ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL
PLACA DE BAZA
I. Generalitati
Componenta cea mai importanta a unui calculator personal este PLACA DE BAZA sau placa principala.
Placa de baza este un dizpozitiv "de baza" un "pamant" pe care "se planteaza" celelalte componente . Este componenta pe care se implanteaza procesorul , pe care se afla sloturile de extensie , pe care se afla memoria cache L2 . Pe langa aceasta functie , de suport pentru celelalte componente , are rolul de a regla si distribui tensiune procesorului si celorlalte componente . O placa de baza de calitate are variatii mici al intensitatii curentului "livrat" si mai multe valori ale tensiunii pe care o poate furniza .
Pe o placa de baza se afla urmatoarele componente :
Soclul pentru procesor(interfata) - un "socket" in care se introduce procesorul .
Placa de baza mai include controller - e si conectori pentru hard-disk , floppy-disk , tastatura , port serial , optional PS/2 si USB .
Placile de baza mai contin de asemenea importante componente de procesare, cum ar fi sistemul BIOS (basic input/output sistem), care contine intructiunile principale necesare pentru a controla computerul atunci cand este pornit; diferite chipuri de memorie de tipul celor RAM sau Cache; circuite de control pentru mouse, tastatura si monitor; si chip - uri logice care controleaza diferitele parti din functiile computerului.
Interfata pentru hard-disk poate fi inclusa (in cele mai multe cazuri este) pe placa de baza sau poate fi achizitionata ca placa de extensie separata . Controller - ele pentru hard-disk , ca si hdd-urile de altfel, pot fi de doua tipuri constructive : IDE (EIDE) sau SCSI(Small Computer System Interface) . Hard-diskurile SCSI necesita un controller special , interfata SCSI fiind mai avansata decat EIDE , mai scumpa , cu performante mai mari , avand avantajul de a putea conecta pe acelasi controller si cablu scannere , hard-diskuri , unitati floppy , cdrom , etc , un numar total de 8 device-uri SCSI suportate simultan . Avantajele SCSI sunt multiple : poate conecta pe aceeasi magistrala 8 device - uri diferite simultan (IDE - 2 device - uri si acele HDD sau CD-ROM); lungimea panglicii SCSI - 10-25 m , viteza maxima 80Mb/sec wide ultra2 SCSI ; gabaritul redus . SCSI utilizeaza cozi de mesaje . Mecanismele bazate pe astfel de cozi sunt integrate pe scara tot mai larga in sistemele de operare moderne (WindowsNT) . Hard-disk - urile SCSI au fost intotdeauna cu un pas in fata celor IDE , astfel capacitatile au fost mai mari si viteza de transfer net superioara , cel mai rapid hard-disk IDE acutual are o rata de transfer maxima de 133Mb/sec (UDMA/133) . Marimile harddisk - urilor singulare sunt cuprinse intre 20Mb si 4T . Aceasta capacitate poate fi extinsa prin intermediul discurilor RAID sau prin tehnologia de clustering (conectarea mai multor hdd-uri astfel ca sistemul sa le vada ca fiind unul singur; aceasta tehnologie este folosita si in procesarea paralela) .
Pe placa de baza exista si un controller de floppy disk , care poate fi de 3,5' sau 5,25' , modelele mai vechi nu prea mai sunt suportate . Astfel disketele sunt folosite cu unitatea floppy avand capacitate neformatate de 2Mb , prin formatare MSDOS - 1,44Mb. Exista unitati de diskette care suporta diskette de mare densitate de 100-200Mb , nestandard (Sony , Travan)si care pot citi si disketele de 3,5' ; interfata este separata pentru acest tip de unitati de diskette .
Modemurile sunt dispozitive destinate conectarii intre calculatoare cu ajutorul liniei telefonice . Pot fi de doua tipuri constructive : m. interne si m. externe . Modemurile interne se instaleaza intr-un slot PCI sau ISA avand integrate portul serial propriu. Ofera conectari la viteze cuprinse intre 600bps si 56700bms . Unele versiuni ofera si capabilitati fax si voice , viteza maxima de primire/trimitere a unui fax fiind de 14400bps . Exista un numar mare de protocoale de corectie si compresie pentru modemuri , ce au rolul de a pastra integritatea datelor transmise (V32/V42,K5Flex,etc) .
Placile video sunt dispozitive ce fac legatura intre procesor/system si monitor . Au rolul de a afisa pe monitor datele procesate de CPU (de fapt rezultatul acestori procesari) . Se conecteaza pe placa de baza printr-un slot ISA/PCI sau AGP .Placile video pot contine acceleratoare 3D care degreveaza procesorul , versiunile profesionale incluzand chiar 2 procesoare 3D pe placa video (ELSA Guillemond) . Sunt dotate cu memorie (VRAM) intre 512k(Trident) si 96Mb(ElsaG) . Reprezinta o componenta importanta a sistemului , viteza sa influentand in mare parte pareformanta sistemului . In functie de cantitatea de memorie existenta pe placa video rezolutiile la care poate lucra sunt 640x480,800x600,1024x764,etc . Placile video bune ofera si o rata de reimprospatare a imaginii optima ce reduce riscul aparitiei afectiunilor oculare .
Placile de sunet sunt dispozitive ce au rolul de a reda informatia binara sub forma de sunet , sau de a converti sunetele in format .bin . Astfel o placa de sunet se conecteaza la slotul ISA/PCI , apoi la CD-ROM printr-un cablu separat.
