PARCUL NATURAL BUCEGI
BIBLIOGRAFIE
Legi
- Legea protectiei mediului L.137/dec.1995 privind diversitatea biologica, arii protejate;
- Legea nr.26/26.04.1996 - Codul silvic privind administrarea fondului forestier si gestionarea durabila a padurilor;
- Legea nr. 107 /25.09.1996 - a apelor, conservarea resurselor de apa;
- Legea nr.103/23.sept.1996 - a fondului cinegetic si a protectiei vanatului care reglementeaza gestionarea fondurilor de vanatoare si a vanatului, cu Anexa nr.2 fauna salbatica la care vanatoarea este interzisa ;
- Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier;
- Legea nr 5/2000 a amenajarii teritoriului, sectiunea III - zone protejate;
- Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.236/2001 - a ariilor protejate;
- Conventia privind patrimoniul mondial cultural si natural adoptata la conferinta Generala a O.N.U. pentru Educatie Stiinta si Cultura (UNESCO) de la Paris din 16 noiembrie 1972,ratificata prin Decret 187/30.03.1990;
- Conventia privind comertul international cu specii salbatice ,de fauna si flora pe cale de disparitie Washington 3.03.1973 ratificata prin Decret nr. 15/16.02.1994
- Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice Bonn-1979 ratificata de Romania prin Legea nr. 13/1998;
- Conventia Europeana a peisajului Florenta 2000;
- Conventia cadru pentru combaterea desertificarii in tarile grav afectate de seceta si/sau desertificare;
- Strategia pan-europeana a diversitatii biologice - Strasbourg, 12 iunie 1995;
- Conferinta ministeriala pentru protectia padurilor din Europa - Strasbourg, 1990
(Rezolutiile S1 - S6);
- Conferinta ministeriala pentru protectia padurilor din Europa - Helsinki - iunie 1993
(Rezolutiile H1 - H4)
H1 - principii generale pentru gestionarea durabila a padurilor in Europa
H2 - principii generale pentru conservarea diversitatii biologice a padurilor europene
H4 - adaptarea gospodaririi din zona montana la noile conditii de mediu (schimbari climatice);
-Conferinta ministeriala pentru protectia padurilor din Europa - Lisabona - iunie 1998 (Rezolutiile L1 si L2)
L1 - intarirea aspectelor economice ale gestionarii durabile a padurilor
L2 - criterii pan-europene, indicatori si directive la nivel operational pentru gestionarea durabila a padurilor;
-Programul NATURA 2000 - retele de arii protejate cu zone speciale de conservare definite prin Directiva "HABITATE" si zone de protectie speciala, definite prin Directiva "PASARI SALBATICE ".
Lucrari de specialitate
- Academia Romana, Institutul de Biologie - STUDII PRIVIND ORGANIZAREA
RETELEI DE ARII PROTEJATE DE PE TERITORIUL TARII, 1992
- Al Beldie - FLORA SI VEGETATIA MUNTILOR BUCEGI, 1967
- I Simionescu - FAUNA ROMANIEI, 1983
- I. Prodan, Al. Buia - FLORA MICA ILUSTRATA, 1958
- Nicolae Sofletea, Lucian Curtu - DENDROLOGIE VOL I, 2000
- George Coanda - CARPATII, SPATII DE CONSERVARE SI CONTINUITATE A VETREI ETNICE ROMANESTI, 2003
- L T. Tarnavschi, M. Andrei - DETERMINATOR DE PLANTE SUPERIOARE, 1971
- Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului - NORME TEHNICE PENTRU AMENAJAREA PADURILOR, 2000
- Dumitru Tarziu - ECOLOGIE GENERALA SI FORESTIERA, 2003
- Walter Kargel - MUNTII BUCEGI, DRUMETIE ALPINISM SCHI, 2000
- Gh. Niculescu - VALEA PRAHOVEI, 1984
- Societatea Ornitologica Romana - PASARILE DIN ROMANIA SI EUROPA
1.INTRODUCERE
Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a componentelor ei si impartirea echitabila a beneficiilor care rezulta din utilizarea resurselor naturale reprezinta conditiile prioritare ale managementului parcurilor naturale, prin care se urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale.
Majoritatea statelor lumii si in special statele europene manifesta o reala ingrijorare fata de utilizarea irationala a componentelor diversitatii biologice, fata de lipsa generala de informatii si cunostinte cu privire la aceasta precum si insuficienta unor capacitati institutionale, tehnice si stiintifice care sa furnizeze baza intelegerii fenomenelor de degradare a mediului la nivel continental si national.
