CARACTERIZAREA POPULATIEI DIN JUDETUL MARAMURES

CARACTERIZAREA POPULATIEI DIN JUDETUL MARAMURES

1. ISTORIC

Judetul Maramures este o unitate administrativa care s-a constituit dupa Marea Unire din 1918, cand partea de Sud a Tarii Maramuresului a intrat in componenta Romaniei. In perioada interbelica judetul Maramures (interbelic) cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Muntii Gutai, a actualului judet, iar resedinta a fost orasul Sighet. Judetul avea in 1930 o populatie de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% romani, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2%germani. Celelalte parti care compun acum judetul Maramures, inclusiv orasul Baia-Mare, a facut parte din judetul Satu-Mare (interbelic). Dupa Al Doilea Razboi Mondial limitele administrative ale judetului au fost modificate pentru a cuprinde si regiunile mentionate mai sus: Tara Chioarului, Tara Lapusului si o parte din Tara Codrului, rezultand actualul judet Maramures.

Cele mai vechi marturii arheologice atesta prezenta omului in judetul Maramures inca din paleoliticul superior si neolitic.Comunitatea tracica din epoca bronzului a dezvoltat stralucita "cultura Suciu de Sus " si a creat o veritabila civilizatie a lemnului. La sfarsitul secolului II a Chr. populatia traco- getica a generalizat tehnicile de prelucrare a fierului si folosirea rotii olarului.

Fig.1 Harta

Judetului Maramures

Romanii nu au cucerit regiunile nord-vestice ale Daciei din vremea lui Decebal, astfel ca Mararamuresul a ramas in sec.II si III p.Chr, in afara Daciei Felix, desi a pastrat legaturi economice si spirituale cu aceasta.

Judetul Maramures este cunoscut inca din antichitate pentru exploatarile de minereuri. Baia-Mare, resedinta administrativa a judetului Maramures, Baia-Sprie, Cavnic si Baia Borsa s-au dezvoltat avand la baza mineritul. In anul 1884, la Firiza, langa Baia-Mare, s-a inceput prelucrarea plumbului iar in 1920, prelucrarea zincului la Fabrica Phonix.

Zona judetului Maramures pastreaza multe din vechile traditii romanesti cum ar fi folosirea lemnului in constructii cat si costumele traditionale purtate in zilele de sarbatoare.

Fig. 2 Descoperiri arheologice pe teritoriul judetului Maramures (harta)

2. DESCRIEREA GEOGRAFICA

Judetul Maramures este situat in nordul Romaniei, intre paralelele 47°20'00"si 48°00'15"latitudine nordica si meridianele 22°52'30" si 25°07'30" longitudine estica.

Distanta dintre punctele extreme vest si est ale judetului Maramures ajunge la 160 km, iar intre cele de nord si sud la 60 km, ceea ce confera Maramuresului o forma alungita in directia longitudinala.

In nordul judetului trece granita de stat cu U.R.S.S. nord de localitatea Piatra, din punctul de iesire al Tisei din tara, urcand pe rau circa 60 km, pe la nord de localitatile Teceu Mic, Remeti, Campulung la Tisa, Sarasau, Sighetu Marmatiei, Tisa, Bocicoiu Mare, pana in amonte de varsarea Viseului in Tisa, apoi pe culmile Muntilor Maramuresului-Pop Ivan (1937m), Corbu (1696m), Stogu (1651m), Coman (1723m).

Spre est Maramuresul se invecineaza cu judetul Suceava, de la granita limita coboara spre Bistrita Aurie pana aproape de Sesuri.

In sud se afla judetul Bistrita-Nasaud si limita fata de acesta urmareste, la inceput, Bistrita Aurie -pasul Prislop (1414m), urca in continuare pe culmile masivului Rodna- varful Galatului (2048m), sudul varfurilor Puzdrele (2188m), Rebra (2221m), Repedea (2074m), apoi traverseaza muntii Tibles, pana la sud de localitatea Suciu de Sus. Tot spre sud se gaseste judetul Cluj pana in dreptul localitatii Dealul Mare, dupa care urmeaza judetul Salaj, limita putand fi urmarita pe la sudul localitatilor Draghia, Baba, Vima Mare, Mesteacan, Varai, Fericea, Ticau, Oarta de Jos si Bicaz.