Placile de sunet de la Creative sunt dotate cu memorie in care sunt inregistrate sunete originale de instrumente , fiind utile compozitorilor . Atat Creative cat si Aureal au lansat recent o tehnologie de redare spatiala a sunetului
Nu toate calculatoarele personale au placa de baza in adevaratul sens al cuvantului. In unele sisteme componentele care vin introduse in placa de baza se afla montate pe o placa de extensie adaptoare, montate intr-un conector.
In sistemele in care componentele nu vin conectate pe placa de baza, ci pe placa adaptoare, placa este denumita ca FUND DE SERTAR. Aceste sisteme sunt de obicei de 2 feluri:
ACTIVE
PASIVE
Atat sistemele cu placa de baza cat si cele cu fund de sertar, au avantajele si dezavantajele lor. Majoritatea tipurilor de PC, de la sfarsitul anilor `70, erau proiectate cu fund de sertar.
La sistemele cu fund de sertar schimbarea procesorului si a nivelului de performanta se facea prin schimbarea unei singure placi.
La sistemele actuale de placi de baza, viteza se poate mari prin schimbarea procesorului, a memoriei RAM sau chiar a placii de baza, cu altele care ruleaza la frecvente superioare.
In ziua de astazi, exista placi de baza standard pe care vin montate celelalte componente sau placi de baza, cu diferite componente integrate. Avantajul acestora este ca pretul e mai mult decat acceptabil iar in loc sa cumparati o placa de baza la care mai aveti nevoie de placa video, sunet, modem sau retea, al caror pret ar fi destul de ridicat, cumparati o singura placa cu componentele de mai sus integrate la un pret foarte bun. Nu prea putem spune ca aceste placi de baza au dezavantaje, deoarece componenta integrata pe care dorim sa o inlocuim, foarte simplu o putem dezactiva din BIOS- ul placii de baza, iar cea noua o introducem doar in slotul respectiv.
II. Instalarea si intretinerea placii de baza
1. Scule pentru demontarea placii de baza
Operatia de curatare a placii de baza necesita anumite scule si dispozitive.
Mai sunt necesare:
solutie pentru curatarea contactelor
aer comprimat
o pensula mica
Optional mai putem avea:
tampoane pentru curatare, care nu lasa scame
bratars antistatica
benzi din burete
cauciuc cu adeziv siliconic, nevolatil, care se vulcanizeaza la temperatura camerei
lubrifiant pe baza de silicon
aspirator de praf
2. Demontarea placii de baza
Instalarea placii de baza este cel mai dificil si cel mai important lucru pe care-l veti face. Mai intai, daca aveti o carcasa Tower asezati-o culcata. Uitandu-va in carcasa ar trebui sa observati cativa distantieri. Aranjati-i astfel incat placa de baza sa poata fi insurubata pe ei. Asigurati-va ca gaura de la coltul placii de baza are un distantier corespondent. De obicei ramane ne- acoperita o gaura fara un distantier. Important este ca si colturile placii de baza sa fie fixe.
Desurubati distantierul astfel incat sa se alinieze cu gaurile placii de baza. Presupunand ca nu aveti destui distantieri aveti doua optiuni : Va puteti duce la centru de calculatoare si cumparati distantierii de care aveti nevoie sau incercati sa va descurcati cu cei pe care ii aveti. Daca alegeti a doua optiune asigurati-va ca aveti distantieri insurubati in colturile, mijlocul si zona sloturilor de pe placa de baza. Daca aveti distantieri in plus montati-i langa procesor sau unde credeti ca ar fi nevoie.
Inainte de a instala : Daca aveti carcasa ATX verificati daca toate porturile au iesire in spatele carcasei. Dups ce verificarea a fost facuta puteti incepe instalarea propriuzisa. Asezati-o cu grija in carcasa, astfel incat distantierii sa se potriveasca cu gaurile de insurubare ale acesteia. Acum aveti din nou doua optiuni: sa infiletati distantierii sau sa puneti un pic de cauciuc in zona lor de insurubarere.
Eu de obicei ii insurubez direct dar unele placi de baza mai vechi au probleme cu impamantarea prin distantieri deci alimentarea nu va functiona precum si ventilatorul de la procesor nu va porni. In acest caz scoateti toate componentele de pe ea si montati-o din nou. Dac nu merge inseamna ca alimentarea sau procesorul nu functioneaza. La reinstalare folositi cauciuc la contactul dintre distantieri si placa de baza.
Dupa ce ati terminat de insurubat, cel mai mare cablu (ATX) sau cele doua cabluri mari (AT) care ies din alimentarea principala trebuie montat pe placa de baza.
ATENTIE: Introduceti alimentarea AT cu cele doua cabluri negre in mijloc iar cele colorate inafara. Altfel placa de baza se va "praji". In orice caz alimentarile ATX pot fii introduse intr-un singur mod deci nu este nici o problema.
Inainte sa terminati acest pas gasiti toate firele care ies din panoul principal al carcasei. Ele fac legatura dintre placa de baza si leduri, Speaker e.t.c. Din fericire acestea sunt insemnate, functia lor fiind inscrisa pe ele.
III. Inlocuire placii de baza
O placa de baza se poate inlocui respectand mai multi factori si o serie de criterii.