Dependenta stransa si traditionala a comunitatilor umane cu habitatele in care traiesc si necesitatea conservarii acestora, astfel incat sa fie capabile sa raspunda nevoilor si aspiratiilor generatiilor prezente si viitoare a determinat organizarea unui sistem unitar de arii protejate la nivel national.
Identitatea fizico-geografica si geopolitica de necontestat a spatiului Carpatic, avand ca rezultat aparitia unei arii carpatice de rezistenta traditionala etnoculturala, in care vatra Bucegilor ocupa un loc bine determinat, a creat necesitatea infiintarii unui cadru organizat in care sa fie promovate tehnici de utilizare a resurselor naturale in acord cu practicile traditionale si compatibile cu cerintele conservarii biodiversitatii: Parcul Natural Bucegi.
1.2. SCOPUL SI CATEGORIA ARIEI PROTEJATE
1.2.1. Scopul
Scopul declarat al Parcului Natural Bucegi este acela de proteja si a conserva ansamblurile peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si culturala, deseori de o mare diversitate biologica cu mentinerea capitalui natural la un nivel optim de functionare, cat mai apropiat posibil de regimul initial de functionare.
Pozitia Masivului Bucegi in cetatea Carpatilor sud-estici care se inalta in mijlocul spatiului geografic romanesc confera acestui scop caracterul de national dar mai ales mareste responsabilitatea celor ce au raspunderea aplicarii acestor principii.
Deasemenea prin scopul urmarit vor fi asigurate si conditiile optime pentru activitatile educationale, recreative si de cercetare stiintifica.
Zona muntilor Bucegi despre care exista referiri inca din secolul XV, a fost propusa pentru protejare in anul 1936, datorita peisajelor inegalabile si a diversitatii speciilor de plante si animale specifice acestui masiv.
Cu toate acestea s-a reluat aceasta propunere abia in 1990, cand s-a concretizat prin ordinul ministrului nr. 7/1990, fiind oficializat alaturi de alte arii protejate ale Romaniei, prin lega 5/2000, completata cu H.G. 230/2003.
Parcul Natural Bucegi se intinde pe o suprafata de 32660 ha, pe raza a trei judete: Dambovita, Prahova si Brasov, avand mai mult de 60% din teritoriu acoperit cu paduri. Rezervatiile Naturale si stiintifice ocupa cca. 12770 ha, adica aproximativ 35% din suprafata parcului.
Conform prevederilor legii nr. 462/18.07.2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, art. 5 si Anexa 1, Parcul Natural Bucegi are ca scop protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatrilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.
Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura, in spiritul dezvoltarii durabile prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale toate dintre acestea intr-un mod durabil.
De asemenea se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale.
Parcurile naturale corespund categoriei "peisaj protejat: arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului si recreere".
Scopul principal al PNB il reprezinta conservarea peisajului , incluzand toate tipurile de habitate si speciile integrate acestora ( in special cu un accent deosebit asupra celor nominalizate in Directiva Habitate, Directiva Pasari, Conventia de la Berna si ale conventiei Ramsar) si ecosisteme terestre si acvatice , in stransa legatura cu activitatile comunitatii locale si cea de recreere a turistilor . De asemenea urmareste prevenirea activitatilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare precum si asigurarea de conditii pentru activitatile educationale, recreative si de cercetare stiintifica.
1.2.2.Categoria de arie protejata
Frumusetea peisajului, ca rezultat al imbinarii armonioase ale diversitatii geomorfologice, floristice, faunistice si hidrologice precum si prezenta unui numar mare de plante si animale sau habitate rare, endemice sau periclitate au determinat includerea acestei arii protejate in categoria Parcurilor Naturale.
1.3.2. Infiintarea Parcului Natural Bucegi
Masivul Bucegi detine un loc de frunte in lantul Carpatilor romanesti prin flora de rara bogatie si diversitate, care a atras inca de multa vreme numerosi cercetatori si iubitori ai naturii din tara si de peste hotare.
Lucrarile stiintifice elaborate de prestigiosi botanisti, la inceputul secolului trecut, au stat la baza primului act de constituire a unor rezervatii-monumente ale naturii: HCM. 965/ 17.11.1943.
