debitul cardiac scade in:
a. somn;
b. hemoragii;
c. transfuzii;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
17. Debitul cardiac creste:
a. in febra;
b. in sarcina;
c. la altitudine;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
18. Functia de pompa a inimii se realizeaza cu ajutorul proprietatilor:
a. muschiului cardiac;
b. valvulelor atrio-ventriculare;
c. valvulelor semilunare;
d. endocardului;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
19. Conexiunea functionala electrica intre atrii si ventricule se realizeaza de catre:
a. nodulul atrioventricular;
b. fasciculul atrioventricular His;
c. nodulul sinoatrial;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
20. Musculatura cardiaca este alcatuita din urmatoarele tipuri de celule musculare:
a. care initiaza si conduc impulsul;
b. care raspund la stimuli prin contractie;
c. care formeaza epicardul;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
21. Excitatia care produce contractia miocardului este generata:
a. in nervul vag;
b. la nivelul miocardului insusi;
c. la nivelul simpaticului;
d. voluntar;
e. SNC.
22. Propritatile comune ale miocardului cu tesutul nervos sunt:
a. excitabilitatea;
b. conductibilitatea;
c. automatismul;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
23. Despre excitabilitatea miocardului se pot afirma urmatoarele, cu o exceptie:
a. este proprietatea miocardului de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune propagat;
b. exista un prag de excitabilitate;
c. la nivelul miocardului nu actioneaza legea "tot sau nimic";
d. inima este excitabila numai in diastola;
e. inima este inexcitabila numai in sistola.
24. In timpul sistolei:
a. inima este in perioada refractara absoluta;
b. inima nu poate fi stimulata decat de stimuli foarte puternici;
c. sangele este aspirat din artere;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
25. Tetanizarea inimii se produce prin:
a. sumarea contractiilor;
b. stimuli cu frecventa mare;
c. inima nu poate tetaniza;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
26. Automatismul se caracterizeaza prin:
a. este specific inimii;
b. reprezinta proprietatea inimii de a se autoexcita;
c. inima nu-si continua activitatea in lipsa influentelor extrinseci nervoase; d. inima nu-si continua activitatea in lipsa influentelor extrinseci umorale;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
27. Centrii de automatism cardiac sunt:
a. nodulul sinoatrial;
b. nodulul atrioventricular;
c. fasciculul His si reteaua Purkinje;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
28. Nodulul sinoatrial:
a. este situat la jonctiunea atrioventriculara;
b. are cel mai rapid ritm de descarcari;
c. conduce inima numai in cazul lezarii vagului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
29. Nodulul sinoatrial descarca impulsuri cu o frecventa de:
a. 50-60/min; b. 40-50/min; c. 70-80/min; d. 80-90/min; e. 90-100/min.
30. Nodulul atrioventricular descarca impulsuri cu o frecventa de:
a. 50/min;
b. 40-50/min;
c. 40/min;
d. 50-60/min;
e. 20-30/min.
31. Nodulul atrioventricular se caracterizeaza prin:
a. nu se poate manifesta in mod normal;
b. functioneaza permanent;
c. functioneaza in paralel cu nodulul sinoatrial;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
32. Nodulul atrioventricular preia comanda inimii atunci cand:
a. centrul sinusal este scos din functie;
b. fasciculul His este scos din functie;
c. reteaua Purkinje este scoasa din functie;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
33. Cand comanda inimii este preluata de nodulul atrioventricular se imprima un ritm:
a. nodal;
b. jonctional;
c. idio-ventricular;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
34. Fasciculul His si reteaua Purkinje prezinta un ritm de descarcare al impulsurilor de:
a. 25/min; b. 35/min; c. 15/min; d. 40/min;
e. nici un raspuns nu este corect.
35. Fasciculul His si reteaua Purkinje prezinta urmatoarele caracteristici: a. pot comanda inima numai in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare; b. imprima un ritm mai frecvent atriilor;
c. imprima ritmul idio-ventricular;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
36. Accelerarea ritmului inimii se numeste:
a. hemostaza; b. tahicardie; c. bradicardie;
d. hipotensiune;
e. hipertensiune.
37. Tahicardia poate fi produsa de:
a. caldura;
b. SN simpatic;
c. frig;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
38. Bradicardia poate fi produsa de:
a. racirea nodulului sinusal;
b. stimularea parasimpaticului;
c. inhibarea simpaticului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
39. Conductibilitatea miocardului:
a. este proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale;
b. viteza de conducere prin fasciculul His este de 10 ori mai mare decat prin miocardul contractil atrial si ventricular;
c. din momentul descarcarii nodulului sinusal si pana la completa invadare a atriilor si ventriculilor de catre stimul, trec o,22 s;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
40. Contractilitatea miocardului:
a. este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale;
b. ca urmare a alungirii fibrelor miocardice are loc expulzia sangelui;
c. forta de contractie este invers proportionala cu grosimea peretilor inimii;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
41. Legea inimii se caracterizeaza prin:
a. depinde de viteza de propagare a impulsului prin tesutul nodal;
b. cu cat inima se umple cu un volum mai mare de sange in timpul diastolei, cu atat ea poate pompa un volum de sange mai mare in sistola urmatoare;
c. este proportionala cu frecventa cardiaca;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
42. Ciclul cardiac este format din:
a. sistola (relaxarea cardiaca);
b. perioada de latenta;
c. diastola (relaxarea cardiaca);
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
43. Durata ciclului cardiac:
a. este invers proportionala cu frecventa cardiaca;
b. la un ritm de 75 batai/min, ciclul cardiac dureaza 0,8 s;
c. sistola atriala dureaza 0,1 s;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
44. Ciclul cardiac se caracterizeaza prin:
a. exista un asincronism intre sistola atriala si cea ventriculara;
b. sistola atriala o precede cu 0,1 s pe cea ventriculara;
c. la sfarsitul diastolei, ventriculele sunt goale;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
45. In timpul sistolei atriale:
a. are loc o scadere a presiunii in atrii;
b. sangela refluiaza in venele mari;
c. se contracta fibrele musculare din jurul orificiilor de varsare a venelor in atrii;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
46. Diastola atriala se caracterizeaza prin::
a. dureaza 0,7 sec;
b. urmeaza sistolei ventriculare;
c. corespunde inceputului ciclului cardiac;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
47. Sistola ventriculara:
a. dureaza 0,3 sec;
b. are o faza de contractie izovolumetrica;
c. are o faza de ejectie;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
48. Faza izovolumetrica se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o EXCEPTIE:
a. incepe in momentul inchiderii valvelor atrio-ventriculare;
b. se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare;
c. ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa;
d. creste rapid presiunea intracavitara;
e. cresterea presiunii se datoreste faptului ca lichidul este incompresibil.
