OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE SI AGROCHIMICE

HUNEDOARA DEVA

STUDIU PEDOLOGIC SPECIAL

PENTRU

EVALUAREA CALITATIVA A TERENULUI

PROPUS PENTRU SCOATEREA DEFINITIVA DIN CIRCUITUL AGRICOL

Obiectiv :          ALIMENTAREA CU APA POTABILA

IN SISTEM CENTRALIZAT AL SATELOR

: SOIMUS, BALATA, BOHOLT, BEJAN,

PAULIS, CHISCADAGA

Comuna : soimus

Judetul : HUNEDOARA

Beneficiar : consiliul local al comunei soimus

Proiectant : S.C. CASADEVA S.R.L.

DIRECTOR, executant,

2007 -

1 -

I. DATE GENERALE

Studiul executat urmareste incadrarea in clase de calitate a suprafetei, de 2100 m², propusa pentru scoaterea definitiva din circuitul agricol

Lucrarea asigura baza de date pedologice necesare la incadrarea in clase de calitate al terenului propus pentru scoaterea din circuitul agricol.

Conform certificatului de urbanism, nr.111din 06.07.2006, eliberat de catre Consiliul Judetean Hunedoara, terenul propus pentru scoaterea din circuitul agricol este necesar pentru obiectivul : ALIMENTARE CU APA POTABILA IN SISTEM CENTRALIZAT AL SATELOR : SOIMUS, BALATA, BOHOLT, BEJAN, PAULIS, CHISCADAGA.

Conform proiectului se solicita teren agricol extravilan pentru obiectivele :

Din punct de vedere fizico-geografic obiectivul de investitii este amplasat in Culoarul Muresului, respectiv in sectorul de ingustare Soimus, care delimiteaza depresiunea Cerna - Strei de depresiunea Ilia.

Administrativ terenul solicitat pentru amenajarea obiectivului de investitii apartine la teritoriul cadastral al comunei Soimus, satul Soimus.

Beneficiarul lucrarii Consiliul Local Soimus a obtinut terenul necesar pentru executarea lucrarii de alimentare cu apa prin cumparare.

Baza topografica, " Plan de situatie statie repompare " - sc. 1/500 " si " Plan de situatie amplasare rezervor 2 x 1000 m³ - sc. 1/500 " necesara la intocmirea studiului a fost asigurata de catre beneficiar.

Lucrarea a fost executata, in luna aprilie 2007, pe baza comenzii nr. 1645/17.04.2007.

2 -

II .CONDITIILE NATURALE

1. Relieful. Terenul propus pentru scoaterea din circuitul agricol este situat pe doua forme de relief:

a) lunca Muresului pe care urmeaza sa fie amplasata statia de repompare si drum de acces. Terenul propus pentru amplasarea statiei este situat in sectorul de lunca inundabila corespunzator zonei joase preterasice. In sectorul mentionat Lunca Muresului este usor parazitata de conuL de dejectie al vaii Soimusului.

b) versant (DL ABLAJ) Versantul pe care este propusa amplasarea rezervoarelor corespunde pintenului deluros, care determina ingustarea Culoarului Muresului. In zona de ingustare Lunca Muresului a fost distrusa in totalitate prin eroziunea laterala exercitata de Valea Muresului.

In zona de versant se semnaleaza prezenta unui mic fragment de terasa format in roca. Expozitia versantului este spre Vest. Aspectul morfologic al versantului este foarte neuniform din cauza prezentei eroziunii de adancime si al modului de utilizare a terenului.

In sectorul propus pentru amplasarea rezervoarelor de apa panta versantului are valori cuprinse intre 18 - 20⁰, fapt care a favorizat eroziunea de suprafata si de adancime.

2. Geologia - litologia. Varsta depozitelor parentale se diferentiaza in functie de forma de relief, astfel :

a) in lunca depozitele sunt de varsta holocena, fiind reprezentate prin aluviuni si proluvii. Terenul propus pentru amplasarea statiei de pompare fiind amplasat in sectorul de lunca joasa preterasica in constitutia materialelor par entale predomina depozitele cu compozitie granulometrica fina.

Zona de versant este alcatuita din formatiuni de varsta tortoniana, corespunzatoare stratelor de Deva, reprezentate prin alternanta de gresii, nisipuri grosiere, gresii marnoase si tufuri. Depozitele parentale din aceasta zona au determinat prezenta solurilor cu volum edafic util redus pentru plante.

