Inainte de productia propriu-zisa a site-ului, acesta trebuie sa treaca printr-o perioada de planificare si pre-productie, perioada in care managerul proiectului trebuie sa coordoneze arhitectura, design-ul si alte cateva parti tehnice. Odata ce un plan de productie exista se poate incepe lucrul la site-ul web. Multe hop-uri trebuie trecute pana cand sa se ajunga la partea de testare, urmata apoi de o campanie publicitara s i de abia dupa, de o lansare cu surle si trambite.
Din pacate munca nu se incheie aici. Un site web se schimba si creste in permanenta. Arhitectura informationala poate deveni foarte complicata ceea ce necesita o continua dezvoltare si optimizare.
De aici apare necesitatea existentei unei harti pentru structura informationala. Aceasta poate usura munca, atat a oamenilor care au facut parte din echipa originala de productie dar si celor noi angajati sa faca aceasta treaba in lipsa celorlalti. [7]
In timpul tranzitiei dintre perioada in care site-ul este realizat doar la nivel conceptual si pana la perioada de productie, atentia dezvoltatorului se va focaliza cand pe modul in care echipa de productie vede site-ul, cand pe modul in care utilizatorii vad site-ul web.
Pentru manager este la fel de important in a comunica o vedere de ansamblu pentru utilizatori, cat si de a comunica idei si conceptii detaliate pentru cei din echipa de productie.
Acest procedeu este identic cu cel in care un arhitect discuta cu finantatori despre privirea de ansamblu a cladirii si da comenzi detaliate si bine organizate celor din productie.
O schema detaliata a arhitecturii site-ului are scop practic. Pentru ca o echipa de productie sa poata lucra fara a avea nevoie tot timpul de prezenta fizica a managerului, intregul site trebuie cartat. Harta site-ului trebuie sa contina informatii complete despre ierarhia acestuia, incepand de la prima pagina pana la paginile destinatie. De asemenea ea trebuie sa contina etichete bine detaliate precum si sistemul navigational ce trebuie implementat in diferite portiuni ale aplicatiei.
Schema arhitecturala a site-ului va varia in functie de scopul acestuia. Pentru proiectele mai mici aceasta schema va interesa mai mult echipa de design. Pentru proiectele de dimensiuni mari cei mai interesati de schema vor fi cei din echipele tehnice, ei fiind cei care vor trebui sa integreze arhitectura, design-ul si partea de baze de date.
O metoda practica de a realiza schema arhitecturala este de a numerota fiecare componenta ( pagina a site-ului).
Organizarea informationala
In partea de cercetare si design conceptual, se pune accent pe definitivarea structurii informationale care are scopul de a fi in concordanta cu obiectivul site-ului si dorintele utilizatorilor.
Pe masura ce site-ul se apropie efectiv de etapa de productie , colectarea informatiei ce trebuie integrata in site se apropie de final. Uneori aceasta informatie trebuie impartita, alteori documentele existente trebuie unite pentru a rezulta un continut cat mai logic.
Informatia este primita de la o multitudine de surse, uneori este chiar creata de dezvoltatori si de aceea aceasta trebuie impartita si cartata in functie de arhitectura site-ului.
Provenind din surse diferite documentele informationale trebuie rescrise, rearanjate pentru a se integra cat mai bine in site. De exemplu, o simpla pagina culeasa dintr-o revista de specialitate nu poate fi reprodusa exact. Continutul trebuie prelucrat astfel incat sa fie in concordanta cu ideea de site web.
O alta problema ce se pune este daca un document poate fi impartit in parti de sine statatoare. Acest proces este determinat de raspunsul la urmatoarele intrebari:
poate fi acest document impartit in segmente pe care utilizatorul ar dori sa le acceseze separat?
care este cea mai mica parte a documentului ce trebuie individual indexata?
este nevoie ca acest document sa apara in mai multe sectiuni din site?
Odata ce informatia a fost impartita in sectiuni astfel incat sa serveasca structurii site-ului, ea trebuie etichetata pentru ca echipa de productie sa le poata integra cu cat mai putin efort.
