Definitia si scopurile managementului environmental
Nu exista o definitie universala a managementului environmental.
Multitudinea de definitii din literatura de specialitate are ca puncte comune urmatoarele:
Multe din definitii evidentiaza faptul ca exista un echilibru optim in utilizarea resurselor naturale iar managerul de mediu trebuie sa decida unde este acel echilibru utilizand planningul si deprinderile adminstrative. Acesta conceptualizare adoptata este clar inclinata catre antropocentrism (problemele de mediu sunt luate in considerare dupa ce obiectivele de dezvoltare au fost stabilite). Alte abordari sustin ca managementul de mediu tebuie sa aiba abordari variind de la antropocentrism la ecocentrism, sau sa abordeze prioritar aspectele sociale.
Simplificand la maxim managementul de mediu trebuie sa faca trei lucruri:
1. Identificarea obiectivelor
2. Evaluarea si stabilirea posibilitatilor de realizare a acestor obiective
3. Realizarea dezvoltarii si implementarea mijloacelor de realizare a obiectivelor posibile (realizabile)
1 este deseori o sarcina usoara: o societate poate sa nu aiba o idee clara a ceea ce necesita. Intr-adevar unii indivizi pot dori lucruri care pot fi daunatoare lor, celorlati sau mediului. Managerii environmentali trebuie sa identifice obiectivele si apoi sa le negocieze cu publicul si grupurile de interes
2 si 3 necesita ca managementul environmental sa interfateze cu ecologia, economia, politica, publicul, etc pentru a putea coordona dezvoltarea. Coordonarea unei diversitati de aspecte este dificila deoarece deseori dezvoltarea are loc pe considerente legate de termene scurte, si pe suprafete restranse (acesta fiind modul generic de operare a omului). Faptul ca ceea ce este realizat la un anumit moment intr-un punct dat are efecte la distanta si deseori esalonate pe perioade lungi de timp impune necesitatea ca dezvoltarea sa fie coordonata si manageriata la toate nivele, regional, national si international. Avand in vedere acestea sintagma „Gandeste global, actionaza local” este inca o data de mare actualitate.
Figura 1. Schema tipica de practica adoptata de managemetul environmental
Pasii 1,2 si 3 sunt influentati de politicile strategice si supusi scrutinului public la fel ca si pasul 5.
Invatamintele trase in urma aplicarii fiecarui pas trebuiesc aplicate pentru imbunatatirea managementului viitor.
Unele definitii ale managementul environmental
Pentru atingerea scopului managementului environmental exista trei abordari principale:
Dezvoltarea durabila
Una din problemele de baza ale managementului de mediu este atingerea dezvoltarii durabile.
Conceptul de dezvoltare durabila a aparut in anii 1970, fiind apoi aprofundat de catre stategia de conservare a lumii in anii 1980. In 1987 Raportul Brundtland al comisiei mondiale pentru mediu si dezvoltare a plasat acest concept in agenda politica a lumii si a contribuit la aprofundarea interesului public pentru mediu. Raportul a intait mesajul necesitatii unui management environmental global si a faptului ca fara reducerea saraciei daunele asupra mediului vor putea fi cu greu evitate. Astfel management environmental este legat indisolubil de dezvoltarea socio-economica. In 1991 au fost publicate de catre IUCN, UNEP si WWF in raportul Caring for the Earth principiile necesare de a trece de la teorie la practica.
Dezvoltarea durabila (conceptul) a fost in parte generat de temerile ca modul de viata confortabil din unele tari nu poate fi mentinut la o scala globala in conditiile cresterii populatiei. Ca si concept dezvoltarea durabila isi are radacinile in doua, deseori opuse traditii intelectuale:
1. legat de limitele naturii
2. legat de potentialul de dezvoltare a umanitatii.
Interpretarile variaza mult:
Unii spera ca tehnologia va permite ca limitele sa fie extinse
Punctele de baza ale dezvoltarii durabila pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:
Integrarea dezvotarii cu grija fata de mediu
Adoptarea unei abordari internationaliste (interdependenta nord-sud)
Satisfacerea a cel putin nevoilor de baza pentru toata lumea
Conservarea utilitarista
Preocuparea pentru echitatea intergenerationala, intergrup si interspecii
Aplicarea cunostintelor stiintifice, tehnologice si de mediu in dezvoltarea mondiala
Acceptarea unei cresteri economice limitate
Adoptarea unei viziuni pe termen lung
Dezvoltarea durabila trebuie realizata pe baza unei strategii, realiste, obiective. Problemele de mediu deseori nu au o solutie simpla.solutiile acestora prezinta deseori alternative si provocari; management environmental trebuie sa faca fata urmatoarelor dileme:
1. dilema etica (ex. Ce trebuie conservat eschimosul sau balena?)
2. dilema eficientei (ex. Ce daune environmentale pot fi acceptabile?)
3. dilema de echitate (ex. Cine beneficiaza de deciziile de management environmental si cine plateste?)
4. dilema de libertate (ex. Care este gradul la care pot fi restrictionate necesitatile populatiei pentru a proteja mediul?)
5. dilema de incertitudine (ex. Cum sa alegi o continuare a unei actiuni fara cunostinte sau date adecvate?)
6. dilema de evaluare (ex. Cum sa compari efectele diferite ale diverselor optiuni sau actiuni?)
La toate aceste intrebari trebuie sa raspunda managementul de mediu in incercarea de a armoniza cerintele societatii cu capacitatea de suport a mediului. Managementul environmental se poate baza pe:
modelare
simulare
prevedere
In ultimele decenii, odata cu recunoasterea si studierea impactului asupra mediului, a avut loc o acumulare de cunostinte care contribuie la diminuarea incertitudinilor in management. Aceste imbunatatiri sunt legate de cunoasterea structurii si functionarii mediului, a societatii si de aparitia de noi unelte pentru imbunatatirea monitpringului, colectarii de date, evaluarea impactului, procesarea informatiei, elaborarea si comunicarea deciziei environmentale.
Aceste imbunatatiri fac posibila speranta ca managementul de mediu sa progreseze de la abordarile corective la abordarile anticipatorii bazate pe respecatrea principiului de precautie.
Cine sunt managerii environmentali?
O mare gama de corpuri profesionale sunt implicate in managementul de mediu: agentii guvernamentale si organizatii de ajutor, institute de cercetare, organizatii neguvernamentale, publicul etc.
Identificarea unui singur management de mediu intr-o situatie data poate fi similara cu incercarea de a identifica constructorul unui Boeing 747.