Civilizatia Europeana - Cultura Europei de Vest - Tema: "Traditionalism. Modernism. Avangardism"

                             Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii

   

                        Civilizatia Europeana

        Cultura Europei de Vest

"Traditionalism. Modernism. Avangardism"

  Literatura universala contemporana, fiind marcata de noile tendinte si orientari din domeniile stiintei si artelor, a stimulat marii scriitori ai acestui secol intru preocuparea de noi probleme fundamentale ale omului modern. Se remarca incercarea de a esentializa natura umana si posibilitatile de afirmare a acesteia intr-o epoca atit de complexa cum sint cele moderna si postmoderna.

 Modernismul,in sensul ingust, este o miscare culturala, artistica si ideatica care include artele vizuale, arhitectura, muzica si literatura p rogresiva care s-a conturat in circa trei decenii inainte de anii 1910 - 1914, cand artistii s-au revoltat impotriva traditiilor academice si istorice impuse si considerate standard ale secolelor anterioare, promovata in primul rand de poetii Antonio Machado (1875-1939, poet spaniol) si Ruben Dario (1867-1916, considerat parintele modernismului hispano-american) . In sensul mai larg, modernismul este un conglomerat de curente literare din care fac parte: dadaismul, suprarealismul, impresionismul, expresionismul, cubismul, futurismul, imagismul. Modernismul a aparut cand s-a pierdut credinta in valorile traditionale si erau necesare valori noi, a aprut in perioada tensionata dinaintea primului razboi mondial. Baza filosofica a modernismului este considerata psihanaliza (Z.Freud) si intuitivismul (A.Bergson). La modernisti, omul este vazut ca principala jertva a instrainarii si autoinstrainarii; e cel care sufera permanent, se simte singur, adica un "om fara insusiri". Pentru omul modernist familia si societatea nu sunt importante, caci sufletul omului devine principalul obiect de investigatii al scriitorului modernist.

 Traditionalismul este o tendinta opusa modernismului si este orientat spre trecut, spre conservarea valorilor autohtone, modernismul se indreapta spre viitor, prin tendintele manifeste de receptare a experientelor noi si de promovare a formelor artistice eliberate de orice conventie. Traditionalismul se caracterizeaza printr-un conservatorism ce il indreapta spre clasicitate, prin pretuirea mostenirii culturale a unui popor, a folclorului si a culturilor vechi, prin actualizarea fondului mereu viu al invataturilor trecutului.

 Avangardismul este sinonim cu modernismul, in faza sa finala cand se identifica cu dadaismul, futurismul, expresionismul, suprarealismul etc. Avangardismul este caracterizat prin spiritul de fronda, prin negarea violenta a formelor de arta consacrate, cautand proclamarea noului. Artiștii avangardei dau dovada unui activism susținut și se concentreaza asupra creației ca proces, neinteresandu-se de rezultatul ei (opera). Acțiune de șoc, avangarda are funcție regeneratoare și deschizatoare de drum in arte. Gruparile avangardiste, rezultate ale unei civilizatii tehniciste exacerbate, alienante pentru fiinta umana, apar la inceputul secolului al XX-lea, fiind derivate unele din celelalte.

 Expresionismul este o miscare de avangarda artistica si literara aparuta in Germania intre anii 1909 si 1918 si fructifica experientele simboliste, accentuand trairile subconstiente, ca reflex al unei lumi intrate intr-un declin ireversibil. Este adesea considerat o revolta impotriva realismului sau naturalismului, o cautare a unei realitați psihologice sau spirituale, iar nu o inregistrare a unor evenimente exterioare surprinse in secvența lor logica. In roman, termenul este leagat de operele lui Franz Kafka sau James Joyce. Spiritul creator nu mai ramane pasiv, nu mai este supus obiectului, ci se repercuteaza in exterior, venind sa dea expresie intregului. Expresionismul se manifesta cu intregul sau cortegiu de fenomene, trairile halucinatorii, reprezentarile fantaste, deformate ale lumii, i constiinta finala, apocaliptica, toate generate de criza societatii contemporane. in viziunea poetilor expresionisti, lumea a ajuns la un sfarsit, intr-o perioada de declin a civilizatiei industriale, incapabila de a mai renaste, ca pasarea Phoenix, din propria-i cenusa. in consecinta, cum nimic nu se schimba, se pune un punct final civilizatiei, intr-un sfarsit previzibil

Pictorii expresionisti expun tablouri in care tonurile predominante sunt cele negre, cu personaje slabe, deformate, grotesti, exemplare ale sfarsitului de ciclu universal.

 Constructivismul cuprinde experiente estetice comune, in mare masura, cu ale expresionismului.