Spre vest se afla judetul Satu-Mare, limita trecand peste Culmea Codru pe langa localitatile Bicaz, Asuaju de Sus, Farcasa, Ardusat, apoi prin vestul depresiunii Baia-Mare, urmareste valea Somesului, iar din dreptul localitatii Seini, se abate spre est, pentru a urca pe culmile munceilor Gutaiului, pana in pasul Huta (587m), si mai departe pana la granita de stat cu U.R.S.S.

Vecinii judetului Maramures sunt urmatorii: la nord este delimitat de frontiera cu Ucraina, pe o lungime de 154 km din care raul Tisa reprezinta circa 40%(62 km); in vest judetul Satu-Mare, in est judetul Suceava, in sud judetul Cluj, Bistrita-Nasaud si judetul Salaj.

Judetul Maramures are o suprafata totala de 6215kmp (2,6% din suprafata tarii) si un relief foarte variat ca morfologie si complexe din punct de vedere geologic.

Zona montana apartinand Carpatilor Orientali, reprezinta 43%, zona de dealuri, podisuri si piemonturi 30%, iar zona joasa-depresiuni, lunci si terase 27% din suprafata judetului. Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti), Muntii Maramuresului si lantul vulcanic Ignis-Gutai-Tibles.

Teritoriul judetului Maramures reprezinta unul dintre cele mai interesante complexe geografice din Romania, oferind o mare diversitate de manifestare a componentelor naturale si antropice.

De la substratul geologic si pana la zonalitatea altitudinala a elementelor de relief, clima, hidrologie, vegetatie si soluri asupra carora se manifesta din ce in ce mai puternic presiunea societatii umane, peisajul maramuresean se manifesta printr-un dinamism alert surprinzator, prin ruperile de ritm neasteptate si aparent inexplicabile.

In acest context se inscriu si asa numitele fenomene sau procese de "risc natural. Procesele de risc imbraca cele mai diverse aspecte, de la modificarile majore ale habitatului ca urmare a miscarilor seismice si vulcanice la numeroasele forme prin care se manifesta procesele geomorfologice de versant (prabusiri, alunecari), eroziunea in suprafata si adancime, inundatiile catastrofale, extremele termice (in special ingheturile timpurii sau tarzii) si pluviometrice (prin intensitate), grindina si intervale de timp calm care favorizeaza stagnarea maselor de aer poluate, prabusirea vechilor saline sau galerii de mina, probleme ridicate de haldele de steril, etc.

Este neindoielnic faptul ca evaluarea, analiza si elaborarea unor solutii viabile in toate aceste cazuri il presupun abordarea complexa a acestor fenomene intr-un mod integrat si nu sectar, pe specializari stricte, majoritatea fenomenelor catastrofale fiind rezultanta logica, fireasca, a interactiunii mai multor factori, fiecare avand evolutia si legitatiile lui specifice intr-un anumit ecart de variatie. De multe ori omul, voluntar sau involuntar, constituie prin interventia sa brutala (defrisari nesabuite, exploatare de agregate minerale din albie) factorul esential in declansarea unor asemenea procese. Este preferabila, deci actiunea preventiva si individuala sau in comun de evitare pe cat posibil a unor asemenea evenimente nedorite decat remedierea uneori nereparabila a unor consecinte dezastruoase.

3. RELIEF

Maramuresul, in limitele aratate mai sus, prezinta un relief variat, ce apartine unor unitati geomorfologice majore distincte: partea centrala si estica cu zona muntilor vulcanici Gutai-Tibles si a muntilor cristalini ai Maramuresului si Rodnei, incluzand depresiunea Maramuresului face parte din grupa Nordica a Carpatilor Orientali, pe cand zona sud -vestica, mai joasa, cu depresiunile periferice Baia-Mare si Lapusului, precum si "insulele" cristaline Codru si Preluca apartin Podisului Transilvaniei.

Prin pozitia sa geologica teritoriul judetului este alcatuit in principal din masive muntoase si depresiuni-unitati ale Carpatilor Orientali - (cca.76,5% din suprafata judetului), la care se adauga in partea de sud si vest unitati apartinand: Dealurilor Vestice (cca14,5% din suprafata judetului) si Subcarpatilor Transilvaneni (7% din suprafata judetului) si Podisul Somesan (2% din suprafata judetului).

Principalele trepte de relief se desfasoara intre 2303 m altitudinea maxima (Vf. Pietrosul Rodnei) si 120m altitudine minima (Lunca Somesului, in dreptul localitatii Seini).