Placile de baza actuale sunt construite de diferiti producatori, ele bazandu-se pe criterii diferite, chiar si tehnologii diferite; asadar in momentul cumpararii unei noi placi de baza trebuie avut in vedere urmatoarele:
placa de baza sa fie construita de acelasi producator.
placa de baza sa fie compatibila cu componentele ramase, in special cu procesorul.
frecventa de rulare a placii de baza sa fie compatibila cu cea a procesorului si a memoriei.
O placa de baza construita de INTEL nu va functiona niciodata, cu un procesor construit de AMD sau invers.
IV. Criterii de selectie a unei placi de baza
Cand ne gandim sa facem un upgrade la un sistem prin schimbarea placii de baza, trebuie avute in considerare mai multe aspecte, ca utilizari pe care le vom face in viitor, la compatibilitatea cu ce vor urma: componentele noi. Sustinerea tehnica la nivel profesional este foarte importanta.
Exista unele cazuri in care schimbarea placii de baza, duce la schimbarea unui nou procesor, unei noi memorii, care trebuie sa fie compatibile cu noua placa de baza.
Procesorul este cea mai importanta componenta de pe placa de baza. Are rolul de a da comenzi tuturor celolalte componente. Procesoarele cele mai noi functioneaza pana la o frecventa de BUS de 533 MHz. De aceea aceste frecvente trebuie sa fie compatibile cu cele ale placilor de baza.
In zilele noastre procesoarele ajung sa functioneze la frecvente de peste 3 GHz.
Atunci cand instalati CPU-ul si RAM-ul aveti doua alternative si anume le puteti instala atunci cand placa de baza a fost instalata in carcasa sau aceasta este inafara carcasei. Eu unul prefer sa le montez cu placa de baza scoasa afara din carcasa. Inainte de a trece la fapte verificati manualul placii de baza pentru setarile jumper - ilor. Daca nu aveti unul uitati-va pe placa pentru voltaj si viteza magistralei. Dupa setarea corecta a jumper - ilor puteti trece la instalarea propriuzist a procesorului.
Exista doua tipuri de socket - uri pentru procesoare :Unul este Zero Insertion Force (ZIF) iar celalalt este practic un slot. ZIF -urile au inceput sa fie populare o data cu modele de 486 si sunt ultimul tip de socket pentru Pentium, este Socket 7. Pentru a instala un procesor ridicati tija de langa Socket, apoi introduceti CPU-ul in Socket si apoi apasati tija inapoi. Nu trebuie sa fortati procesorul sau tija. Daca acestea nu merg usor inseamna ca a aparut o eroare de plasare a procesorului in gaurile corecte.
Dintre Sloturi cel mai raspandit este Slot 1. Inainte de a introduce CPU-ul in Slot trebuie sa instalati mecanismul de retentie care va impiedica procesorul/coolerul sa se aplece sau sa se rupa. Instalarea acestui mecanism se face prin apasarea modulului in gaurile de pe placa de baza care se afla exact langa Slot. Apoi introduceti CPU-ul in Slot verificand daca el este perfect drept si aluneca prin santurile modului de retentie. Apasati-l pana cand face un click.. Instalarea decurge la fel chiar daca procesorul este un PentiumII/III, Celeron, sau K7.
Atentie la electricitatea statica , in special Iarna deoarece aceasta uneori poate "praji" chip - urile. Inainte de a folosi componente sensibile cum ar fi memorie, CPU sau alte componete ar fi bine sa va descarcati electrostatic sau sa folositi o bratara antistatica. Descarcarea se poate face atingand carcasa atunci cand aceasta este inca conectata la reteaua electrica.
Conectati apoi alimentarea cooler - ului pe placa de baza. Ar trebui sa intre intr-un conector de doi pini si ar trebui sa intre intr-un singur sens, asa ca nu va faceti griji legate de instalarea corecta a acestuia. Majoritatea cooler - elor de Socket 7 se leaga la un conector de la sursa de alimentare.
Mai exista pe placa de baza slot - urile in care se pot introduce placi de extensie (modemuri , placi video, placi de retea , placi de sunet , etc). Slot - urile pot fi diferentiate in functie de diferentele constructive : VL-BUS , ISA , EISA , PCI ,PCMCIA, AGP . Interfata VL-BUS este depasita , interfata ISA este inca folosita cu succes , fiind prezenta pe majoritatea placilor de baza de generatie noua . PCI este cea mai folosita interfata , oferind rate de transfer mari la preturi rezonabile in prezent . A fost introdusa cu ~5 ani in urma urmand standardului EISA . PCMICA este destinat utilizatorilor de calculatoare portabile , oferind conectivitate rapida , autoconfigurarea . Aceste placi sunt extraordinar de mici (si de scumpe), fiind de marimea unei cartele telefonice , duble ca grosime .
Interfata AGP este ultimul venit pe ring , cel mai nou, destinat placilor grafice, in secolul acceleratiei este destinata acceleratoarelor grafice de mare viteza, facand o legatura directa intre procesor si placa grafica, oferind rate de transfer de pina la 3Gb/sec .
Toate aceste tipuri de slot - uri difera intre ele , exista totusi slot - uri PCI/ISA shared in care se pot introduce placi PCI sau placi ISA .