3. Clima. Caracterizarea climatica a perimetrului studiat s-a facut pe baza datelor extrase din lucrarea " Clima Romaniei". Datele climatice folosite corespund inregistrarilor efectuate la statia meteorologica Deva.

Temperatura medie anuala a aerului are valori cuprinse intre9,8⁰ - 10⁰ , iar mediea anuala a precipitatiilor oscileaza in jurul valorii de580 mm.

Directia dominantǎ a vantului este din Vest. Zona studiata este moderat afectata de procesele de poluare cu pulberi fine rezultate din activitatea C.T.E. Mintia si fabrica de ciment si var Chiscadaga. Deasemenea Lunca Muresului este afectata de suspensiile solide provenite din halda de steril de flotatie si din halda de cenuse de termocentrala. Ambele surse de poluare sunt situate in Lunca Muresului.

- 3 -

4. Hidrografia - hidrologia. Din punct de vedere hidrografic zona studiata apartine la bazinul Muresului.

Adancimea apei freatice oscileaza in functie de forma de relief, astfel:

a) in zona de versant apa freatica fiind situata la adancimea de peste 10 m nu afecteaza profilul de sol.

b) in zona de lunca apa freatica este situata la adancimi cuprinse intre 2 - 2,5 m, fapt pentru care afecteaza profilul de sol, determinand prezenta proceselor de hidromorfism.

Nivelul freatic din sectorul de lunca studiat este intens afectat de nivelul Muresului. Datorita barajului de la Mintia se inregistreaza cresterea nivelului in albia Muresului, fenomenul fiind favorizat de colmatarea albiei cu aluviuni. Nivelul freatic din sectorul de lunca este usor afectat si de infiltratiile laterale din Valea soimusului, cauzata de fenomenul de remu din perioadele cu debite mari inregistrate pe Mures.

Sectorul de lunca studiat este afectat de inundatiile determinate de raul Mures, care in ultima perioada sunt destul de frecvente.

5. Vegetatia. Din punct de vedere al vegetatiei perimetului studiat se incadreaza in zona padurilor de foioase, subzona gorunului. In vegetatia spontana din luna Muresului se semnaleaza prezenta speciilor hidrofile ( Ranunculus sp., Carex sp., Juncus sp., Typha).

Modul de folosinta actuala a terenului este arabil ( in zona statiei de repompare) si pasune ( in zona rezervoarelor).

6. Invelisul de sol. Pentru identificarea si caracterizarea solurilor, din parcelele propuse pentru scoaterea din circuitul agricol,s-au executat 2 profile de sol si s-au recoltat 6 probe pentru analizele de laborator.

Identificarea si caracterizarea solurilor s-a executat conform criteriilor din " Sistemul roman de taxonomie a solurilor" - I.C.P.A. Bucuresti - -editia 2003.

Din punct de vedere genetic solurile delimitate in perimetrele studiate apartine la :

A. Clasa protisoluri - care cuprinde solurile cu orizont slab dezvoltat fara de alte orizonturi sau proprietati diagnostice.

Tipul aluviosoluri In cadrul acestui tip sunt cuprinse solurile formate pe materiale fluvice a caror grosime este de 50 cm. Solurile cuprinse la tipul aluviosol se caracterizeaza prin prezenta unui orizont Ao slab dezvoltat.

Subtipul proxicalcaric - gleic - se caracterizeaza prin prezenta carbonatilor de la suprafata si a proceselor de gleizare de la adancimea de 50 cm. Solul este situat intr-o zona joasa din cadrul luncii inundabile.

- 4 -

B.. Clasa cambisoluri (US.2) - Solurile cuprinse in acesta clasa se caracterizeaza prin prezenta orizontului diagnostic (Bv (cambic) format prin alterarea in situ a materialului parental.

Tipul eutricambosol Solurile acestui tip se caracterizeaza prin prezenta orizonturilor diagnostice Ao si Bv, care au gradul de saturatie in baze mai mare de 53%.

Subtipul pelic - se caracterizeaza prin continutul ridicat de argila, grad avansat de tasare, crapaturi adanci, in stare uscata devine foarte dur. Solul fiind situat pe panta accentuata este afectat de eroziunea de suprafata moderata.

Carbonatarea secundara este determinata de scurgerile superficiale din partea superioara a versantului.

Caracterizarea morfologica si fizico-chimica a solurilor delimitate in zona studiata se prezinta in fisele unitatilor de sol anexate.