Relieful este variat sub aspect morfologic si complex prin alcatuirea sa geologica, cu inaltimi mijlocii, in general exceptand zona cristalinului Rodnei unde, prin varful Pietrosu Rodnei (2304 m), se atinge altitudinea maxima din judet

Relieful inalt al judetului este alcatuit din muntii Rodnei, Maramures, Gutai si Tiblesului, iar principalele depresiuni sunt:Maramures, Lapus si Baia Mare.

Fig.3 Principalele unitati de relief (harta)

FORMELE DE RELIEF

Diversitatea alcatuirii geologice si gradul accentuat de fragmentare, in urma unei evolutii indelungate, a dus la formarea unui relief compus dintr-un numar mare de subunitati grupate ca parti de diferite ordine ale marilor unitati care se intalnesc in limitele judetului

I. Muntii Maramuresului si Bucovinei-reprezentati prin:

A. Muntii Maramuresului - alcatuiti din 5 diviziuni succedate de la N la S: Culmea Pop Ivan-Farcau, Culmea Pietrosul Bardaului intre care se afla si unica Depresiune Poienile de Sub Munte, CulmeaToroiaga si MuntiiCearcanu.

B. Masivul Rodna - din care pe teritoriul judetului se cuprinde numai versantul Nordic.

C. Muntii Vulcanici de Nord - care cuprind 4 subdiviziuni: Muntii Ignis, Gutai, Lapusului si Tiblesului.

D. Depresiunea Maramuresului - cuprinsa intre Muntii Maramuresului, Masivul Rodna si Muntii Vulcanici de Nord, prezinta un relief variat in care se deosebesc 7 subunitati si anume: Dealurile Maramuresului, Culmea Viseului, Culoarul Viseului, Culoarul Izei, Dealurile Piemontane Maramuresene, Depresiunea Mara-Cosau, Depresiunea Tisei, Depresiunea Rodna.

II. Podisul Transilvaniei - ocupa o mica portiune din partea sudica a judetului si cuprinde un fragment din Podisul SomesSomesan reprezentat de Culmea Prisnel si Podisul BoiuluBoiului si un alt fragment din Subcarpatii Transilvaniei, reprezentat de Culmea Breaza si Depresiunea Lapusului..Lapusului..

III. Dealurile Silvaniei - se intalnesc in partea de S-V a judetului si inglobeaza muntii de mica altitudine,constituitii din sisturi cristaline, dealuri scunde, campii cu lunci largi inundabile si terase. In cuprinsul lor se disting urmatoarele subunitati: Culmea Codrului, Dealurile Asuajului si Dealurile Salajului, Dealurile Chioarului, Masivul Preluca, Depresiunea Baia Mare si Depresiunea Copalnic.

IV. Campia Somesului - larg dezvoltata la V in afara judetului, patrunde in judetul Maramures in lungul Somesului in Depresiunea Seini.

Fig.4 Harta geologica

In decursul indelungatei si framantatei istorii geologice a acestui teritoriu, odata cu formarea rocilor care-l alcatuiesc, sau dupa aceasta, in zonele cu conditii structurale si fizico-chimice favorabile, au luat nastere acumulari de minerale de compozitii diferite, constituite in zacaminte de substante minerale utile nemetalifere. Cele mai importante resurse minerale de pe teritoriul judetului sunt reprezentate de minereurile polimetalice (complexe) cunoscute la: Ilba, Nistru, Baita, Herja, Baia Sprie, Suior, Cavnic Baiut, Baia Borsa si Viseu.

Maramuresul detine primul loc in economia tarii atat in ceea ce priveste potentialul de rezerve de minereuri polimetalice, cat si ca volum al extractiei si al productiei de concentrate.

De mare importanta sunt depozitele de dolomite din zona satului Magureni.

Sarea gema este cunoscuta si partial exploatata in zona Ocna Sugatag. La Razoare si Valea Chioarului sunt in curs de exploatare depozite de bentonite.