 Suprarealismul este curentul artistic și literar de avangarda care proclama o totala libertate de expresie si isi are originea din franceza: 'surrealism', definit ca 'automatism psihic pur, care-si propune sa exprime, prin viu grai, prin scris sau prin orice alt mod, functionalitatea gandirii'(A.Breton). Trairea superioara se realizeaza la nivelul oniricului, prin declansarea mecanismelor psihice, adanci ale inconstientului. Se dezvolta in perioada 1918-1924, printre tinerii poeti numarandu-se Andre Breton, Paul Eluard, Louis Aragon, Philippe Soupault, Guillaume Apollinaire etc. In 1924 apare 'Les champs magnetiques' a lui Breton, tot atunci fiind deschis un proces al realismului prin 'Manifeste du surrealisme'. Mai tarziu apar si alte doua 'manifeste', iar la miscare adera artisti plastici ce vor deveni faimosi, Salvador Dali si Max Ernst. Suprarealul se defineste ca o modalitate de cunoastere superioara a lumii banale, proces in care trecutul, viitorul, comunicabilul si incomunicabilul se leaga prin insasi infrastructura lor, devenind mai clare. Curentul promoveaza nesupunerea totala, revolta absoluta fata de formele estetice anterioare. Primul care a utilizat termenul intr-o accepție legata de creația artistica a fost Guillaume Apollinaire in "Les Mamelles de Tiresias", subintitulata 'drama suprarealista' (reprezentata in 1916).

"Suprarealismul este credin

ta in realitatea superioara a unor forme de asociere pana atunci dispretuite, in omnipotenta visului, in jocul dezinteresat al gandirii.' (Andre Breton, 1924)

 Dadaismul, promovat de Tristan Tzara, in 1915, la Zurich (Elvetia), e un curent ce isi ia numele prin deschiderea la intamplare a unui dictionar de limba franceza in dreptul cuvantului dada, care inseamna 'calut de lemn'. De aceea, operele dadaiste sunt aleatoare, contestand arta preexistenta, tablourile acestui current - realizandu-se prin aruncarea tusei de pasteluri la intamplare pe plansa. Dadaismul cultiva antiliteratura, antimuzica, antipictura, ca o reactie de protest impotriva unei lumi burgheze ce nu poate opri barbaria si crima. Acest curent nonconformist si anarhic era indreptat impotriva rutinei in viata, gandire și arta, dezvoltat plenar intre 1916 și 1923. Lui tristan Tzara i s-au alaturat, la inceput, scriitorii Hugo Ball și Richard Hulsenbeck si artistul plastic Hans Arp, apoi pictori ca: romanul Marcel Iancu, Francis Picabia, Marcel Duchamp(S.U.A.), Max Ernst, Kurt Schwitters (Germania). I-a unit tendinta de a schimba ceva, de a impune noul. Miscarea se autodizolva in 1921. "Asa s-a nascut DADA, dintr-o nevoie de independenta, de neincredere fata de comunitate. Cei care sint cu noi isi pastreaza libertatea.Noi nu recunoastem nici o teorie."(t.Tzara, "Manifestul Dada", 1918).     Futurismul este o mișcare a modernismului artistic italian, celebrand noua era a tehnologiei moderne. Iniaiatorul miscarii este poetul Filippo Tomasso Marinetti care, in 1909 publica Manifestul futurist. Revolta futurista impotriva tuturor tradtiilor culturale merge mana in mana cu glorificarea 'frumusetii vitezei', cultul masinilor si al societatii contemporane. In manifestul sau, Marinetti indeamna la respingerea artei traditionale si la lichidarea muzeelor și bibliotecilor, glorificand curajul, revolta și razboiul, preamareste viteza, canta 'multimile excitate de munca', precum si realizarile tehnice ale erei industriale. Alti reprezentanti ai futurismului in literatura au fost Ardengo Soffici (in acelasi timp si pictor), Fortunato Depero si Gian Pietro Luciani. In 1913, Giovanni Papini se situeaza pe pozitii futuriste in revista "Lacerba", de exemplu cu articolul "Caldo bagno di sangue" ("Baie calda de sange"), apoi, vazand ororile razboiului, se retrage.   Deci, modernismul s-a manifestat ca o schimbare in literatura secolului XX, care a stat la baza operelor ulterioare si care au influientat modul de gandire a multor scriitori ulteriori, precum Fulkner, de exemplu, se inscrie in spiritul de influienta a lui James Joyce sau F.Kafka si Nietzsche l-au influientat pe A.Camus.

Referinte bibliografice:

·        "Literatura roamana contemporana" - M.Bucur, 1980

·        "Dictionar de idei literare" - A.Marino, 1973

·        "Expresionismul si premisele sale" - A.Pavel, 1978

·        "Mnifestul Dada 1918" - T.Tzara

·        www.ro.wikipedia.org