- 5 -

UNITATEA DE SOL NR. 1

Denumirea US: ALUVIOSOL proxicalcaric, gleic, gleizat moderat, lut nisipos/lut nisipo-argilos, pe depozite aluviale, inundabil

Suprafata __480__ mp, reprezinta _22,86 % din suprafata cartata

Unitatea de sol se situeaza pe :lunca - zona preterasica

Cu roca mama constituita din :depozite aluviale fine

Si apa freatica la 2 - 2,5 m

Profilul reprezentativ nr: 2 se situeaza

Si prezinta urmatoarele caractere morfologice:

Ap 0 - 20 cm - Brun deschis, poliedric angular mic, slab structurat, efervescenta evidenta, poros, moderat compact, textura lut nisipoasa.

Ao 20 - 51 cm - Brun deschis , poliedric angular mic, slab structurat, efervescenta evidenta, poros, compact, textura lutoasa.

ACG 51 - 63 cm -Brun deschis slab galbui , poliedric angular mare, slab structurat, pete ruginii, efervescenta moderata, fin poros, compact, textura lut nisipo argiloasa.

CGo 64 - 100 cm - Galbui ruginiu, efervescenta moderata, fin poros, compact, textura lut nisipo argiloasa.

Orizontul Ap - are reactie moderat alcalina , continutul de carburanti are valori mijlocii, iar cel de humus este mic

Orizontul Ao- are reactie moderat alcalina , continutul de carbonati are valori mijlocii iar ce de humus este foarte mic.

Orizontul CG    - are reactie moderat alcalina si continut mijlociu de CaCO₃

- 6 -

UNITATEA DE SOL NR. 2

Denumirea US: EUTRICAMBOSOL PELIC CARBONATAT SECUNDAR , LUTARGILOS / LUTARGILOS, CU SCHELET PUTIN, PE ALTERNANTA DE GRESII CARBONATICE, NISIPURI MARNOASE, ERODAT MODERAT.

Suprafata __1.620__ mp, reprezinta _77,14 % din suprafata cartata

Unitatea de sol se situeaza pe :versant 16 - 18⁰ V.

Cu roca mama constituita din :alternanta nisipuri marnoase, gresii, tufuri.

Si apa freatica la peste 10 m

Profilul reprezentativ nr: 1 se situeaza

Si prezinta urmatoarele caractere morfologice:

Atel 0 - 5 cm - Brun deschis, poliedric angular , slab structurat, fin poros, compact, efervescenta evidenta, textura lut argiloasa.

Aoz 5 - 22 cm                - Brun deschis , poliedric angular mare, slab structurat, fin poros, foarte compact, efervescenta evidenta, textura lut argiloasa, schelet 8 - 10 %

ABVz 22-31 cm -Brun galbui , poliedric angular mare, slab structurat, fin poros, foarte compact, textura lutargiloasa, schelet 10 - 12%.

BVz 32 - 70 cm - Galbui , poliedric angular mare, slab structurat, fin poros, foarte compact, efervescenta evidenta, textura lutargiloasa, schelet 12 - 15%.

BC 70 - 85 cm .             - Galbui deschis cu pseudomicelii de CaCO₃, astructurat efervescenta puternica, textura argila nisipoasa, schelet 15 - 20 %.

C 85 - 100 cm - Galbui cenusiu cu pete albe, astructurat, efervescenta puternica, textura nisip argilos, schelet 25 - 30 %.

Orizontul Ao - are reactie slab alcalina , continutul de CaCO₃ este mijlociu iar cel de humus este mic

Orizontul Bv- are reactie slab alcalina , continutul de CaCO₃ are valori mijlocii iar ce de humus este mic.

Orizontul C       - are reactie moderat alcalina , continutul de CaCO₃ are valori mijlocii.

7 -

III. EVALUAREA CALITATIVA (BONITAREA) TERENULUI

Bonitarea terenului s-a executat conform instructiunilor din "Metodologia elaborarii studiilor pedologice-partea II-a - Elaborarea studiilor pedologice in diferite scopuri" - I.C.P.A. Bucuresti -editia 1986. Deasemenea in cadrul acestei actunii s-a avut in vedere si ord. MAAP nr. 223/2002, care prevede ca bonitarea sa se execute pentru un numar de 8 culturi (grau, orz, porumb, floarea soarelui, cartofi, sfecla, soia, mazare - fasole).

Pentru bonitarea terenului s-au folosit urmatorii indicatori ecopedologici:

Influenta indicatorilor ecopedologici asupra capacitatii de productie

a terenului se exprima prin coeficientii de bonitare , a caror valoare oscileaza, intre 0,1 - 1, in functie de modul de folosinta a terenului si de planta cultivata.