49. In momentul in care presiunea ventriculara o depaseste pe cea din artere, se produce:
a. deschiderea valvelor semilunare;
b. ejectia sangelui;
c. inchiderea valvelor atrioventriculare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
50. Faza de ejectie a sistolei ventriculare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o
EXCEPTIE:
a. se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare;
b. la inceput are loc o ejectie rapida a sangelui;
c. aproximativ 1/3 din debitul sistolic este expulzat in primele 2/3 a sistolei;
d. se termina cu o ejectie lenta;
e. incepe cu deschiderea valvelor semilunare;
51. Volumul sistolic in repaus este:
a. 75 ml; b. 100 ml; c. 90 ml; d. 50 ml; e. 60 ml.
52. In efortul fizic intens, volumul sistolic poate creste pana la:
a. 150 ml; b. 160 ml; c. 180 ml;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
53. Diastola ventriculara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o EXCEPTIE:
a. dureaza 0,5 sec;
b. datorita relaxarii miocardului presiunea intracavitara creste rapid;
c. cand presiunea din ventricule devine inferioara celei din arterele mari, se inchid valvele semilunare;
d. pentru scurt timp ventriculele devin cavitati inchise;
e. dupa diastola izoventriculara presiunea intraventriculara continua sa scada.
54. Dupa diastola izoventriculara au loc:
a. scaderea presiunii intraventriculare pana la o valoare inferioara celei din atrii;
b. deschiderea valvelor atrioventriculare;
c. inceperea umplerii cu sange a ventriculilor;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
55. Diastola generala se caracterizeaza prin:
a. atriile sunt in diastola;
b. ventriculele sunt in diastola;
c. valvele atrioventriculare sunt inchise;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
56. Diastola generala dureaza:
a. 0,8 sec; b. 0,6 sec; c. 0,4 sec; d. 0,5 sec; e. 0,3 sec.
57. Dupa diastola generala incepe:
a. sistola atriala;
b. sistola ventriculara;
c. sistola generala;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
58. In timpul activitatii sale, cordul produce manifestari:
a. electrice; b. mecanice; c. acustice;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
59. Manifestarile electrice ale miocardului se caracterizeaza prin:
a. reprezinta insumarea vectoriala a biocurentilor de depolarizare si repolarizare miocardica;
b. inregistrarea grafica reprezinta electroencefalograma;
c. produc zgomotele inimii;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si b;
e. nici un raspun nu este corect.
60. Manifestarile mecanice ale miocardului sunt redate de:
a. zgomotele cardiace;
b. socul apexian;
c. pulsul venos;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
61. Socul apexian se caracterizeaza prin:
a. este o expansiune diastolica a peretelui toracic in dreptul varfului inimii;
b. se percepe in spatiul IV intercostal stang;
c. este o expansiune sistolica a peretelui toracic in dreptul varfului inimii;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si b;
e. nici un raspun nu este corect.
62. Pulsul arterial se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. se percepe comprimand o artera superficiala pe un plan osos;
b. reprezinta o expansiune sistolica a peretelui arterial datorita cresterii bruste a presiunii sangelui;
c. inregistrarea grafica a pulsului se numeste electrocardiograma; d. prin palparea pulsului se obtin informatii privind volumul sistolic; e. prin palparea pulsului se obtin informatii privind ritmul inimii.
63. Manifestarile acustice ale miocardului sunt:
a. socul apexian;
b. zgomotele cardiace; c. bataia varfului inimii; d. pulsul arterial;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
64. Zgomotele cardiace se inregistreaza grafic prin:
a. electrocardiograma;
b. fonocardiograma;
c. miograma;
d. sfigmograma;
e. electroencefalograma.
65. Zgomotul I se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o EXCEPTIE:
a. este scurt;
b. are tonalitate joasa;
c. este zgomotul sistolic;
d. este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare;
e. este produs de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare.
66. Zgomotul II se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o EXCEPTIE:
a. este mai lung;
b. este zgomotul diastolic;
c. este mai acut;
d. este mai puti intens;
e. este produs de inchiderea valvelor semilunare.
67. Cu studiul circulatiei sangelui se ocupa:
a. cardiologia;
b. hemodinamica;
c. hematologia;
d. chirurgia;
e. anatomia.
68. Sangele se deplaseaza:
a. in circuit inchis;
b. intr-un singur sens;
c. in toate sensurile;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
69. Legile hemodinamicii se conduc dupa legile:
a. generale ale hidrodinamicii;
b. osmozei;
c. difuziunii;
d. gradientelor de concentratie;
e. incarcarii electrice.
70. Volumul de sange pompat de ventriculul stang intr-un minut in marea circulatie, este egal cu volumul de sange pompat de:
a. atriul stang intr-un minut in marea circulatie;
b. atriul drept intr-un minut in mica circulatie;
c. ventriculul drept intr-un minut in mica circulatie;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
71. Arterele sunt vasele prin care sangele circula:
a. de la inima spre periferie; b. de la periferie spre inima; c. in ambele sensuri;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
72. Proprietatile arterelor sunt:
a. elasticitatea;
b. contractilitatea;
c. conductibilitatea nervoasa;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
73. Elasticitatea reprezinta proprietatea:
a. arterelor mari;
b. arterelor de a se lasa destinse cand creste presiunea sangelui;
c. de a reveni la calibrul initial cand presiunea a scazut;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
74. In timpul sistolei ventriculare, in artere este pompat peste sangele continut, un volum de sange egal cu:
a. 75 ml; b. 60 ml; c. 50 ml; d. 100 ml; e. 90 ml.
75. Unda de soc sistolica este amortizata datorita:
a. fibrelor musculare;
b. elasticitatii;
c. contracrilitatii;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
76. Variatiile calibrului vascular datorate expulziei sangelui sunt:
a. active;
b. cu consum energetic;
c. pasive;
d. datorate automatismului cardiac;
e. nici un raspuns nu este corect.
77. Datorita elasticitatii se produc:
a. transformarea ejectiei sacadate a sangelui din inima in curgere continua prin artere;
b. cresteri ale tensiunii arteriale in arterele cu elasticitate mare;
c. diminuari ale tensiunii arteriale in arterele cu elasticitate mica; d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
78. Contractilitatea vaselor:
a. este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul lumenului prin contractia muschilor netezi din peretele lor;
b. este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul lumenului prin contractia muschilor striati din peretele lor;
c. permite un control fin al distributiei debitului cardiac catre diferite organe;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
79. Tonusul musculaturii netede depinde de:
a. activitatea nervilor simpatici;
b. presiunea arteriala;
c. concentratia locala a unor metaboliti;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
80. Suprafata totala de sectiune a arborelui circulator:
a. este constanta;
b. creste semnificativ pe masura ce avansam spre periferie; c. scade semnificativ pe masura ce avansam spre periferie; d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
81. Viteza de curgere a sangelui prin artere este:
a. constanta;
b. direct proportionala cu suprafata de sectiune; c. invers proportionala cu suprafata de sectiune; d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. nici un raspuns nu este corect.
