Matrici inversabile
Def. Fie A o matrice de tipul m x n. Inversa la stanga a lui A este o matrice B de tipul n x m, astfel incat BA=In, (In este matricea unitate de ordin n). Inversa la dreapta a lui A este o matrice C de tipul n x m, astfel incat AC=Im.
Observatie. Pot exista mai multe inverse la dreapta (nu la stanga). Pentru matricele patratice, inversa la dreapta coincide cu inversa la stanga, daca acestea exista. (Prop. 1.7).
Def. Daca o matrice patratica A este inversabila la dreapta si la stanga, atunci ea se numeste inversabila. O matrice inversabila se numeste nesingulara, in caz contrar, se numeste singulara.
Inversa lui A, daca exista se noteaza A-1. Aceasta notiune o utilizam pentru rezolvarea ecuatiilor de tipul: AX=B sau XC=D.
Daca exista A-1, respectiv C-1, atunci ecuatia are solutie unica:X=A-1B, (respectiv X=DC-1).
Prop 1.8 Daca A este inversabila, atunci A-1 este inversabila si
(A-1)-1=A.
Observatie Matricile nulpotente nu sunt inversabile.
Prop. 1.9 Daca A si B sunt doua matrici inversabile de acelasi ordin, atunci produsul AB este inversabil si (AB)-1=B-1A-1.
Dem (B-1A-1)(AB)=B-1A-1AB=B-1IB=I
Grafuri orientate si matrici
Def. Un graf orientat, G=(X, U), este format dintr-o multime finita nevida de varfuri, X, si o multuime de sageti (curbe orientate), U X x X. Ordinul grafic este prin definitie, numarul de elemente din X, notat cu x (coordonatul lui X). Daca u=(x,y)IU, spunem ca u=(x, x), spunem ca u este o bucla in x.
Un graf orientat este deci format dintr-o multime X si o relatie binara U pe X. Spunem ca G este un graf reflexiv (a) simetric (b) sau tranzitiv (c), daca verifica una din relatiile:
a) x I X (x, x) I U;
b) (x, y) I U (y, x) I U;
c) (x, y) IU si (y,z) I U T (x, z) I U.
Def. Fie G=(X, U), un graf orientat. Un drum din G de lungime n (n o) este un sir finit, e=(x0, x1,.,x1) de varfuri X astfel incat pentru orice i, 1 i n, sa avem (xi-1, xi) I U. Spunem ca este un drum de la x0 la xn. un drum este circuit daca x0=xn. In particular, pentru orice x I X, admitem ca drumul (x) este un circuit (lungimea lui este 0).
Def. Fie G=(X, U), un graf orientat. G este tare conex daca, daca pentru orice x, y I X, exista un drum de la x la y.
Def. Daca x I X este un varf al graficului orienat G=(X, U) putem defini:
d+(x)= = gradul de iesire a lui x (numarul sagetilor care pleaca din x)
si
d- (x)= = gradul de intrare a lui x (numarul sagetilor ce vin la x).
Prop. 1.10 (Lema loviturilor de picior).
Pentru orice graf orientat G=(X, U) avem
.
Def. Un graf orientat G=(X, U) este un graf simplu daca este simetric si fara bucle. In acest caz, o pereche pentru care (x, y) I U si (y, x) I U se numeste muchie a grafului simplu.
Putem, in reprezentarea grafului simplu sa inlocuim sagetile cu segmente.
Intr-un graf simplu, pentru orice varf x, gradul de iesire este egal cu gradul de intrare si se numeste gradul lui x:
d(x)=d+(x)=d-(x).
Prop. 1.11. (Lema strangerilor de mana)
Intr+un graf simplu G=(X, A), unde a reprezinta multimea muchiilor, avem:
Dem. Este suficient sa observam ca:
U =2 A
Def. Fie G=(X, U), un graf orientat cu X= . Matricea adiacenta lui G este matricea patratica de ordin n, M(G) definita prin:
M(G)= mij unde mij= |
1 daca (xI, xj) I U |
|
|
0 daca (xI, xj) U. |
Prop. 1.12. Fie G=(X, U), un graf orientat, M(G)= mij , matricea adiacenta. Atunci:
1. Pentru orice i
d+(xi)= suma elementelor de pe linia i;
d-(xi)=suma elementelor de pe coloana i.
2.
3. G este simetric daca si numai daca M(G) este o matrice simetrica.
4. Numarul buclelor din G este egal M(G).
5. M(G-1)=M(G)T unde G-1=(X, U-1)este graful opus sau dual lui G:
U-1=
6. M( )=E-M(G) unde E= eij cu ee 1 pentru orice i si j, si =(X, 5) este graful complementar lui G:
5