4. CLIMA

Clima este temperat-continentala, cu nuante moderate. Particularitatile geografice ale judetului Maramures sunt rezultanta directa a conditiilor geografice proprii. Din acestea un rol deosebit il au pozitia geografica in extremitatea V-N-V a tarii, deschiderea larga spre V, ceea ce inlesneste patrunderea maselor de aer oceanic, etc. Pe fondul acestor conditii geografice interactiunea intre factorii genetici majori ai climei: suprafata activa, circulatia generala a atmosferei si radiatia solara se contureaza specificul climei si topoclimei de aici. Marea varietate si complexitate a suprafetei active si in deosebi a reliefului de la depresiuni joase (sub 200m alt.) la culmile alpine ale Muntilor Rodnei (peste 2300 m alt.) imprima intregului complex de elemente climatice o etajare pe verticala. Alternanta ariilor depresionare cu culmile deluroase sau muntoase cu diferite expuneri si inclinari, introduce diferentieri cantitative si calitative a elementelor si fenomenelor climatice.

Deschiderea larga spre V avantajeaza advectia maselor de aer oceanic ce determina o vreme instabila cu averse de ploaie primavara si vara, sau ploi continue si burnita mai ales toamna si inceputul iernii.

In acelasi timp, inaltimile Muntilor Rodnei si a Maramuresului formeaza "un baraj" orografic important in fata advectiilor reci din N si E si creaza un mare "avantaj natural" pentru jumatatea vestica a judetului care este ferita de gerurile puternice si iernile naprasnice determinate de aceste invazii.

In context genetic evolutia elementelor si fenomenelor climatice capata valente diferite teritorial si temporar si care in anumite conjuncturi sinoptice pot depasi cu mult situatiile medii, in sens pozitiv sau negative cu multiple implicatii asupra calitatii mediului declansand degradarea acestuia sub diferite aspecte. Toate aceste abateri, dependent de valoarea care o imbraca, de aici si consecintele pe care le produc sunt incluse in categoria riscurilor climatice care pot constitui cauza declansarii in lant a unor alte riscuri naturale (geomorfologice, hidrologice, etc.) sau antropice (poluarea aerului).

1.Temperatura aerului

Marea varietate a formelor de relief si indeosebi ecartul mare altimetric introduce o mare diferentiere a temperaturii aerului.

Temperatura medie anuala variaza dupa un gradient vertical de cca 0,055°C la 100 m altitudine ,astfel incat in partile joase: Depresiunea Baia Mare este de 9,5°C, ca apoi sa scada cu 1-2°C in Depresiunea Maramuresului (Ocna Sugatag 8°C) cu peste 2°C pe cursul superior al vailor montane (Viseu de Sus 7,6°C). Pe varfurile de peste 2000 m altitudine ale Muntilor Rodnei temperatura medie anuala ajunge la 0°C.

In cursul anului minimul lunar se produce in ianuarie, iar maximul in luna iulie. Temperaturile minime absolute cele mai scazute s-au inregistrat in Depresiunea Maramuresului la Sighet -32,2°C la 17 .01.1964 si Viseu de Sus - 31,6°C la 26.01.1954, iar in Depresiunea Baia Mare - 30,0°C la 10.02.1928.

Temperatura maxima absoluta poate creste pana la 38-39°C in depresiuni (39,2°C la Baia Mare la 22.08.1943 si Viseu de Sus la 08.08 1951 si 38,5°C la Ocna Sugatag in 23.07.1939) si pana la 20-24° C pe culmile muntoase (Iezer 23,4°C la 28.06.1963).

Fig.5 Repartitia temperaturilor medii anuale (harta)

2.Inghetul

Coborarea temperaturii aerului sau a solului sub 0°C este inceputul fenomenului de inghet si acesta se produce in anumite conditii sinoptice si se accentueaza odata cu intensificarea si persistenta acestora. Cele mai favorabile conditii de producere a inghetului sunt cele anticiclonice caracterizate prin stabilitate mare a atmosferei: calm atmosferic, insolatie mare ziua si radiatie efectiva mare noaptea care produce coborarea temperaturii aerului sub 0°C.

Desi inghetul este un fenomen normal pentru sezonul rece al anului, totusi in aceste conditii poate deveni risc climatic cu consecinte dintre cele mai grave.

Primul inghet de toamna se produce inca de la inceputul lunii octombrie (Sighet si Ocna Sugatag-10.10; Baia Mare-19.10. ), ultimul inghet (Baia Mare-18.04, Sighet si Ocna Sugatag-25.04 ).

3.Precipitatiile

Abundenta precipitatiilor care provoaca inundatii mari si genereaza alte fenomene secundare ca si lipsa lor pot deveni la un moment dat un pericol pentru societate, cu mari implicatii asupra mediului, producand mari dezechilibre si pagube materiale imense.