Porturile seriale sunt destinate conectarii in exterior a device - urilor care sunt cam putine: modem/mouse. Versiunile noi poseda cache si o interfata ce 'gindeste' singura degrevand procesorul (UART 16550) .
Porturile paralele sunt destinate conectarii imprimantelor sau altor dispozitive ce functioneaza pe acest tip de port (scannere, placi de achizitie, etc) .
Datele sub forma binara sunt inmagazinate in diferite celule de memorie, numite locatii (cate un bit in fiecare locatie). Fiecare locatie poate fi identificata printr-o adresa.
Numarul maxim de locatii adresabile constituie capacitatea memoriei, exprimandu-se de obicei in octeti sau cuvinte si in multiplii acestora : Kilo (1K= 2° =1024) sau Mega ( 1M = 2˛s = 1048576).
Octetul reprezinta o locatie adresabila independent cu o capacitate de 8 biti si uneori este numit si ''byte'' sau caracter.
Daca numarul de biti, dintr-o locatie de memorie adresabila independent, este diferit de 8, atunci secventa poarta numele de cuvant (contine 4, 16, 32, 64 etc. de biti - lungimea cuvantului).
Complexitatea operatiilor efectuate de un calculator, ca si viteza lui de calcul depind in principal de capacitatea, viteza si organizarea memoriei sale.
Pentru inscrierea in memorie, informatia este introdusa mai intai in registrul de date (informatii), iar adresa locatiei unde va fi inmagazinata informatia se introduce in registrul de adrese.
Transferul informatiei in locatia respectiva are loc in urma aplicarii comenzii de inscriere a datelor.
Pentru citirea informatiei, se specifica mai intai adresa locatiei de memorie, cu ajutorul registrului de adrese. Informatia este transmisa din memorie in registrul de informatii, in vederea citirii, in urma aplicarii comenzii de citire a datelor.
Pentru a face posibila recunoasterea locatiei, atat la scriere, cat si la citire, continutul registrului de adrese se decodifica, cu ajutorul unui decodificator de adrese.
Clasificarea si caracteristicile unei memorii
In majoritatea sistemelor de calcul se utilizeaza urmatoarele tipuri de memorii :
Memorii interne :caracterizate prin capacitate mica si viteza mare de operare ; din punct de vedere functional sunt volatile (pierd informatia la deconectarea tensiunii de alimentare).
Memorii externe : de capacitate foarte mare si viteza redusa de operare (sau acces) ; structural ele pot fi de tip magnetic sau optic, iar functional sunt memorii permanente (pastreaza informatia in lipsa tensiunii de alimentare).
Memorii - tampon : de capacitate medie si viteza de operare comparabila cu a memoriilor interne.
De asemenea, memoriile se mai pot clasifica in :
Memorii distructive : la care informatia este distrusa in urma citirii ;
Memorii nedistructive : la care informatia nu este alterata la citire.
Dupa modul de functionare, memoriile pot fi :
Statice : retin informatia cat timp memoria este alimentata ;
Dinamice : chiar cand sunt alimentate, stocheaza informatia un timp scurt (1-2 ms) ; continutul memoriei trebuie improspatat din timp in timp ;
Din punct de vedere al modificarii continutului memoriei, memoriile pot fi :
Memorii numai citeste (ROM = READ ONLY MEMORY) -continutul se inscrie la fabricarea circuitului integrat.
Memorii citeste-scrie (RWM = READ WRITE MEMORY sau RAM = RANDOM ACCES MEMORY - memorie cu acces aleatoriu).
Memorii semipermanente : reprogramabile ( READ MOSTLY MEMORY).
In configuratia unui sistem de calcul intalnim doua mari tipuri de memorii - RAM si ROM. Memoria este spatiul de lucru primar al oricarui calculator . Lucrand in tandem cu CPU (procesorul) are rolul de a stoca date si de a procesa informatii ce pot fi procesate imediat si in mod direct de catre procesor sau alte dispozitive ale sistemului . Memoria este de asemenea legatura dintre software si CPU .
Din punct de vedere intern memoria RAM este aranjata intr-o matrice de celule de memorie , fiecare celula fiind folosita pentru stocarea unui bit de date (0 sau 1 logic) . Datele memorate pot fi gasite aproape instantaneu (timp de ordinul zecilor de ns) prin indicarea randului si coloanei la intersectia carora se afla celula respectiva . Se deosebesc doua tipuri de memorie :
SRAM(Static Ram) si DRAM(Dynamic Ram) .
Tehnologia DRAM este cea mai intalnita in sistemele actuale , trebuind sa fie reimprospatata de sute de ori / secunda pentru a retine datele stocate in celulele de memorie (de aici vine si numele) ; fiecare celula este conceputa ca un mic condensator care stocheaza sarcina electrica .
Este prezenta sub doua tipuri de module : SIMM-urile si DIMM-urile . SIMM-ul a fost dezvoltat cu scopul de a fi o solutie usoara pentru upgrade-uri . Magistrala de date este pe 32 biti , fizic modulele prezentand 72 sau 30 de pini . DIMM-ul a fost folosit intai la sistemele MacIntosch dar a fost adoptat pe PC-uri datorita magistralei pe 64 de biti , avand 128 pini .
Tipurile de memorie DRAM sunt : FPM (Fast Page Mode) , EDO(Extended Data Out) , SDRAM (Synchronous DRAM) . Cele mai rapide sunt SDRAM-urile , fiind si cele mai noi , oferind timpi de acces mici (8ns) .