82. Circulatia sangelui prin artere se apreciaza masurand:
a. presiunea arteriala;
b. debitul sangvin;
c. rezistenta periferica;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
83. Presiunea arteriala maxima are valoare de:
a. 12o mm Hg; b. 80 mm Hg; c. 60 mm Hg; d. 90 mm Hg; e. 160 mm Hg.
84. Presiunea arteriala maxima este:
a. diastolica;
b. sistolica;
c. aceeasi in toate vasele sistemului circulator;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
85. Presiunea arteriala minima este:
a. diastolica;
b. sistolica;
c. aceeasi in toate vasele sistemului circulator;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
86. Presiunea arteriala minima are valoare de:
a. 12o mm Hg; b. 80 mm Hg; c. 60 mm Hg; d. 90 mm Hg; e. 160 mm Hg.
87. In practica medicala curenta presiunea arteriala se apreciaza prin masurarea:
a. frecventei pulsului; b. debitului cardiac;
c. tensiunii arteriale;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
88. Factorii determinanti ai presiunii arteriale sunt urmatorii, cu o EXCEPTIE:
a. debitul cardiac;
b. hematocritul;
c. rezistenta periferica;
d. volumul sangvin;
e. elasticitatea.
89. In raport cu debitul cardiac, presiunea arteriala variaza:
a. direct proportional;
b. invers proportional;
c. nu prezinta variatii legate ale debitul cardiac;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
90. Rezistenta periferica se caracterizeaza prin:
a. variaza invers proportional cu lungimea vasului;
b. cu cat vasul este mai ingust, rezistenta este mai mare;
c. cu cat vasul este larg si mai lung, rezistenta este mai mare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
91. Volumul sangvin:
a. se mai numeste volemie;
b. variaza invers proportional cu lichidele extracelulare;
c. scaderea volumului LEC creste volemia;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
92. Volumul sangvin se caracterizeaza prin:
a. scaderea volumului sangvin duce la scaderea tensiunii arteriale;
b. cresterile LEC duc la cresterea volumului sangvin; c. cresterile LEC duc la cresteri ale tensiunii arteriale; d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
93. Elasticitatea:
a. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola; b. contribuie la mentinerea tensiunii arteriale in diastola; c. scade cu varsta;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
94. In aorta viteza sangelui este de:
a. 50 mm/sec;
b. 500 mm/sec;
c. 500 microni/sec;
d. 800 mm/sec;
e. 500 mm/min.
95. In capilare viteza sangelui este de:
a. 0,5 microni/sec;
b. 0,5 mm/min; c. 0,5 mm/sec; d. 5 mm/sec;
e. 50 mm/sec.
96. Scaderea vitezei de circulatie a sangelui in capilare se datoreste:
a. cresterii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar; b. scaderii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar; c. scaderii vascozitatii sangelui;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
97. Hipertensiunea arteriala reprezinta cresterea presiunii arteriale sistolice peste:
a. 100 mm Hg; b. 130 mm Hg; c. 120 mm Hg; d. 110 mm Hg; e. 125 mm Hg.
98. Hipertensiunea arteriala reprezinta cresterea presiunii arteriale diastolice peste:
a. 40 mm Hg; b. 50 mm Hg; c. 60 mm Hg; d. 70 mm Hg; e. 90 mm Hg.
99. Hipertensiunea arteriala:
a. determina cresterea lucrului mecanic cardiac;
b. duce la afectarea vaselor sangvine;
c. afecteaza rinichii, cordul si ochii;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
100. Microcirculatia include urmatoarele vase:
a. metarteriolele;
b. arteriolele;
c. capilarele;
d. venulele postcapilare;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
101. Capilarele se formeaza direct din:
a. arteriole;
b. metarteriole;
c. venule;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
102. La locul de origine al capilarului exista:
a. sficterul precapilar;
b. o dilatatie;
c. o valvula;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
103. Sfincterul precapilar este format din:
a. fibre musculare netede;
b. fibre de colagen;
c. fibre elastice;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
104. Capilarele unui tesut se caracterizeaza prin:
a. in conditii bazale sunt functionala numai 15-30% din capilare;
b. nu toate capilarele unui tesut sunt functionale in acelasi timp;
c. in timpul unor activitati metabolice intense sunt functionale 1-10% din capilare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
105. Deschiderea si inchiderea capilarelor:
a. produc modificari ale debitului sangvin; b. constituie vasomotricitatea capilarelor; c. este comandata cortical;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
106. Microcirculatia reprezinta locul unde se realizeaza schimburile dintre:
a. sange si limfa;
b. sangele venos si cel arterial;
c. sange si lichidele interstitiale;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
107. Schimburile dintre sange si lichidele interstitiale se realizeaza datorita:
a. contractiilor capilarelor;
b. actiunii scoartei cerebrale;
c. permeabilitatii capilare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
108. Permeabilitatea reprezinta proprietatea capilarelor de a permite transferul prin endoteliul lor a:
a. apei;
b. substantelor dizolvate;
c. organitelor celulare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
109. Permeabilitatea capilara se datoreaza:
a. particularitatilor structurale ale peretelui capilar;
b. prezentei porilor in peretele capilar;
c. prezentei macrofagelor;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
110. Prin porii peretilor capilari pot trece:
a. toti componentii plasmei;
b. proteinele;
c. organitele celulare;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
111. Schimburile capilar-tesut, difuziunea si osmoza se fac:
a. prin filtrare;
b. prin pinocitoza;
c. in ambele sensuri;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
112. Difuziunea se caracterizeaza prin:
a. este principalul mecanism de schimb la nivelul microcirculatiei;
b. este caracterizata de rata de difuziune;
c. deplasarea gazelor respiratorii se face in sensul dictat de diferentele de presiuni partiale;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
113. Rata de difuziune depinde de:
a. concentratia substantei respective in tesuturi; b. solubilitatea substantei respective in tesuturi; c. temperatura;
d. suprafata de schimb disponibila;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
114. Presiunea partiala a oxigenului in sangele capilar este de:
a. 100 mm Hg; b. 40 mm Hg; c. 60 mm Hg; d. 80 mm Hg; e. 50 mm Hg.
