RESURSA TURISTICA A RELIEFULUI FLUVIAL, GLACIAR, LITORAL SI EOLIAN
RELIEFUL FLUVIAL apare din momentul in care un torent, in urma adancirii, intersecteaza strate freatice, scurgerea in albie devenind permanenta. Raul realizeaza o actiune de eroziune, transport si acumulare.
Eroziunea fluviala a f ost diferentiata in:
a) eroziune pe verticala, determinata de adancirea albiei in cadrul vailor;
b) eroziune regresiva (remontanta), aceasta actionand cu eficacitate in cadrul pragurilor, repezisurilor, cascadelor;
c) eroziune laterala in cadrul albiei si a malurilor - determina largirea albiilor manifestandu-se predominant asupra malurilor.
Prin eroziune, raul realizeaza ca principala forma, valea (in profil transversal prezinta urmatoarele forme elmentare: interfluvii, albie, versanti). Asociat procesului de eroziune, mentionam si procesul de transport. Legat de procesul de transport trebuie sa definim capacitatea de transport si competenta raului.
Capacitatea de transport reprezinta cantitatea de aluviuni pe care un rau o poate transporta intr-un anumit loc si la un anumit moment.
Competenta reprezinta dimensiunea maxima a aluviunilor transportate de rau. Se diferentiaza transportul mecanic si cel chimic.
Transportul mecanic prezinta urmatoarele tipuri:
transport de fund prin tarare, rostogolire, saltatie;
transport in suspensie; se realizeaza pentru particulele cu diametrul sub 1 mm, datorita curgerii turbulente; acest tip de transport e dominant, constituind cea mai mare parte a volumului de aluviuni vehiculate de catre rauri spre bazinele de sedimentare;
transportul chimic (transport in solutie) (presupune existenta unor roci solubile).
Acumularea are loc in sectoarele in care energia raului scade datorita unghiului de panta redus, a largirii albiei.
Acumularea se realizeaza atat in patul albiei, cat si in sectoarele de contact dintre regiunile inalte si regiunile joase. In cadrul albiei minore, acumularile constituie maluri, renii, grinduri, ostroave. In sectoarele de contact dintre regiunile inalte si joase se formeaza conuri aluviale (Fig.6 si Fig.7) care, prin alaturare si suprapunere vor genera glacisuri aluviale, iar ca forma mai extinsa piemonturi de acumulare.
Fig.6 Con aluvial
Fig.7 Con aluvial
Albia este sectorul udat de catre apele unui rau, delimitata de maluri fata de lunca. Lunca este sectorul de albie acoperit de catre apa raului doar la debite mari, exceptionale.
In cadrul albiei se diferentiaza un canal numit talveg sau canal de etiaj, fiind acel spatiu ocupat de apa la nivelul cel mai coborat. In cadrul albiei apar praguri, cascade de origine petrografica, structurala, tectonica.
Meandrele (fig. 8, 9) reprezinta buclele realizate de catre cursul de apa in curgerea sa. Se diferentiaza doua tipuri de meandre: incatusate si libere. La meandrele incatusate, evolutia e restrictionata de versanti (acestia sunt in contact cu albia minora). Meandrele libere sunt de doua feluri: meandre libere simple si meandre libere compuse. Realizarea cordonului de meandrare determina formarea luncii.
Fig. 8 Meandru simplu
Fig.9 Albii cu meandre compuse si albii impletite
Albia majora (lunca), ca rezultat al evolutiei coridorului de meandrare este constituit din trei sectoare: lunca interioara, lunca mediana si lunca externa (in raport cu albia minora). Lunca interna e constituita din maluri, constituind un sector mai inaltat decat lunca mediana, in cadrul careia apar belciuge, inmlastiniri. Lunca externa e situata spre versant, este mai inaltata datorita aportului de material dinspre versanti ce constituie coluvii, a conurilor aluviale si proluviale din cadrul afluentilor.
Fig. 10Albii meandrate
Fig. Albie impletita (sus). Albie anastomozata (jos)
Albiile minore pot fi clasificate dupa forma in: albii liniare, meandrate, impletite si anastomozate.
Terasele sunt foste sectoare de lunca suspendate ca urmare a adancirii raului in depozitele acesteia. Cauzele formarii teraselor (cauza taierii fruntii de terasa):
cauze tectonice
cauze climatice
cauze eustatice - reprezinta variatiile inregistrate de nivelul marin sau oceanic in raport cu centrul Pamantului (eustatism pozitiv si negativ)
cauze antropice (constructia de baraje)
Terasele pot fi de eroziune, acumulare si mixte. Cele de eroziune sunt frecvente in spatiile montane, iar cele mixte si de acumulare, pentru spatiile deluroase de campie.