Tehnologia SRAM foloseste tot un system matricial de retinere al datelor , dar este de cinci ori mai rapida , de doua ori mai scumpa si de doua ori mai voluminoasa decat memoria SRM . Nu necesita o reimprospatare constanta , elementul central al unei celule fiind un circuit basculant bistabil . SRAM este folosit pentru memoriile cache datorita vitezei mari .
Caracteristicile unei memorii
1. Timpul de acces (de adresare)
Este durata intre solicitarea unei celule (locatii ) in memorie si momentul cand continutul locatiei respective poate fi citit (30-60 ns la memoriile TTL ; 100-500 ns la memoriile MOS)
2. Modul de acces : exista doua moduri de organizare a unei retelede celule de memorie :
- Serie in care timpul de localizare unei adrese depinde de pozitia ei in retea ;
- Aleator (RANDOM ACCES) : care nu depinde de pozitia adresei in retea.
3. Capacitatea de inmagazinare
Numarul de celule continute de o memorie este totdeauna o putere a lui 2. Capacitatea reprezinta produsul intre numarul de cuvinte in memorie si numarul de celule cuprinse in fiecare cuvant.
4. Puterea electrica consumata de o memorie se raporteaza la un bit si se masoara in mw/bit.
Memorii TTL - 1mw/bit;
Memorii MOS - 0,1 mw/bit;
Memorii CMOS - 0,01 mw/bit.
MEMORII ROM
Memoriile ROM (Read Only Memories = memorie numai pentru citire ) sunt utilizate pentru pastrarea programelor. Sunt circuite LSI in care elementele componente se interconecteaza in procesul de fabricatie, astfel incat sa asigure memorarea informatiei binare cu o structura fixa. Dupa ce memoria a fost programata astfel de catre producator, nu mai poate fi schimbata de utilizator (memorie moarta) si nu se pierde dupa decuplarea de la sursa de alimentare cu energie electrica.
Sunt memorii de tip special, in care informatia se inscrie chiar la fabricarea circuitului integrat. Odata realizata, intr-o memorie din aceasta categorie nu se mai poate inscrie nici o alta informatie, dar continutul sau se poate citi ori de cate ori se doreste.
Mai poate fi intalnita si sub denumirile :memorie fixa, memorie moarta, nealterabila sau permanenta.
Organizarea sub forma de matrice permite reducerea numarului intrarilor de adresare la un numar mai mic decat numarul informatiilor stocate.
Numarul terminalelor de adresare poate fi micsorat prin adresarea in cod binar si utilizand decodificatoare.
Acest mod de adresare in cod binar este utilizat si in cazul memoriilor RAM.
Memoriile ROM pot fi realizate si in tehnologia bipolara, si in tehnologia MOS.
Memoriile ROM programabile
Programarea PROM-urilor se realizeaza prin asa numita "ardere", in felul urmator: un modul de memorie integrata este alcatuit din matrici de celule de memorie bazate pe contacte electrice bistabile, starea deschis fiind codificata "0" logic, iar starea inchis "1" logic. Combinarea acestora in functie de coordonatele xy ale matricei conduce la obtinerea de coduri citite sau inscrise. In memoria PROM, fiecare celula de memorie este conectata in serie cu un element fuzibil de aluminiu sau nichel-crom, avand lungimea de cativa µm. In timpul programarii memoriei cu ajutorul unui dispozitiv comandat prin calculator, segmental fuzibil poate fi distrus prin ardere la transmiterea unui curent de 0,1-1 A. Distrugerea legaturii determina memorarea unei stari sau mentinerea legaturii, alta stare binara.
Capacitatea memoriei indica numarul de cuvinte de calculator ( octet sau codul unui caracter) posibil de memorat. Se exprima in Kocteti, Kbyte, Kcuvinte, acesta din urma pentru ''cuvinte'' codificate cu 8,16 sau chiar 32 biti.
Memorii RAM
Memoriile RAM (RANDOM ACCES MEMORIES = memorii cu posibilitati de citire sau inscriere) sunt specializate pentru inregistrarea datelor sau rezultatelor. Ca principiu de functionare, memoriile RAM realizate prin tehnica MOS pot fi statice sau dinamice, continutul memoriei improspatandu-se la 1-2 ms. Prezinta dezavantajul ''volatizarii'' (stergerii) informatiei la intreruperea alimentarii cu energie electrica. Prevenirea intreruperilor nedorite se obtine prin alimentarea cu o baterie la bornele circuitului RAM.
Memoriile RAM se realizeaza atat in tehnologie bipolara,cat si in tehnologie MOS.
Celulele de memorie bipolare sunt de tip static(retin imformatia atata timp cat celula este alimentata la o sursa de tensiune).
Celulele de memorie de tip MOS pot fi statice,fie dinamice.
Memoriile MOS dinamice au urmatoarele avantaje fata de cele statice :
Putere consumata in repaus este mult mai mica;
Numarul de trazistoare pe celula de memorie este mult mai mic.Se pot realiza memorii de capacitate mai mare pe chip,la un pret de cost mai mic.