115. Presiunea partiala a oxigenului in sangele tisular este de:
a. 100 mm Hg; b. 40 mm Hg; c. 60 mm Hg; d. 80 mm Hg; e. 50 mm Hg.
116. Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele tisular este de:
a. 100 mm Hg; b. 40 mm Hg; c. 46 mm Hg; d. 86 mm Hg; e. 56 mm Hg.
117. Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele capilar este de:
a. 100 mm Hg; b. 40 mm Hg; c. 46 mm Hg; d. 86 mm Hg; e. 56 mm Hg.
118. Filtrarea se datoreste:
a. ratei de difuziune;
b. consumului energetic;
c. existentei unei diferente de presiune hidrostatica de o parte si de alta a endoteliului capilar;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
119. La capatul arterial al capilarelor se filtreaza:
a. apa;
b. solvitii din capilare;
c. produsii de catabolism;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
120. La capatul venos al capilarelor se filtreaza:
a. apa;
b. solvitii din capilare;
c. produsii de catabolism;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
121. Venele:
a. sunt vase prin care sangele se intoarce la inima;
b. toate venele transporta sange oxigenat;
c. au un volum de trei ori mai mare decat volumul arterial;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
122. In teritoriul venos se afla aproximativ:
a. 75% din volumul sangvin; b. 85% din volumul sangvin; c. 95% din volumul sangvin; d. 65% din volumul sangvin; e. 55% din volumul sangvin;
123. Presiunea sangvina la originele sistemului venos este de:
a. 80 mm Hg; b. 10 mm Hg; c. 40 mm Hg; d. 60 mm Hg; e. 50 mm Hg.
124. La varsarea venelor cave in atriul drept presiunea sangelui este de:
a. 10 mm Hg; b. 0 mm Hg; c. 15 mm Hg; d. 20 mm Hg; e. 30 mm Hg.
125. Suprafata de sectiune a venelor este:
a. mai mare decat a capilarelor;
b. egala cu cea a capilarelor;
c. mai mica decat a capilarelor;
d. mai mica decat a arterelor;
e. nici un raspuns nu este corect.
126. Viteza de circulatie a sangelui venos la periferie este de:
a. 0,5 m/s; b. 0,1 mm/s; c. 0,8 mm/s; d. 0,9 mm/s; e. 0,5 mm/s.
127. Viteza de circulatie a sangelui in cele doua vene cave este de:
a. 100 mm/s; b. 200 mm/s; c. 300 mm/s; d. 500 mm/s; e. 250 mm/s.
128. In structura peretelui lor venele prezinta:
a. cantitati mici de tesut elastic;
b. cantitati mici de tesut muscular neted; c. cantitati mici de tesut muscular striat; d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
129. Peretii venelor prezinta urmatoarele caracteristici:
a. distensibilitate; b. contractilitate; c. fagocitoza;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
130. Cauza principala de intoarcere a sangelui la inima este:
a. contractia peretelui venos;
b. activitatea de pompa cardiaca;
c. aspiratia ventriculara;
d. aspiratia atriala;
e. contractia capilarelor.
131. Presiunea arteriala in aorta este:
a. 75 mm Hg; b. 65 mm Hg; c. 100 mm Hg; d. 150 mm Hg; e. 80 mm Hg.
132. Presiunea sangvina in atriul drept este:
a. 0 mm Hg; b. 10 mm Hg; c. 5 mm Hg; d. 15 mm Hg; e. 20 mm Hg.
133. Inima functioneaza ca o pompa:
a. aspiratoare;
b. respingatoare;
c. aspiro-respingatoare;
d. tripla;
e. nici un raspuns nu este corect.
134. Intoarcerea venoasa este asigurata de urmatorii factori, cu o EXCEPTIE:
a. aspiratia toracica; b. presa abdominala; c. gravitatia;
d. impulsuri corticale;
e. masajul pulsatil.
135. Aspiratia toracica:
a. contribuie la mentinerea unor valori scazute ale presiunii in venele mari din cavitatea toracica;
b. ea se manifesta mai ales in inspiratie; c. ea se manifesta mai ales in expiratie;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si c; e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
136. Presa abdominala:
a. reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele spre inima;
b. este accentuata in expiratie;
c. este accentuata in inspiratie;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si c;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
137. Pompa musculara:
a. in timpul contractiilor musculare, venele profunde sunt golite de sange;
b. in perioada de relaxare dintre contractii, venele profunde aspira sangele din venele superficiale;
c. refluxul sangvin este impiedicat de prezenta valvelor;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
138. Gravitatia:
a. favorizeaza curgerea sangelui din venele situate deasupra atriului drept;
b. are efect negativ asupra intoarcerii sangelui din venele membrului inferior;
c. are efect negativ asupra intoarcerii sangelui din vena cava inferioara;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
139. Masajul pulsatil:
a. este efectuat de artere asupra venelor omonime aflate in acelasi pachet vascular;
b. are efect favorabil asupra intoarcerii venoase;
c. este efectuat de vene asupra arterelor omonime aflate in acelasi pachet vascular;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
140. Sistemul nervos afecteaza in special functiile globale ale sistemului circulator:
a. redistributia sangvina in diverse teritorii ale organismului;
b. cresterea activitatii pompei cardiace;
c. asigura controlul rapid al presiunii arteriale;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
141. Sistemul nervos controleaza circulatia exclusiv prin:
a. SNV simpatic;
b. sistemul endocrin; c. scoarta cerebrala; d. punte;
e. mezencefal.
142. In reglarea functiilor cordului este important:
a. SNV simpatic;
b. SNV parasimpatic;
c. mezencefalul;
d. talamusul;
e. cerebelul.
143. Nervii simpatici contin:
a. un numar mare de fibre vasoconstrictoare;
b. putine fibre vasodilatatoare;
c. fibre musculare netede;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
144. Fibrele vasoconstrictoare se gasesc in numar mai mare in urmatoarele organe, cu o EXCEPTIE:
a. rinichi; b. intestin; c. ficat;
d. splina;
e. piele.
145. Centrul vasomotor este localizat in:
a. substanta reticulata bulbara;
b. treimea inferioara a puntii;
c. mezencefal;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
146. Centrul vasomotor transmite impulsuri eferente:
a. prin maduva spinarii;
b. prin fibre simpatice vasoconstrictoare;
c. la toate vasele sangvine;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
147. Centrul vasomotor controleaza:
a. diametrul vascular; b. activitatea cordului; c. activitatea splinei;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
148. Portiunile laterale ale centrului vasomotor:
a. transmit impulsuri excitatorii cordului;
b. scad frecventa cardiaca;
c. scad contractilitatea cardiaca;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
149. Portiunile mediale ale centrului vasomotor au urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. sunt situate in apropierea nucleului dorsal al vagului;
b. transmit impulsuri cordului prin nervii vagi;
c. transmit impulsuri excitatorii cordului;
d. determina scaderea frecventei cardiace;
e. scad contractilitatea cardiaca.
