Mosneni si razesi
Mai exista o categorie de oameni liberi, mici stapani de pamant. in Muntenia se numeau mosneni, cuvant foarte vechi, provenit din substratul dinaintea ocupaţ ;iei romane, inrudit cu cuvantul mos care exista si in albaneza. In Moldova li s-a zis razesi. Nu s-a lamurit pana azi, cu certitudine, etimologia termenului. La inceput s-a crezut ca vine de la cuvantul unguresc reszes, care nu inseamna insa acelasi lucru, iar, dupa unii lingvisti, n-ar trebui sa dea razes in romana. Apoi unii i-au gasit o origine polona; altii turca, altii latina (inrudit cu "raza'). Ma intreb, dat fiind ca reprezinta o organizatie sateasca de tip arhaic, daca cuvantul n-ar putea avea, ca si mosnean, o straveche origine autohtona. Problema ramane deocamdata in suspensie.
Razesii si mosnenii sunt oameni liberi, detinatori de intinderi de pamant in devalmasie, adica in comun in sanul unei familii intinse care-si organizeaza lucrarile impartind pamantul in fiecare an intre membrii ei. E o institutie tipic romaneasca, deosebita de zadruga sarbeasca sau de alte forme de organizare intalnite la popoarele slave, intr-o seama de documente vechi de razesie apare ca primul stramos dovedit al acestei comunitati avea statut de boier. Cu vremea insa mosnenii si razesii au decazut la rangul de tarani liberi, posesori de pamant.
Pe masura ce a crescut tributul tarii catre turcii otomani, deci si apasarea fiscala (darile, azi zicem: impozitele) asupra taranimii, soarta lor s-a inrautatit si mai mult; in secolele XVI si XVII multi dintre ei s-au vazut siliti sa-si vanda mosia unui boier, ajungand astfel in aceeasi stare cu taranul serb.