Memoriile RAM in tehnologia MOS au capatat o mare raspandire datorita faptului ca sunt mai ieftine,tehnologic sunt mai usor de realizat,ocupa un volum de 5-6 ori mai mic decat cel al memoriilor cu tranzistori bipolari. Viteza lor de lucru si timpul de acces sunt intrucatva inferioare memoriilor cu tranzistoare bipolare,in schinb consumul lor este mult mai mic.Memoriile RAM in tehnologia TTL utilizeaza de regula tranzistoare multiemitor.
Placile mai vechi cum sunt cele cu procesor 486 ar trebui sa aiba magistrala ISA (Industry Standard Arhitecture), cu doi sau trei conectori conformi standardului de magistrala locala PCI. Placile de baza cu procesor Pentium trebuie sa aiba o magistrala principala ISA sau EISA cu trei sau mai multi conectori de magistrala locala PCI.
O placa de baza utilizeaza un BIOS standardizat ca de exemplu:AMI, Phoenix sau Award. Componentele BIOS - ului trebuie sa fie de tip Flash ROM, pentru a putea fi usor actualizate si sa fie compatibila cu unitatile de tip IDE, avand o serie de alte optiuni noi, putandu-ne informa chiar despre temperatura procesorului si rotatiile pe minut a cooler-ului.
Actualizarea Flash ROM - ului mai are si alte avantaje cum ar fi:
compatibilitatea cu noile procesoare, prin crestereafactorului de multiplicare al BUS - ului placii de baza.
optiunea de plug and play pentru componente cum ar fi Harddisk - ul si CD ROM - ul, BIOS - ul recunoscandu-le instantaneu.
Tipuri de BIOS
Mai multe companii s-au specializat in proiectarea unor produse ROM BIOS compatibile. Cele trei companii mari sunt American Megadrends, Inc. (AMI), Award Software si Phoenix Software. Fiecare companie vinde licenta ROM BIOS unui fabricant de placi de baza, producatorul putandu-se ocupa astfel, mai mult de partea hard decat de programe.
AMI
Desi AMI particularizeaza codul inscris in ROM pentru un anumit sistem, ea nu vinde sursa acestui program producatorului de echipamente (OEM). Acesta trebuie sa-si procure fiecare noua versiune, pe masura ce devine disponibila. Pentru ca multi producatori de echipamente nu au voie sau nu vor fiecare noua versiune, ei pot sa sara peste mai multe schimbari de versiune inainte de a cumpara o noua licenta.
Versiunile mai noi de AMI BIOS sunt numite Hi - Flex (high - flexeblity) datorita inaltei flexibilitati a programului de configurare din BIOS.
Versiunile mai vechi de AMI BIOS aveau cateva probleme cu diferite tastaturi si chip - uri controller - e de tastatura, cu anumite unitati de disk IDE
Formatul general al sirului ID1, pentru versiuni BIOS mai vechi, este urmatorul:
AMI BIOS are multe facilitati, inclusiv un program de configurare incorporat, ce poate fi activat prin apasarea tastelor Delete sau Esc in primele cateva secunde ale pornirii calculatorului dumneavoastra. O facilitate unica AMI BIOS este aceea ca, suplimentar fata de programul de configurare, exista un pachet inclus de programe de diagnosticare cu meniuri AMIDIAG.
O excelenta caracteristica AMI este asistenta BBS. AMI BIOS este vandut prin distribuitori si orice actualizare a lui sau a controller - ului de tastatura sunt disponibile prin mai multe firme.
Award
Compania Award este unica prin producatorii de BIOS pentru ca vinde producatorului de echipamente programul in cod masina BIOS si permite ca acesta sa particularizeze componenta BIOS. AST foloseste aceasta modalitate la sistemele sale, asa cum fac si alti producatori, pentru un control total asupra codului BIOS, fara sa trebuiasca sa-l scrie de la inceput.
Cativa producatori de echipamente se pare ca au dezvoltat propriul lor program ROM avand ca baza de pornire sursa programului in cod masins pentru care aveau licenta de la Award sau de la alte companii.
Programul BIOS al firmei Award are toate facilitatile obisnuite pe care le asteptati, inclusiv un program de configurare incorporat, ce devine activ cu Ctrl - Alt - Esc. Testul POST este bun, iar Award asigura asistenta tehnica BBS.
Phoenix
Sistemul BIOS al firmei Phoenix a fost timp de multi ani standardul de compatibilitate dupa care erau judecati ceilalti.
Programul BIOS al companiei Phoenix are doua domenii care il situeaza pe unul dintre primele locuri. Unul este testul POST care este excelent. Mai are si un program de configurare, de asemenea excelent, care ofera toate facilitatile la care te puteai astepta.
Documentatia este cel de-al dilea domeniu al firmei Phoenix. Manualele de utilizare sunt foarte detaliate.
Placile de baza Micronics au fost intotdeauna echipate cu Phoenix BIOS, folosite in multe dintre sistemele compatibile de marca.
Daca o memorie ROM BIOS nu este cu adevarat compatibila, cum ar fi cea produsa de Compaq, ar fi de dorit sa instalati in sistem produsul ROM BIOS de la una dintre firmele cunoscute, ca AMI, Award sau Phoenix. Produsele acestor companii sunt declarate standarde in industrie, iar frecventele aduceri la zi si imbunatatiri ofera certitudinea ca un sistem avand aceste chip - uri ROM vor avea o stabilitate si o viata mai lunga.
7. Forma constructiva
Placile vechi pentru a avea o flexibilitate maxima se incadrau intr-o forma constructiva de tipul Baby - AT. Astfel ele se puteau monta intr-o gama mare de carcase.