150. Centrul vasomotor poate fi stimulat sau inhibat de arii localizate in substanta reticulata din:
a. punte;
b. mezencefal;
c. diencefal;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
151. Regiunile postero-laterale ale hipotalamusului determina:
a. excitatie;
b. inhibitie;
c. bradicardie;
d. descreste activitatea cordului;
e. nici un raspuns nu este corect.
152. Regiunile anterioare ale hipotalamusului determina:
a. excitatie puternica;
b. inhibitie;
c. tahicardie;
d. creste activitatea cordului;
e. nici un raspuns nu este corect.
153. Hipotalamusul asigura integrarea activitatii cardiovasculare cu alte activitati vegetative ca:
a. termoreglarea;
b. digestia;
c. functiile sexuale;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
154. Stresul emotional influenteaza:
a. frecventa cardiaca; b. presiunea arteriala; c. debitul cardiac;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Aparatul cardiovascular asigura in organism circulatia:
1. sangelui venos;
2. sangelui arterial;
3. limfei;
4. lichidului cefalorahidian.
2. Aparatul cardiovascular indeplineste urmatoarele functii majore:
1. eliminarea produsilor toxici;
2. distribuirea substantelor nutritive si a oxigenului tuturor celulelor din organism;
3. metabolizarea principiilor alimentari;
4. colectarea produsilor tisulari de catabolism pentru a fi excretati.
3. Aparatul cardiovascular se caracterizeaza prin:
1. forta sa motrice este inima;
2. conductele de distributie sunt arterele;
3. venele sunt rezervoare de sange;
4. microcirculatia este teritoriul vascular la nivelul caruia au loc schimburile de substante si gaze.
4. Microcirculatia cuprinde:
1. arteriole;
2. metarteriole;
3. capilare;
4. venule.
5. Inima se caracterizeaza prin:
1. rolul sau fundamental este de a pompa sangele;
2. ea poate fi considerata ca fiind alcatuita din doua pompe dispuse in paralel;
3. fiecare parte a inimii este echipata cu doua seturi de valve;
4. valvele inimii permit circulatia sangelui in ambele sensuri.
6. Valvele atrio-ventriculare au urmatoarele caracteristici:
1. separa atriile de ventricule;
2. se deschid in timpul sistolei ventriculare;
3. se inchid in timpul diastolei;
4. permit sangelui sa treaca in ventricule.
7. Valvele atrio-ventriculare sunt:
1. mitrala;
2. aortica;
3. pulmonara;
4. tricuspida.
8. Valvele semilunare:
1. se deschid in timpul sistolei;
2. permit expulzia sangelui in artere;
3. se inchid in diastola;
4. in diastola impiedica revenirea sangelui in ventricule.
9. Debitul cardiac se caracterizeaza prin:
1. are o valoare de 70 ml;
2. pe baza sa se poate aprecia activitatea de pompa a inimii;
3. scade in efortul fizic;
4. reprezinta volumul de sange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut.
10. Volumul-bataie si frecventa cardiaca se caracterizeaza prin:
1. volumul-bataie al fiecarui ventricul este de 70 ml;
2. frecventa cardiaca normala este de 70-75 batai/min;
3. frecventa cardiaca este sub control nervos;
4. volumul bataie variaza cu forta contractiei ventriculare.
11. In cursul unor eforturi fizice intense:
1. frecventa cardiaca poate creste pana la 200 batai/min;
2. volumul-bataie poate creste pana la 150 ml;
3. debitul cardiac poate creste de 6 ori;
4. debitul cardiac poate creste pana la 5 l/min.
12. Debitul cardiac:
1. in repaus este de 5 l/min;
2. creste in febra;
3. scade in somn;
4. creste in sarcina.
13. Frecventa cardiaca:
1. este crescuta de simpatic;
2. creste in somn;
3. este scazuta de parasimpatic;
4. scade in effort.
14. Proprietatile fundamentale ale miocardului sunt:
1. excitabilitatea;
2. automatismul;
3. conductibilitatea;
4. contractilitatea.
15. Musculatura cardiaca este alcatuita din:
1. celule care initiaza impulsul;
2. celule care conduc impulsul;
3. celule care raspund la stimuli prin contractie;
4. fibre elastice.
16. Excitabilitatea miocardului se caracterizeaza prin:
1. este proprietatea de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune propagat;
2. miocardul nu se conduce dupa legea "tot sau nimic";
3. miocardul este excitat de orice stimul, indiferent de intensitatea acestuia;
4. unele manifestari ale excitabilitatii miocardului sunt comune cu ale altor celule excitabile.
17. Legea inexcitabilitatii periodice a miocardului:
1. inima este excitabila numai in faza de relaxare;
2. inima este inexcitabila in diastola;
3. inima este inexcitabila in faza de contractie;
4. inima este excitabila in sistola.
18. Legea inexcitabilitatii periodice a miocardului se caracterizeaza prin:
1. un stimul foarte puternic poate produce o noua contractie in sistola;
2. in timpul sistolei inima se afla in perioada refractara absoluta;
3. stimulii cu frecventa mare pot tetaniza inima;
4. perioada refractara absoluta asigura ritmicitatea contractiilor cardiace.
19. Automatismul cardiac:
1. este proprietatea inimii de a se autoexcita;
2. nu este specific inimii;
3. se mai numeste autoritmicitate;
4. scoasa din corp inima continua sa bata.
20. In lipsa influentelor nervoase si umorale:
1. inima isi continua activitatea ritmica timp de ore sau zile, daca este irigata cu un lichid nutritiv special;
2. aceasta se datoreste automatismului cardiac;
3. automatismul este generat de anumiti centri care au in alcatuirea lor celule care initiaza si conduc impulsurile;
4. automatismul este intretinut de terminatiile nervoase intramiocardice.
21. Nodulul sinoatrial:
1. are o frecventa a descarcarilor de 70-80/min;
2. este localizat la nivelul ventriculului drept;
3. este situat in apropierea sinusului venos coronar, de unde ii vine si numele;
4. in mod normal inima bate in ritm sinusal.
22. Nodulul atrioventricular:
1. are o frecventa de 40 de potentiale de actiune/min;
2. acest centru se manifesta in mod normal permanent;
3. este functional permanent si in paralel cu nodulul sino-atrial;
4. daca centrul atrioventricular este scos din functie, comanda inimii este preluata de centrul sino-atrial.
