Olanda – forma de guvernamant
Forma de stat. Olanda este o monarhie constitutionala cu sistem parlamentar.Seful statului este Regina, in prezent Re gina Beatrix.Coroana este alcatuita din rege (regina ) si ministri.
Dreptul Administrativ se bazeaza pe principiile si normele generale ale Dreptului Constitutional olandez.Principii precum normele de drept (principiul de legalitate) de recunoastere a drepturilor fundamentale si a echilibrului puterilor in stat, sunt principii constitutionale importante in acest sens.Ca o norma generala, orice act guvernamental trebuie sa se bazeze pe un statut.
Dezvoltarea dreptului administrativ ca o parte separata si specifica a inceput acum aproape 100 de ani, in special dupa cel de al doilea razboi mondial.Controlul guvernamental a crescut enorm asupra societatii, datorita schimbarii opiniei asupra sarcinilor guvernamentale.In cateva decenii, dreptul statutar in domeniul dreptului administrativ a devenit o mare parte a legislatiei Olandeze
Regele. In conformitate cu Constitutia, regele este inviolabil, ministri sunt raspunzatori fata de parlament.Fiecare proiect de lege, dupa ce se primeste avizul Consiliului de Stat si aprobarea din partea parlamentului, urmeaza sa fie semnat de catre rege si ministrul raspunzator, dupa care capata putere de lege.
Ministrii sunt numiti de regina, la propunerea unui asanumit ‘ formator’. Partidele politice care participa la guvern isi impart intre ele portofoliile ministeriale.Cu exceptia ministrilor care de fapt, sint sefii de departament , mai exista in Olanda si ministrii fara portofoliu, care nu administreaza un departament propriu.Ministrii fara portofoliu sunt uneori numiti spre a mentine in cabinet un anumit echilibru politic sau din cauza faptului ca activitatea unui departament devine prea complexa pentru un ministru, situatie in care o subdiviziune a acestui departament nu este posibila.Ministrii alcatuiesc impreuna Consiliul de Ministrii, a carui sarcina principala consta in coordonarea politicii guvernamentale.
Parlamentul este format din 2 camere.Prima Camera numara 75 de membri, alesi in mod indirect prin scrutinul pentru Statele Provinciale. A doua Camera numara 150 de membrii, alesi prin scrutin direct de catre toti olandezii cu drept de vot.
Parlamentul impreuna cu regele si ministrii alcatuiesc puterea legislativa ; puterea executiva cade in sarcina regelui si a ministrilor
Puterea judecatoreasca. Puterea judecatoreasca este independenta.Toate colegiile juridice sunt alcatuite din judecatori numiti pe viata.In Olanda, nu este cunoscut sistemul curtiilor cu juri. Jurisdictia cade in competenta a 62 judecatorii, 19 tribunale de arondisment, 5 curti de apel si Curtea Suprema a Tarilor de Jos . Judecatoriile se pronunta in prima instanta precum si tribunalele de arondisment. Facand abstractie de la unele cazuri exceptionale, dreptul de recurs mai departe, la un tribunal de arondisment, respectiv curte de apel, este intotdeauna valabil. Teritoriul de competenta al fiecarei curti de apel cuprinde un anumit numar de tribunale de arondisment, iar fiecare arondisment un anumit numar de judecatorii.
Curtea Suprema a Tarilor de Jos, este formata din 26 de membrii, are in calitatea sa de colegiu suprem juridic competenta de a casa hotararile judecatoriilor inferioare in rang. In fond, faptele juridice constatate de judecatoriile inferioare sunt admise. Sarcina principala a Curtii Supreme este insa de a veghea asupra uniformitatii de aplicare a dreptului.Spre deosebire de alte tari Curtea Suprema nu are autoritatea de a declara o lege neconstitutionala daca este in contradictie cu Constitutia.
Consiliu de Stat este organul consultativ suprem, al carui aviz este necesar pentru orice proiect de lege, seful statului, in virtutea prerogativelor este presedintele Consiliului, care in plus se mai compune dintr un vicepresedinte si cel mult 28 de membrii.
Provinciile Olanda numara in prezent douasprezece provincii. Conducerea generala a fiecarei provincii este exercitata de Statele Provinciale, Colectivul Statelor Delegate si de Comisarul Reginei. Membrii Statelor Provinciale sunt alesi in mod direct de catre toti olandezii ce locuiesc in provincia respectiva. Statele Provinciale numesc din cadrul lor comitetul executiv al provinciei, purtand numele de State Delegate. Deasemenea, membrii Statelor Provinciale aleg membrii Primei Camere a Statelor Generale. Comisarul Reginei, numit de Coroana, este in acelasi timp si presedinte al Statelor Provinciale si al Statelor Delegate.
Comunele Organele de conucere ale unei comune sint:Consiliul comunal, colectivul alcatuit din Primar si consilierii municipali si Primarul insusi. Consiliul comunal este ales in aceeasi maniera ca si a doua camera a Parlamentului si si Statelor Provinciale. La alegerile pentru consiliul comunal pot participa si straini stabiliti legal in Olanda.Consiliul comunal alege din cadrul sau cativa membri in functia de consilier municipal, al caror numar variaza in functie de numarul locuitorilor .Primarul este ales de coroana pentru o perioada de 6 ani.
Bibliografie
Jeroen Chorus, Piet Hein Gerver, Ewond Mondius Introduction to Dutch Law, Kluwer Law international