In prezent majoritatea placilor de baza sunt de tipul ATX, micro - ATX si mai rar, de tip AT.
Interfetele incluse
Placile de baza din prezent au cat mai multe interfete incluse deja pe ea. Ca de exemplu : o placa de baza de la INTEL I815E , are incluse pe ea placa video I720 si placa audio AC`97.
Altele mai au incluse pe langa aceste doua interfete si modemul si placa de retea.
Placa de baza trebuie sa aiba pe ea un controller pentru floppy, cel putin doua controller - e de disk IDE (SCSI, RAID).
Viteza placii de baza oscileaza intre 33 - 533MHz. Datorita acestei frecvente din ziua de azi si procesoarele compatibile cu aceste placi sunt mai rapide. La aceste placi de baza comunicarea cu componentele se face foarte rapid deoarece frecventa este foarte mare. Cu cat factorul de multiplicare este mai mare, cu atat placa de baza suporta procesoare care lucreaza la fercvente mai mari de 3GHz. Aceste placi cu frecvente de 400 - 533MHz sunt folosite pentru procesoarele P IV si AMD.
V. Catalog
1. Placi de baza Socket 370 cu grafica integrata
|
Placa de baza |
Form |
Chipset |
Mem max.(MB) |
ISA,PCI,AGP |
BIOS |
|
Abit WX6 |
ATX |
I810DC100 |
512 |
5 0 1 |
Award |
|
Aopen MX3W |
ATX |
I810DC133 |
512 |
3 0 1 |
Award |
|
Chaintech 6WIV |
ATX |
I810 |
512 |
3 0 1 |
Award |
|
Epox 3WXA4 |
ATX |
I810DC100 |
512 |
5 0 1 |
Award |
|
Epox 3WXA4Y |
ATX |
I810DC100 |
512 |
5 0 1 |
Award |
|
Gigabyte 6WMC7 |
ATX |
I810DC100 |
512 |
4 0 1 |
Award |
|
Jetway 610BF |
AT |
I810 |
512 |
4 1 1 |
Award |
|
Jetway 910AF |
ATX |
I810 |
512 |
3 0 1 |
Award |
2. Placi de baza SLOT A
|
Placa de baza |
Form |
Chipset |
Mem max.(MB) |
ISA,PCI,AGP |
BIOS |
|
Asus K7V |
ATX |
KX 133 |
768 |
0 5 1 |
Award |
|
Asus K7M |
ATX |
VIA 686A |
768 |
1 5 1 |
AMI |
|
Abit KA7-100 |
ATX |
KX 133 |
2048 |
1 6 1 |
Award |
|
Epox 7KXA |
ATX |
KX 133 |
768 |
1 5 1 |
Award |
|
Gigabyte 7VM |
ATX |
KX 133 |
768 |
0 3 1 |
AMI |
|
Shuttle AI61 |
ATX |
AMD 750 |
768 |
0 5 1 |
Award |
|
Slotek 77KX-A |
ATX |
KX 133 |
768 |
1 5 1 |
Award |
|
Tekram K7KX-A |
ATX |
KX 133 |
768 |
1 5 1 |
Award |
3. Placi de baza SLOT 1
|
Placa de baza |
Form |
Chipset |
Mem max.(MB) |
ISA,PCI,AGP |
BIOS |
|
Abit BE6 |
ATX |
I440BX |
768 |
1 5 1 |
Award |
|
DFI PW65L |
ATX |
I810 |
512 |
0 5 1 |
Award |
|
Epox BX6 |
ATX |
I440BX |
768 |
1 6 1 |
Award |
|
Epox P2133A |
AT |
VIA 133A |
384 |
2 5 1 |
Award |
|
Epox 100B |
ATX |
VIA 133A |
256 |
2 3 1 |
Award |
|
Lucky Star 6ABX |
ATX |
I440BX |
768 |
2 5 1 |
Award |
|
Shuttle AV61 |
ATX |
VIA 133A |
768 |
1 5 1 |
Award |
|
Tyan S1854 |
ATX |
VIA 133A |
768 |
1 6 1 |
Award |
4. Placi de baza Socket 7
|
Placa de baza |
Form |
Chipset |
Mem max.(MB) |
ISA,PCI,AGP |
BIOS |
|
Epox MVP3G2 |
ATX |
VIA MVP3 |
384 |
2 5 1 |
Award |
|
Epox MVP3G5 |
ATX |
VIA MVP3 |
768 |
2 5 1 |
Award |
|
Gigabyte 5AA |
ATX |
VIA MVP3 |
1024 |
2 5 1 |
Award |
|
Jetway 530 BF |
AT |
VIA MVP3 |
768 |
2 3 0 |
Award |
|
Lucky Star 5MVP |
AT |
VIA MVP3 |
768 |
2 3 1 |
Award |
|
Soyo 5EMA+ |
ATX |
VIA MVP3 |
768 |
2 5 1 |
Award |
|
Tyan S1598 |
ATX |
VIA MVP3 |
1024 |
2 6 1 |
Award |
|
Tyan S1649 |
ATX |
VIA MVP3 |
512 |
1 5 1 |
Award |
5. Placi de baza Socket 370 fara grafica incorporata
|
Placa de baza |
Form |
Chipset |
Mem max.(MB) |
ISA,PCI,AGP |
BIOS |
|
Abit BP6 |
ATX |
I440BX |
768 |
4 1 1 |
Award |
|
Acorp 6VI |
AT |
VIA 133A |
512 |
3 1 0 |
Award |
|
Chiantech 6AI44 |
ATX |
VIA 133A |
512 |
3 4 1 |
Award |
|
DFI CB61 |
ATX |
I440BX |
768 |
3 4 1 |
Award |
|
Epox 3VBA2 |
ATX |
VIA 133A |
768 |
4 1 1 |
Award |
|
Lucky Star 3BV6 |
ATX |
I440BX |
1024 |
4 3 1 |
Award |
|
Lucky Star 6V693 |
ATX |
VIA 133A |
768 |
5 1 1 |
Award |
|
Soyo 7VCA |
ATX |
VIA 133A |
1536 |
5 1 1 |
Award |
Norme specifice
De securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor
Sistemul national de norme privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca este compus din:
Normele generale de protectie a muncii care cuprind prevederi de securitate si medicina a muncii generale valabile pentru orice activitate.