23. Fasciculul His si reteaua Purkinje:
1. au o frecventa de descarcare de 25 de impulsuri/min;
2. acest centru poate prelua comanda numai in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare;
3. cand preia conducerea, imprima ritmul idio-ventricular.
4. acest centru este situat in septul atrial.
24. Tahicardia este produsa de:
1. stimularea parasimpaticului;
2. stimularea simpaticului;
3. racirea nodulului sinusal;
4. caldura.
25. Bradicardia este produsa de:
1. stimularea parasimpaticului;
2. stimularea simpaticului;
3. racirea nodulului sinusal;
4. caldura.
26. Conductibilitatea:
1. este proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale;
2. viteza de conducere este de 10 ori mai mica prin fasciculul His decat prin miocardul contractil atrial;
3. viteza de conducere este de 10 ori mai mica prin reteaua Purkinje decat prin miocardul contractil ventricular;
4. din momentul descarcarii nodulului sinusal si pana la completa invadare a atriilor si ventriculilor de catre stimul, trec 0,22 sec.
27. Contractilitatea:
1. este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale;
2. forta de contractie este proportionala cu grosimea peretilor inimii;
3. forta de contractie este mai redusa la atrii;
4. forta de contractie este mai puternica la atrii.
28. Forta de contractie a ventriculilor:
1. creste proportional cu alungirea diastolica a fibrelor componente;
2. scade la efort;
3. cu cat inima se umple cu un volum mai mare de sange in timpul diastolei, cu atat ea poate pompa un volum de sange mai mare in sistola urmatoare;
4. se conduce dupa legea ventriculara.
29. Un ciclu cardiac este format din:
1. perioada refractara;
2. sistola;
3. perioda de latenta;
4. diastola.
30. Ciclul cardiac se caracterizeaza prin:
1. exista un asincronism intre sistola atriilor si cea a ventriculilor;
2. asincronismul se datoreste intarzierii stimulului prin nodulul atrio-ventricular;
3. sistola atriala o precede pe cea ventriculara cu 0,1 sec;
4. durata unui ciclu cardiac este invers proportionala cu frecventa cardiaca.
31. Ciclul cardiac:
1. incepe cu diastola ventriculara;
2. la un ritm de 75 batai/min, dureaza 0,8 sec;
3. se termina cu sistola ventriculara;
4. la inceputul sau, ventriculele se afla la sfarsitul diastolei.
32. Sistola atriala:
1. dureaza 0,1 sec;
2. definitiveaza umplerea ventriculara;
3. determina cresterea presiunii din atrii;
4. determina refluarea sangelui spre venele mari.
33. Diastola atriala:
1. dureaza 0,7 sec;
2. are o faza de contractie izovolumetrica;
3. are o faza de ejectie;
4. urmeaza sistola atriala.
34. Sistola ventriculara:
1. dureaza 0,3 sec;
2. are o faza de contractie izovolumetrica;
3. are o faza de ejectie;
4. precede diastola ventriculara.
35. Faza de contractie izovolumetrica:
1. incepe in momentul inchiderii valvelor atrio-ventriculare;
2. incepe in momentul inchiderii valvelor semilunare;
3. se termina in momentul deschiderii valvelor semilunare;
4. se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare.
36. In timpul fazei de contractie izovolumetrica:
1. ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa;
2. dimensiunile fibrelor miocardice raman constante;
3. nu se consuma energie;
4. creste rapid presiunea intracavitara.
37. Faza de ejectie se caracterizeaza prin:
1. incepe cu deschiderea;
2. are loc ejectia sangelui in ventricule;
3. se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare;
4. creste rapid presiunea intracavitara.
38. In timpul fazei de ejectie:
1. la inceput are loc o ejectie rapida;
2. aproximativ 2/3 din debitul sistolic este expulzat in prima treime a sistolei;
3. se termina cu o ejectie lenta;
4. presiunea creste progresiv.
39. Volumul de sange ejectat in timpul unei sistole se numeste:
1. debit cardiac;
2. volum bataie;
3. volum izovolumetric;
4. volum sistolic.
40. Volumul sistolic se caracterizeaza prin:
1. este de 75 ml in repaus;
2. este mai mare in ventriculul drept decat in cel stang;
3. in efortul fizic intens poate creste pana la 150-200 ml;
4. creste in timpul somnului.
41. Diastola ventriculara:
1. dureaza 0,5 sec;
2. precede diastola generala;
3. urmeaza diastolei generale;
4. se caracterizeaza printr-o scadere rapida a presiunii intracavitare.
42. In timpul diastolei ventriculare:
1. pentru scurt timp ventriculele devin cavitati inchise;
2. presiunea intraventriculara scade pana la valori inferioare celei din atrii;
3. se deschid valvele atrio-ventriculare;
4. incepe umplerea cu sange a nentriculilor.
43. Diastola generala se caracterizeaza prin:
1. dureaza 0,4 sec;
2. la sfarsitul ei se produce sistola atriala a ciclului cardiac urmator;
3. atriile si ventriculele sunt relaxate;
4. poate fi intrerupta printr-un stimul puternic.
44. In timpul activitatii sale cordul produce urmatoarele manifestari:
1. electrice;
2. mecanice;
3. acustice;
4. termice.
45. Manifestarile electrice:
1. reprezinta insumarea vectoriala a biocurentilor de depolarizare si repolarizare miocardica;
2. se datoresc socului apexian;
3. se inregistreaza grafic prin electrocardiograma;
4. au ca rezultat aparitia celor trei zgomote ale inimii.
46. Manifestarile mecanice:
1. se inregistreaza grafic prin electrocardiograma;
2. sunt redate de socul apexian;
3. se inregistreaza grafic prin sfigmograma;
4. sunt redate de pulsul arterial.
47. Socul apexian:
1. reprezinta o expansiune sistolica a peretelui toracelui in dreptul varfului inimii;
2. se inregistreaza grafic prin sfigmograma;
3. se percepe in spatiul cinci intercostal stang;
4. da nastere zgomotelor cardiace.
48. Pulsul arterial:
1. reprezinta expansiunea sistolica a peretelui arterial datorita cresterii bruste a presiunii sangelui;
2. se percepe comprimand o artera pe un plan dur;
3. de regula se ia la artera radiala;
4. se inregistreaza grafic prin sfigmograma;
49. Prin palparea pulsului se obtin informatii privind:
1. volumul sistolic;
2. frecventa cardiaca;
3. ritmul inimii;
4. modul de golire a ventriculului drept.