Abaterile foarte mari ca si cele foarte mici sunt elemente care pot defini precipitatiile ca "risc climatic", iar durata, frecventa si intensitatea sunt parametrii care indica marimea impactului asupra mediului ca si valoarea dezastrelor.

Cantitatea de precipitatii au o repartitie teritoriala diferentiata, cele mai mici cantitati (sub 700 mm) se inregistreaza in arealele joase din V judetului, iar cele mai mari (peste 1300 mm ) pe culmile muntoase de peste 1700 - 1800 m.

Cele mai mari cantitati de precipitatii cazute in 24 de ore s-au produs dea lungul timpului in urmatoarele localitati: 184 mm la Baita de sub Codru in 23.02.1924; 174 mm la Seini in 23.07 1974; 137 mm la Șomcuta Mare in 02.06.1974; 124,6 mm la Baia Mare in 02.06.1954; 107,0 mm la Botiza in 17.06.2006; 104,7 mm la Sighet in 07.07.1933.

4.Vantul

Se alatura celorlalte elemente climatice respectiv temperatura si precipitatiile (frecventa si viteza) se pot implica in starea mediului provocand la un moment dat dezechilibre (areale in care se poate merge pana la distrugerea totala sau partiala) unor elemente ale mediului (cazul furtunilor), ruperea cablurilor electrice, telefonice, blocarea cailor de acces cu arbori etc.

Lipsa circulatiei aerului si stabilitatea atmosferei este redata prin frecventa calmului. Adapostul orografic creat de culmile muntoase sau deluroase mareste frecventa calmului in ariile depresionare. La Baia Mare calmul are o frecventa medie anuala de 46,5%. Lipsa sau reducerea circulatiei aerului mareste gradul de risc in cazul ariilor depresionare cu importante surse de poluare,creand posibilitatea mentinerii noxelor in stratele joase ale atmosferei.

5. RETEAUA HIDROGRAFICA

In conditiile unui relief predominant muntos, al unui climat cu precipitatii abundente si secete relative putine, judetul Maramures este caracterizat printr-o retea hidrografica bogata cu o lungime de 2300 km (cursuri codificate).

Raurile judetului Maramures apartin la doua mari bazine hidrografice: Tisa si Somes.

La iesirea din munti, Tisa primeste din stanga Viseul. Viseul izvoraste din apropierea pasului Prislop si are un bazin hidrografic de 1600 kmp si o lungime de 80 km, situate in zone inalte 67%, iar in zone joase 33%. Intrucat urmareste linia Muntilor Maramuresului are o alimentatie bogata permanenta, cu coeficient mic de variatie a scurgerii medii si o puternica asimetrie de dreapta bazinului. Cele mai mari debite medii lunare se produc in lunile aprilie-mai (12.2 mc/s la Moisei, 33,8 l/mp la Leordina, 64,5 l/mp la Bistra). La debitul Viseului contribuie si afluentii lui principali: Cisla cu cca 5 mc/s, Vaserul cu 9,1 mc/s si Ruscova cu 11,0 mc/s. Debitele maxime se realizeaza in anii ploiosi, cand topirea brusca a zapezilor coincide cu precipitatii abundente.

Iza izvoraste de pe versantul vestic al Pietrosului Rodnei de sub varful Batrana. Raul Iza dreneaza Depresiunea Maramuresului curgand paralel cu Viseul dar avand o asimetrie de stanga a bazinului. Este un rau tipic de depresiune (fata de raul Viseu care este tipic de munte), avand valori mai mari ale coeficientului de variatie a scurgerii. Are o suprafata a bazinului de 1303 kmp din care 406 kmp revin principalului ei afluent Mara, si o lungime de 83 km.

Somesul este cel mai mare rau care strabate partea de sud-vest a judetului. Pe raza judetului Maramures primeste un aport principal din Lapus a carui suprafata este de 1820 kmp si lungime de 114,7 kmp. Este colectorul aproape unic ai versantilor sudici ai Muntilor Gutai-Tibles si Lapus.

Cavnic este raul care isi culege izvoarele de sub poalele estice ale Gutaiului si Pasului Neteda, fiind colectorul principal al Depresiunii Copalnic. Are o suprafata a bazinului de 262 kmp si o lungime de 34,8 km.

Sasarul si afluentul acestuia Firiza, sunt apele cele mai intens folosite, pentru ca alimenteaza cu apa potabila si industriala orasele Baia Mare si Baia Sprie.