Inventarul paginilor web
Procesul cartarii informatiei ar trebui sa se continue cu realizarea inventarului paginilor web ce urmeaza a fi create. Mai multi factori pot determina modul de prezentare a acestui inventar cel mai important fiind dimensiunea site-ului.
Pentru site-urile de mari dimensiuni s-ar putea sa fie nevoie de un soft de management special, pe cand pentru site-urile de mici dimensiuni se pot crea inventare bazate pe identificarea fiecarei pagini cu un numar de cod.
Acest inventar ar trebui creat dupa ce informatia a fost impartita, aranjata si este gata a fi integrata. In timp, el poate fi folosit fie ca referinta la paginile ce trebuie create, fie ca referinta la arhitectura structurala ce trebuie creata sau chiar in a verifica existenta paginilor web inainte de integrare.
Etapa de productie
Ideal ar fi ca dupa crearea structurii site-ului si a informatiei, procesul de productie sa parcurga fara nici o problema si cel care a realizat arhitectura sa poata pleca in „vacanta”.
In realitate probleme pot sa apara oricand pentru ca nimeni nu poate sa anticipeze tot. Inca multe schimbari o sa aiba loc in etapa de productie. Arhitectura site-ului se poate schimba, iar echipa de productie va trebui sa stea in stand-by pana la realizarea uneia noi. Toate acestea sunt consumatoare de timp si resurse.
Ideal ar fi ca in etapa de productie sa nu se faca schimbari majore asupra arhitecturii site-ului. Aparitia unei probleme majore in structura se poate transforma intr-un cosmar, dar daca toti pasii au fost urmati si respectati un astfel de lucru este putin probabil sa se intample.
Ghidul stilului arhitectural
Dupa cum am mai mentionat, un site web creste si se modifica in timp. Ca si conducator managerial al informatiei, aceasta schimbare a site-ului trebuie ghidata pentru ca sa nu se ajunga la o structura arhitecturala haotica. Este foarte frustrat sa vezi cum un site bine organizat ajunge prin adaugare de continut un „ghem de ate incalcite”. Treaba celui ce se ocupa de partea arhitecturala a site-ului nu va fi niciodata gata atat timp cat site-ul isi continua dezvoltarea, iar acest lucru este inevitabil pentru site-urile informationale.
Acest ghid al stilului arhitectural este un document ce explica cum este organizat site-ul, de ce este organizat in acest fel si cum ar trebui extinsa arhitectura acestuia. Aceasta documentare ar trebui inceputa prin descrierea scopului si a dorintelor ce au contribuit la luarea deciziei de a constitui un site. Este foarte important a se intelege scopurile principale pentru care se lucreaza la dezvoltarea sa.
Urmatoarea informatie ce trebuie inclusa este cea despre publicul tinta. Pentru cine a fost conceput site-ul? Ce presupuneri au fost facute cu privinta la nevoile informationale? Urmeaza o descriere despre politica continutului. Ce tipuri de informatie vor fi incluse sau nu si de ce?
Aceasta documentare despre deciziile luate in faza de cercetare este foarte importanta. Toti acesti pasi vor ajuta mult in dezvoltarea arhitecturala a site-ului, iar aproape orice modificare in structura va fi in mod sigur determinata de acest ghid. Daca scopurile site-ului se schimba sau presupunerile sunt incorecte s-ar putea sa fie nevoie de o modificare corespunzatoare a arhitecturii.
Ideal ar fi ca in acest ghid arhitectural sa se includa o serie de modele HTML a ceea ce se doreste implementat. Considerand ca echipa de intretinere a site-ului se va folosi de acest document, se poate presupune ca mentinerea integritatii arhitecturale si a identitatii grafice nu va fi un lucru greu de realizat.