50. Sfigmograma ofera informatii privind:
1. arterele;
2. venele;
3. capilarele;
4. modul de golire a ventriculului stang.
51. Manifestarile acustice:
1. sunt reprezentate de catre zgomotele cardiace;
2. se inregistreaza grafic prin sfigmograma;
3. se inregistreaza grafic prin fonocardigrama;
4. sunt in numar de 2-4.
52. Zgomotul I este:
1. sistolic;
2. mai lung;
3. de tonalitate joasa;
4. mai intens.
53. Zgomotul I este produs:
1. de inchiderea valvelor semilunare;
2. de vibratia miocardului;
3. la inceputul diastolei;
4. de inchiderea valvelor atrio-ventriculare.
54. Zgomotul II este:
1. diastolic;
2. mai scurt;
3. mai acut;
4. mai putin intens.
55. Zgomotul I este produs:
1. la inceputul diastolei;
2. la inceputul sistolei;
3. de inchiderea valvelor semilunare;
4. de inchiderea valvelor atrio-ventriculare.
56. Despre circulatia sangelui se pot afirma:
1. cu studiul circulatiei sangelui se ocupa hemodinamica;
2. sangele se deplaseaza in circuit inchis;
3. sangele se deplaseaza intr-un singur sens;
4. marea si mica circulatie sunt dispuse in serie.
57. Arterele au urmatoarele proprietati functionale:
1. elasticitatea;
2. contractilitatea;
3. presiunea arteriala;
4. conductibilitatea nervoasa.
58. Elasticitatea arterelor:
1. este proprietatea arterelor mari de a se lasa destinse cand creste presiunea sangelui;
2. este proprietatea vaselor de a-si mari diametrul prin contractia muschilor netezi din peretele lor;
3. este proprietatea arterelor mari de a reveni la calibrul initial cand presiunea sangelui scade la valori mai mici, dupa ce au fost destinse;
4. este proprietatea vaselor de a-si micsora diametrul prin relaxarea muschilor netezi din peretele lor.
59. Prin elasticitate se realizeaza:
1. amortizarea undei de soc sistolice;
2. inmagazinarea unei parti a energiei sistolice;
3. energia inmagazinata este retrocedata coloanei de sange in diastola;
4. prin aceste variatii ale calibrului vaselor mari, se produce transformarea ejectiei continue a sangelui din inima in curgere sacadata prin artere.
60. Contractilitatea vaselor sangvine:
1. este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul prin contractia muschilor netezi din peretele lor;
2. este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul prin relaxarea muschilor netezi din peretele lor;
3. permite un control fin al distributiei debitului cardiac catre diferite organe si tesuturi;
4. este controlata cortical.
61. Tonusul musculaturii netede depinde de:
1. activitatea nervilor simpatici;
2. presiunea arteriala;
3. concentratia locala a unor metaboliti;
4. activitatea unor mediatori.
62. Arborele circulator se caracterizeaza prin:
1. suprafata totala de sectiune a sa creste semnificativ spre periferie;
2. suprafata totala de sectiune a sa scade semnificativ spre periferie;
3. viteza de curgere este direct proportionala cu suprafata de sectiune;
4. viteza de curgere este invers proportionala cu suprafata de sectiune.
63. Presiunea arteriala se caracterizeaza prin:
1. cea maxima este cea diastolica;
2. cea maxima are 120 mm Hg;
3. cea minima este cea sistolica;
4. presiunea arteriala minima are 80 mm Hg.
64. Factorii determinanti ai presiunii arteriale sunt:
1. debitul cardiac;
2. rezistenta periferica;
3. volumul sangvin;
4. elasticitate.
65. Debitul cardiac:
1. presiunea arteriala creste proportional cu debitul cardiac;
2. cand debitul cardiac creste, presiunea arteriala scade;
3. cand debitul cardiac scade, presiunea arteriala scade;
4. presiunea arteriala variaza invers proportional cu debitul cardiac.
66. Volumul sangvin:
1. se mai numeste volemie;
2. variaza direct proportional cu variatia lichidelor extracelulare (LEC);
3. in scaderi ale volumului LEC, scade si volemia;
4. cresterea volemiei duce la scaderea presiunii arteriale.
67. Elasticitatea:
1. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola;
2. contribuie la marirea ei in diastola;
3. scade cu varsta;
4. este mai mica la persoanele tinere.
68. Viteza sangelui in artere:
1. in aorta viteza este de 500 mm/s;
2. in capilare viteza este de 0,50 mm/s;
3. in capilare viteza sangelui este de o mie de ori mai redusa decat in aorta;
4. reducerea vitezei la periferie se datoreaza cresterii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar.
69. Hipertensiunea arteriala sistemica reprezinta:
1. scaderea presiunii arteriale diastolice sub 90 mm Hg;
2. cresterea presiunii arteriale sistolice peste 130 mm Hg;
3. cresterea presiunii arteriale diastolice peste 50 mm Hg;
4. determina cresterea lucrului mecanic cardiac.
70. Hipertensiunea arteriala sistemica poate duce la afectarea urmatoarelor organe:
1. vaselor sangvine;
2. rinichilor;
3. cordului;
4. ochilor.
71. Capilarele se formeaza din:
1. arteriole;
2. venule;
3. vase limfatice;
4. metarteriole.
72. Capilarele se caracterizeaza prin:
1. la locul de origine al capilarelor exista sfincterul precapilar;
2. toate capilarele unui tesut sunt functionale in acelasi timp;
3. in conditii bazale, 1-10% din capilare sunt functionale;
4. au peretele format din trei tunici.
73. Capilarele prezinta urmatoarele caracteristici:
1. in timpul unei activitati metabolice intense, numarul capilarelor functionale este mai mic;
2. deschiderea si inchiderea vaselor microcirculatiei si modificarile consecutive in debitul sangvin constituie vasomotricitatea capilarelor;
3. deschiderea si inchiderea vaselor microcirculatiei este comandata de scoarta cerebrala
in functie de necesitati;
4. in timpul unei activitati metabolice scazute, numarul capilarelor functionale este mai mic.
74. Microcirculatia are urmatoarele proprietati:
1. vasomotricitatea;
2. circulatia in contracurent;
3. permeabilitatea capilara;
4. contractilitatea.
75. Permeabilitatea capilara se caracterizeaza prin:
1. este proprietatea endoteliului capilar de a permite transferul de apa si substante dizolvate prin endoteliul lor;
2. se datoreaza structurii particulare a peretelui capilar ai carui pori pot fi strabatuti de toti componentii plasmei;
3. porii nu pot fi strabatuti de proteine;
4. este posibila intr-un singur sens.