Normele specifice de securitate a muncii carecuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activitati caracterizate prin riscuri similare.
Prevederile acestor norme se aplica cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activitatilor reglementate.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, cuprinzand prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate.
Respectarea acestor prevederi nu absolva persoanele fizice sau juridice de raspunderea ce le revin pentru asigurare si a altor masuri, corespunzatoare conditiilor concrete in care se desfasoara activitatile respective, prin instructiuni proprii.
PREVEDERI GENERAL
1.1 Continut. Scop
Art.1 Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor cuprind masuri de prevenire a accidentarii si imbolnavirii profesionale, luand in considerare riscurile specifice la care este expus personalul lucrator in cadrul acestor activitati.
Scopul prezentelor normeeste de a reglementa organizarea si desfasurarea activitatilor de prelucrare automata.
1.2 Domeniul de aplicare
Art.2 Prezentele norme se aplica activitatilor din unitatile de informatica, activitatilor de birou ce presupun lucrul cu echipamente electronice pentru prelucrarea automata a datelor, inclusiv activitatilor la videoterminale.
Art.3 Lucratorii din unitatile de informatica, ce se deplaseaza la diferiti agenti economici pentru lucrari de analiza, programe, implementare sau orice alte lucrari legate de realizarea prevederilor contractelor proprii specifice pentru activitatea agentului economic respectiv.
1.3 Conexiunea cu alte acte normative
Art.4 Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor se aplica cumulativ cu Normele generale de protectie a muncii si cu Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
Organizarea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor se vor realiza potrivit normelor PSI in vigoare.
Dotarea cu echipamente individuale de protectie se va realiza in functie de riscurile specifice, potrivit prevederilor Normativului - cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, nr. 225/21.07.1995.
Art.5 Conducerea unitatilor de informatica si a agentilor economici, care au in dotare echhipamente de prelucrare automata a datelor, vor elabora instructiuni proprii cuprinzand masuri suplimentare de protectie a muncii fata de prevederile prezentelor norme, in conformitate cu specificul locurilor de munca si al activitasilor desfasurate.
4. Intretinerea si repararea echipamentelor de calcul
Art.51 Se interzice accesul personalului de intretinere si reparatii la echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au fost instruiti.
Art.52 Orice reparatie a echipamentelor de calcul se va efectua in conformitate cu prevederile din documentatia tehnica a calculatorului.
Art.53 Pentru fiecare echipament de calcul se va intocmi grafice de control periodic pentru semnalizarea deficientelor si remedierea acestora.
Art.54 Inainte de inceperea oricarei lucrari de reparatie se vor verifica sculele, dispozitivele de lucru si echipamentul individual de protectie adecvat riscurilor existente.
Art.55 Personalul de intretinere si reparatii va verifica existenta dispezitivelor de protectie si a carcaselor si nu va autoriza punerea in functiune a echipamentului respectiv decat dupa montarea dispozitivelor si carcaselor de protectie.
Art.56 Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor in timpul functionarii acestora.
Art.57 Suprafetele ecranelor video terminalelor se vor curata periodic de depunerile de praf sau amprente pentru a nu se reduce vizibilitatea.
Art.58 Conducatorul lucului de munca impreuna cu personalul care lucreaza la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune ( carcase intacte si la locul lor, capace inchise, izolatia cablurilor nedeteriorata etc. )
Art.59 Personalul de intrtinere a echipamentelor electrice trebuie sa asigure dotarea circuitelor cu sigurante fuzibile originale si calibrate corespunzator si reglarea aparatelor de protectie pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.
Art.60 Mijloacele si instalatiile de protectie impotriva pericolului de electrocutare vor fi verificate pa baza unui plan de verificari aprobat de conducerea unitatii de informatica sau agentului economic respectiv.
Art.61 Se interzice interventia la instalatiile elecrice a persoanelor necalificate in meseria de electrician si neautorizate.
Art.62 Interventiile la instalattiile si echipamentele electrice trebuie ezecutate conform prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
BIBLIOGRAFIE:
Scott Mueller - P.C. Depanare si modernizare
Peter Norton - Secretele P.C.
CHIP Computer Magazin, Nr. 2002 - 2003
P.C. World, Nr. 10/1998, 02/2000
P.C. Magazin, Nr. 07/2000