Sa invatam de la utilizatori
Din pacate, multe site-uri cad victima uitarii din partea detinanatorilor lor, care isi concentreaza atentia spre lucruri mai importante si proiecte mai interesante. Astfel, fara o continua atentie asupra site-urilor, acestea se invechesc si nu mai corespund cu scopurile pentru care au fost initial create. Chiar si pentru site-uri ce isi innoiesc constant continutul, arhitectura informationala va fi modificata sau extinsa foarte rar.
Acest proces de invechire nu este un lucru de dorit, mai ales ca s-a demonstrat ca numai dupa lansarea site-ului poti invata cu adevarat despre ce a fost facut bine si despre ce trebuie schimbat. Sunt multe unelte si tehnici ce te pot ajuta sa-ti imbunatatesti site-ul daca exista timpul si bugetul necesar.
Grupurile tinta
Interogarea grupurilor tinta este procedeul cel mai comun si utilizat pentru a invata de la utilizatori. Aceasta presupune strangerea impreuna a unui grup de persoane ce ar putea fi potentiali utilizatori ai site-ului. Acestora li se pot pune diferite intrebari, cum ar fi:
ce ar dori utilizatorii sa gaseasca pe site?
cum percep ei site-ul?
ce recomandari au?
precum si prezentarea unui prototip astfel incat ei sa poata raspunda la intrebari.
Grupurile tinta sunt ideale pentru a extinde continutul si functionalitatea site-ului. Organizand sesiuni de brain-storming pentru acestea se poate alcatui rapid o lista de sugestii ce pot fi ulterior integrate in site.
Totusi, aceste grupuri nu sunt ideale pentru a testa uzabilitatea unui proiect web. O prezentare publica nu poate fi replicata cu navigarea printr-un site a unui utilizator, deci sugestiile preluate prin aceasta metoda sunt foarte relevante. Din pacate o astfel de intalnire organizata nu poate decat sa demonstreze daca anumite modalitati particulare de dezvoltare sunt sau nu in concordanta cu dorintele publicului.
Testarea de catre utilizator
Un mod mult mai bun de a studia uzabilitatea unui prototip de site web este realizarea de testari individuale. Aceasta metoda implica realizarea de teste simple de catre utilizatori si de a-l ruga sa exprime cu voce tare ceea ce gandeste. Declaratiile si modul in care individul navigheaza se pot inregistra fie prin metode avansate, ca inregistrarea video sau prin luarea de notite.
Acest test trebuie realizat cu mai multi indivizi, ideal din diferite categorii de populatie, pentru a putea invata despre avantajele si dezavantajele site-ului.
Comunicarea cu utilizatorii
Unul dintre cele mai simple moduri de a afla ce merge bine si ce nu pe site este acela de a-i intreba direct pe utilizatori. Se poate construi o sectiune de intrebari si sugestii ce poate fi accesata din fiecare pagina a site-ului.
De asemenea se poate adopta o politica “No Dead End” in care la sfarsitul paginii de Search se poate include un text de genul:
„Daca nu ati gasit ceea ce cautati, scrieti-ne si vom incerca sa va ajutam cum putem. Daca informatia cautata nu exista vom incerca sa o includem pe viitor”
Tot ceea ce trebuie facut pentru o mai buna comunicare cu utilizatorii este crearea de modalitati cat mai simple si rapide de feedback. In loc sa se foloseasca eticheta „mailto:” , se poate construi un formular special. Astfel se reduce atat munca echipei de intretinere cat si timpul in care utilizatorul isi poate exprima ideile.
Nu este indicat sa cream formulare lungi din moment ce majoritatea utilizatorilor nu o sa le completeze. Intrebarile trebuie sa fie scurte si la obiect. Este un lucru extraordinar ca site-ul sa aiba multi vizitatori ce ofera feedback. Daca nu, politica cea mai utilizata este aceea de a oferi cadouri si a organiza concursuri.
Este foarte important a raspunde celor ce ofera feedback. S-ar putea ca persoana respectiva sa fie un investitor sau chiar seful deghizat virtual. La fel de important este oferirea unei posibilitati de consultanta cu webmaster-ul in ideea aparitiei sau existentei unor probleme tehnice.