In judetul Maramures, debitele maxime se formeaza la inceputul verii datorita ploilor intense si de lunga durata, insa in cazul tipurilor de regim vestic debitele maxime ale viiturilor de iarna si primavara de origine mixta (topirea zapezii + ploi) domina.

Din studiile efectuate rezulta ca scurgerea maxima este in functie atat de suprafata cat si de altitudinea medie a bazinelor de receptie.

In bazinul hidrografic Tisa, dintre anii cu debite maxime deosebite mentionam: 1933, 1940, 1941, 1955, 1958, 1970, 1974, 1979, 1981, 1986, 1993, 1995, 1998, 2001. In bazinul hidrografic Tisa in anii 1998 (noiembrie), 2001 (martie) s-au inregistrat niveluri istorice (martie 2001 - 485 cm, 135 cm peste CP la un debit 2530 mc/s), 2006 (17 - 18 iunie) pe raul Botiza(cu 133 cm peste CP corespunzator unui debit de 220 mc/s).

Inundatiile istorice din perioada 3-6 martie 2001 s-au datorat precipitatiilor abundente cazute pe intreg teritoriul judetului Maramures (Cavnic-264.3 l/mp; Mara-228,2 l/mp ; Firiza-192,2 l/mp; Bistra-107,9 l/mp; Suciu de Jos-103,9 l/mp). Apa provenita din precipitatii cumulate cu cea provenita din stratul de zapada a condus la cresterea nivelurilor si depasirea cotelor de aparare pe toate cursurile de apa din judet.

Pe raul Tisa la s.h Sighetu Marmatiei nivelul inregistrat a fost de 485 cm, cu 135cm peste cota de pericol. Acest nivel a depasit cu 51 cm, nivelul inregistrat in noiembrie 1998 si a fost nivelul maxim istoric inregistrat de la infiintarea statiei din anul 1898.

Caracteristica acestei viituri a fost de durata mare de timp (peste 48 ore). Au fost afectate 56 de localitati cu pagube la 477 de case din care 18 au fost distruse; 533 anexe din care 85 au fost distruse; 100 de poduri; 206 podete; 4371 ha suprafete agricole-pagube a caror valoare a fost de 626.996 mii lei.

In bazinul hidrografic Somes, anii cu debite maxime deosebite au fost: 1888, 1932, 1970, 1974. (S.H Ulmeni-2300 mc/s 14 mai 1970, S.H Cicarlau-3000 mc/s-14 mai 1970). Inundatiile catastrofale din 1970 au afectat partea de N-V a Romaniei, unul dintre judetele cele mai lovite fiind judetul Maramures. In lunile mai si iunie 1970, peste solul imbibat puternic cu apa si chiar inghetat, in zonele muntoase peste un strat gros de zapada acumulat in zona montana, in lunile precedente, coeficientul de scurgere fiind foarte mare si evaporatia fiind redusa din cauza temperaturilor scazute. In zilele de 11-13 mai 1970, pe raza judetului Maramures au cazut precipitatii foarte mari de peste 100 l/mp (Baia Sprie 205 mm; Sighet 154 mm; Cavnic si Bocicoi 117 mm; Viseu de Sus 102 mm). Precipitatiile s-au suprapus in zona montana peste un strat de zapada ce a depasit 110 cm grosime. Ploile au continuat sa cada si in zilele de 18-24 mai si apoi in prima decada a lunii iunie. Astfel s-a format o unda de viitura foarte puternica si rapida care a produs inundatii cu efecte dezastruoase si pierderi de vieti omenesti. Pe raza judetului Maramures au fost afectate 69 de localitati, inundate 4278 de case, au fost evacuate 3050 de familii, au fost distruse 142 de poduri, 494 de podete, 25821 ha teren agricol, cu o valoare a pagubei de 113.173 mii lei.

Mentionam ca pe raza judetului Maramures s-au mai produs inundatii cu caractere strict local, datorita caderilor masive de precipitatii asociate cu caderi de grindina si oraje (24.05.1995 - Berchezoaia, comuna Remetea Chioarului; 16.06.1995 - Valea Scradei - oras Viseu de Sus; 18.07.1995 Valea Chiuzbaii, oras Baia Sprie; 17 - 18.06.2006 - Botiza).