8 -

Notele de bonitare si clasele de calitate pentru modurile de folosinta a terenului cat si pentru principalele plante de cultura se prezinta in tabelul urmator:

Clasa de calitate a terenului se apreciaza in echivalent arabil, functie de nota obtinuta pentru modul de folosinta arabil.

IV.          CONCLUZII

Din punct de vedere calitativ terenul propus pentru scoaterea din circuitul agricol se incadreaza in clasele IV -a .

Articolul 100 - aliniatul 1, din Legea 18//1991, republicata, prevede ca beneficiarul investitiei este obligat sa ia masuri pentru decopertarea stratului fertil, pe care sa-l depoziteze si sa-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive.

9 -

CALCULUL TAXEI pentru scoaterea din circuitul agricol

Valoarea taxei pentru scoaterea definitiva din circuitul agricol se stabileste conform prevederilor din Anexa nr. 1, la Legea fondului funciar nr.18/1991 - republicata si ale celor din Legea 341/17.06.2006 (M.O. nr. 626/20.07.2006).

Legea 341 modifica, Anexa 1 din Legea 18/1991 si stabileste taxa in lei/m^2,, functie de clasa de calitate a terenului.

Conform acestei legi taxa pentru 1 m² de teren incadrat in clasa

IV -a de calitate, este de 2,50 lei/m² iar pentru un teren incadrat in clasa V-a este de 2 lei/m².

Taxa pentru scoaterea terenului din circuitul agricol, se calculeaza conform formulei :

VTx = Sm² x Tx lei/m² in care:

VTx = Valoarea taxei pentru scoaterea din circuitul agricol (lei)

Sm² = Suprafata propusa pentru scoaterea din circuitul agricol

( m²)

Tx lei/m²= Taxa in lei/m², functie de clasa de calitate,

stabilita prin Legea 341/2006

Calculul taxei de protectie pentru scoaterea din circuitul agricol se prezinta in tabelul urmator.

0.S.P.A HUNEDOARA DEVA

Str. Aurel Vlaicu nr. 25

Tel/fax.0254217062

Nr. 105 din 27.04.2007

PROCES VERBAL DE RECEPTIE

Incheiat cu ocazia predarii lucrarii : STUDIU PEDOLOGIC SPECIAL PENTRU EVALUAREA CALITATIVA A TERENULUI PROPUS PENTRU SCOATEREA DEFINITIVA DIN CIRCUITUL AGRICOL " - in suprafata de 2.100 m²

Terenul studiat este necesar pentru obiectivul : " ALIMENTARE CU APA IN SISTEM CENTRALIZAT AL SATELOR SOIMUS, BALATA, BOHOLT, BEJAN, PAULIS, CHISCADAGA.

Lucrarea a fost executata pe baza comenzii nr. 1645/17.04.2007 lansata de catre beneficiar.

Din verificarea lucrarii se constata urmatoarele:

1.     Conditiile de calitate si cantitate au fost indeplinite.

2.   Lucrarea s-a executat conform instructiunilor in vigoare.

3. Beneficiarul a primit 2 exemplare din lucrare.

Valoarea studiului executate este de 602 lei (fara TVA),conform situatiei de plata anexata. Plata se face in contul executantului , O.S.P.A. Hunedoara - Deva, nr. RO75TREZ3665025XXX000189 deschis la Banca Trezoreria Deva , cod fiscal 4633587.

Decontarea lucrarii se face pe baza procesului verbal si al facturii talon emisa de executant.

Procesul verbal s-a incheiat in 2 exemplare, cate un exemplar pentru fiecare parte.

Executant Beneficiar

O.S.P.A. HUNEDOARA                           CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SOIMUS

director, REPREZENTANT,

O.S.P.A. HUNEDOARA DEVA

situatia de plata

Lucrarea : EVALUAREA CALITATIVA A TERENULUI PROPUS PENTRU SCOATEREA DEFINITIVA DIN CIRCUITUL AGRICOL

Obiectiv: ALIMENTAREA CU APA IN SISTEM CENTRALIZAT AL

SATELOR SOIMUS, BALATA, BOHOLT, BEJAN, PAULIS, CHISCADAGA.

Suprafata : 2.100 m²

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SOIMUS

Baza legala : Ord.MAAP nr.223/2002 si adresa I.C.P.A.

Nr. 5557/08.09.2006

intocmit,                       verificat,