76. Schimburile capilar-tesut, difuziunea si osmoza se fac:
1. prin filtrare;
2. contra gradientelor de concentratie;
3. prin pinocitoza;
4. intr-un singur sens.
77. Difuziunea:
1. este principalul mecanism de schimb la nivelul microcirculatiei;
2. necesita consum energetic;
3. este controlata de scoarta cerebrala;
4. este caracterizata de rata de difuziune.
78. Rate de difuziune depinde de:
1. concentratia si solubilitatea substantei respective in tesuturi;
2. temperatura;
3. suprafata de schimb disponibila;
4. marimea moleculelor.
79. Filtrarea:
1. la capatul arterial al capilarului apa trece din capilar in tesuturi;
2. la capatul arterial al capilarului solvitii trec din capilar in tesuturi;
3. la capatul venos al capilarului apa intra in capilar;
4. la capatul venos al capilarului produsii de catabolism celular intra in capilar.
80. Circulatia venoasa se caracterizeaza prin:
1. venele transporta sange spre tesuturi;
2. volumul venos este de trei ori mai mare decat cel arterial;
3. in teritoriul venos se afla circa 85% din volumul sangvin;
4. presiunea sangelui in vene este de 10 mm Hg la originea sistemului venos.
81. Circulatia venoasa prezinta urmatoarele caracteristici:
1. presiunea sangelui in vene este de 0 mm Hg la varsarea venelor cave in atriul drept;
2. suprafata de sectiune a venelor este mai mica decat a capilarelor;
3. viteza de circulatie a sangelui la periferie este de 0,5 mm/s;
4. viteza de circulatie a sangelui in venele cave este de 10 mm/s.
82. Peretii venelor contin:
1. cantitati mici de tesut elastic;
2. limfocite;
3. cantitati mici de tesut muscular neted;
4. trombocite.
83. Venele prezinta:
1. distensibilitate;
2. sinapse;
3. perioada refractara;
4. contractilitate.
84. Circulatia venoasa se caracterizeaza prin:
1. cauza principala a intoarcerii sangelui la inima este activitatea de pompa cardiaca;
2. inima creaza si mentine in permanenta o diferenta de presiune intre aorta si atriul drept;
3. la inceputul sistemului venos este o forta de impingere de 10 mm Hg;
4. inima aspira sangele din venele cave in atriul drept.
85. Factorii care asigura circulatia venoasa sunt:
1. aspiratia toracica;
2. presa abdominala;
3. pompa musculara;
4. masajul pulsatil.
86. Aspiratia toracica:
1. contribuie la mentinerea unor valori scazute ale presiunii in venele mari din cavitatea toracica;
2. ea actioneaza numai asupra venelor superficiale;
3. ea se manifesta mai ales in inspiratie;
4. ea se manifesta mai ales in expiratie.
87. Presa abdominala:
1. reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele venos spre inima;
2. actioneaza numai asupra venelor superficiale;
3. reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele arterial spre inima;
4. in inspiratie, datorita coborarii diafragmului, efectul de presa este accentuat.
88. Pompa musculara:
1. in timpul contractiilor musculare, venele profunde sunt golite de sange;
2. in perioadele dintre doua contractii musculare, venele profunde aspira sangele din venele superficiale;
3. refluxul sangvin in timpul contractiilor musculare este impiedicat de prezenta valvelor;
4. este mai puternica la musculatura neteda.
89. Gravitatia:
1. are efect pozitiv pe vena cava inferioara;
2. favorizeaza curgerea sangelui din venele situate deasupra cordului;
3. are efect negativ pe venele jugulare;
4. are efect negativ pe venele membrului inferior.
90. Controlul sistemului nervos asupra circulatiei se realizeaza astfel:
1. controlul se face prin intermediul SNV;
2. controlul se face mai ales prin intermediul SNV simpatic;
3. SNV parasimpatic este important in reglarea functiilor cordului;
4. SN somatic controleaza numai musculatura striata din structura aparatului cardiovascular.
91. Nervii simpatici contin:
1. un numar foarte mare de fibre vasoconstrictoare;
2. putine fibre vasodilatatoare;
3. fibrele vasoconstrictoare se distribuie tuturor segmentelor aparatului circulator;
4. pe vasele coronare fibrele simpatice produc vasodilatatie.
92. Centrul vasomotor este localizat in:
1. substanta reticulata bulbara;
2. substanta reticulata mezencefalica;
3. substanta reticulata din treimea inferioara a puntii;
4. substanta reticulata diencefalica.
93. Centrul vasomotor trimite impulsuri eferente:
1. prin maduva spinarii;
2. prin fibre simpatice vasoconstrictoare;
3. in aproape toate vasele sangvine;
4. prin nervii cranieni.
94. Centrul vasomotor prezinta urmatoarele zone:
1. reflexogena;
2. vasodilatatoare;
3. aritmica;
4. vasoconstrictoare.
95. Centrul vasomotor controleaza:
1. diametrul vascular;
2. grosimea peretelui vascular;
3. grosimea miocardului;
4. activitatea cordului.
96. Portiunile laterale ale centrului vasomotor:
1. transmit impulsuri excitatorii cordului;
2. cresc frecventa cardiaca;
3. cresc contractilitatea cardiaca;
4. scad debitul sangvin.
97. Portiunile mediale ale centrului vasomotor:
1. sunt situate in apropierea nucleului dorsal al vagului;
2. tansmit impulsuri cordului prin nervii vagi;
3. scad frecventa cardiaca;
4. cresc debitul sangvin.
98. Activitatea cordului:
1. se intensifica concomitent cu vasoconstrictia periferica;
2. este constanta tot timpul;
3. scade concomitent cu inhibitia vasoconstrictiei;
4. nu este influentata umoral.
99. Centrul vasomotor poate fi influentat de arii din subatanta reticulata:
1. pontina;
2. mezencefalica;
3. diencefalica;
4. corticala.
100. Hipotalamusul:
1. joaca rol special in controlul sistemului vasoconstrictor;
2. poate exercita asupra sistemului vasoconstrictor efecte stimulatorii;
3. poate exercita asupra sistemului vasoconstrictor efecte inhibitorii;
4. nu are efecte asupra sistemului vasoconstrictor.
101. Hipotalamusul asigura integrarea activitatii cardiovasculare cu activitati vegetative ca:
1. termoreglarea;
2. digestia;
3. functiile sexuale;
4. activitatea musculara scheletica.
102. Stresul emotional influenteaza:
1. frecventa cardiaca;
2. alungirea fibrei miocardice;
3. presiunea arteriala;
4. centrul vasomotor diencefalic.