Fig.6, 7, 8, 9 Inundatii pe Tisa

Hidrografia judetului este completata de o serie de lacuri naturale si antropice: lacurile glaciare (Taurile Buhaiescului, Iezerul Pietrosu, Izvoru Bistritei Aurii); tauri instalate pe aglomerate vulcanice, cum sunt cele de sub Creasta Cocosului (taurile Chendroaiei, Taul Morarenilor) sau Platoul Izvoare (Taul lui Dumitru); lacuri sarate in foste ocne de sare (Ocna Sugatag); lac unic, format prin prabusirea unor lucrari miniere (Lacul Albastru - Baia Sprie); lacul de acumulare: Stramtori-Firiza.

Lacurile antropo-saline de la Ocna Sugatag: cele mai mari lacuri sunt: Lacul Gavrila si Lacul Batran, fiind si cele mai mari ca suprafata din Romania (de acest tip). Acestea impresioneaza atat sub aspect peisagistic si de agrement, cat si mai ales prin prisma factorului istoric, prin curiozitatile si misterele pe care le ascund de secole. De asemenea, se pare ca aici, in cadrul exploatarilor de sare, s-a desfasurat prima greva organizata din lume (1492).

Lacul sarat de la Costiui: pe locul unor foste ocne de sare, intr-un peisaj natural, se afla unul dintre frumoasele lacuri antro-saline din Depresiunea Maramures. Salinele aveau dimensiuni foarte mari, cele mai vechi erau in sistem clopot iar cele din ultimele 300 ani in sistem trapezoidal de tip sala. Lacul s-a format intr-o cuveta rezultata prin prabusirea mai multor saline. In imediata apropiere se afla baile sarate Costui, cu efecte tamaduitoare remarcabile.

6. SOLURILE

Invelisul de soluri este variat, el reflectand caracterul complex al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. Din gama larga de soluri se remarca printr-o intindere mai mare urmatoarele tipuri genetice: Solurile brune argilice; Solurile brune podzolice; Solurile podzolice argilo-iluviale; Solurile pseudogleice; Solurile brune acide; Andosolurile; Solurile brune podzilice; Solurile gleice; Solurile humico-silicatice; Litosolurile; Aluviunile si solurile aluviale.

Fig. 10 Harta solurilor

In regiunile deluroase din sud, ca si in depresiunile colinare Maramures si Lapus apar solurile brune si solurile podzolice argiloiluvionare (Depresiunea Baia Mare). In dealurile Chioarului si in nordul Podisului Somesan, acestora li se adauga solurile negre de faneata.

In arealul montan se succed solurile brune acide, solurile brune podzilice la altitudini mai mici, iar in muntii vulcanici (Gutin, Ignis) andosolurile formate pe roci vulcanice. Solurile aluviale sunt raspandite (cca .32 ha) in luncile Somesului, Lapusului, Izei, etc.

Calitatea solurilor este afectata atat din motive antropice cat si din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activitatile de metalurgie neferoasa si extractia si prepararea minereurilor neferoase. Este estimata o suprafata de cca.30000 ha de terenuri poluate. Avand in vedere specificul poluarii chimice a solului se poate evidentia caracterul cumulativ si remanent al poluarii acestui factor de mediu.

7. VEGETATIA SI FAUNA

Vegetatia si fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii in functie de altitudine, unele avand caracter endemic muntilor Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentand o mare varietate in functie de altitudine: in zona alpine intalnim: capra neagra, marmota, acvila de stanca, in jnepenis cocosul de mesteacan, iar in padurile de conifere si rasinoase: rasul, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele.

In raurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alaturi de pastav si lipan traieste cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrita.

In judetul Maramures au fost inventariate speciile de flora si fauna: 258 specii de flora (7 specii din increngatura Briophyta, 18 specii din increngatura Pteridophyta, 11 specii din increngatura Gymnospermatophyta si 222 de specii din increngatura Angiospermatophyta ); 354 specii de fauna (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptila, 230 specii din clasa Aves si 59 specii din clasa Mammalia).

De asemenea au fost identificate: 189 de specii de flora si fauna de interes comunitar (15 specii de flora, 6 specii de pesti, 13 specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 120 specii de pasari, 24 specii de mamifere si 3 specii de nevertebrate), 68 de specii de interes national (4 specii de flora, 3 specii de pesti, 4 specii de amfibieni, 2 specii de reptile, 40 specii de pasari si 15 specii de mamifere).

Fig. 11 Harta floristica