Odata cu promovarea si dezvoltarea turismului, exploatarea maxima a resurselor naturale dar si ca rezultat al procesului pe scara larga de distrugere a diversitatii biologice cat si a influentei acesteia asupra factorilor de mediu a fost creat un cadru organizatoric adecvat masurilor specifice de conservare si protectie prin infiintarea Parcului Natural Bucegi, prin O.M. 7/27.01.1990.
Aceasta structura administrativa are o suprafata totala de 35.700 ha, din care rezervatiile integrale- 9.000 ha.
Necesitatea armonizarii legislatiei de protectie a mediului si de constituire a ariilor naturale protejate cu legislatia comunitara din domeniu, conditie de baza a aderarii Romaniei la U.E. a condus la aparitia legii 5/2000 privind aplicarea planului de amenajare a teritoriului national. In sectiunea III, capitolul 1, pozitia H este specificat Parcul Natural Bucegi cu o suprafata totala de 32.663 ha pe teritoriul judetelor Arges, Brasov, Dambovita si Prahova. In capitolul 2 al aceleasi sectiuni sunt nominalizate rezervatiile in numar de 13 cu o suprafata totala de 8.210 ha precum si 39 de monumente ale naturii.
Prin H.G. 230/ 04.03.2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor naturale si nationale, au fost prevazute limitele geografice ale Parcului Natural Bucegi.
Prin O.M. 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si naturale au fost stabilite acele suprafete care sunt incluse in zona de conservare speciala, cu un total de 6.759 ha si care au fost grupate dupa criterii practice de administrare in 14 rezervatii naturale.
2. DESCRIEREA PARCULUI NATURAL BUCEGI
2.1.Descriere generala
Parcul Natural Bucegi este situat la limita estica a Carpatilor Meridionali, limitele sale supunandu-se peste limitele Masivului Bucegi.
Asezat intre Valea Prahovei, Campia Barsei si Masivul Leaota, Masivul Bucegi este alcatuit, in linii generale, dintr-un arc de culmi in forma de potcoava, deschis catre sud, din mijlocul caruia izvoraste Ialomita.
La est se margineste cu Valea Prahovei si cu portiunea inferioara a afluentului ei, Valea Cerbului.
La nord se margineste cu depresiunea trecatorii Bran si cu campia Barsei.
La vest se margineste cu vaile si culmile dincolo de care se ridica Masivul Leaota si Muntii ce despart Bazinul Dambovitei de cel al Barsei.
La sud limita este Valea Izvorul Dorului si Valea Ialo micioarei, separarea dintre aceste doua ape fiind formata de Muntele Paduchiosu. (Harta cu localizarea se prezinta in anexa 2)
Cele doua ramuri principale ale potcoavei, care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei, converg la extremitatea nordica a masivului in Vf. Omu (2505 m).
Ialomita este singurul curs de apa mai insemnat, ce strabate masivul de la nord la sud, prin centrul sau depresionar.
Vaile principale alpine ce descind din jurul Vf. Omu, sunt toate vai glaciare, cu profil caracteristic in forma de U, cu circuri succesive asezate in trepte si cu morene.
Pe suprafata parcului carstul se caracterizeaza printr-un aspect insular al unor sisteme relativ unitare ce prezinta o importanta deosebita prin frumusetea peisajului cat si prin interesul stiintific in ceea ce priveste particularitatile geologice si morfologice precum si prin geneza lor. Din cele sase sisteme majore identificate, o importanta deosebita o au:
Sistemul Batrana - Pestera Ialomitei (Cheile Ursilor, Pestera Ialomitei);
Sistemul Horoabele (Lespezi, Cheile Horoabei, Izbucul din Sura Horoabei);
Sistemul Ratei(Pestera Ratei-cel mai important fenomen endocarstic).
Pesterile din Valea Tatarului caracterizate printr-o mare cantitate de resturi de Ursus Spelaeus si instrumente de tip paleolitic superior reprezinta cea mai inalta statiune paleolitica din tara noastra(1548 m).
Din punct de vedere al impactului factorului antropic asupra mediului natural, printr-o abordare generala putem aprecia ca abrupturile de mari dimensiuni, stancoase si salbatice pastreaza numeroase particularitati ale mediului natural dar podurile slab inclinate de la inaltimi cat si interiorului masivului cu pante domoale au fost afectate puternic prin pasunat, in special, dar si printr-un turism necontrolat. Exploatarile forestiere, constructia drumurilor alpine, a liniilor de transport pe cablu ca si deschiderea unor cariere de piatra si amenajarea unui sistem hidroenergetic au contribuit si mai mult la modificarea negativa a mediului natural.
2.1.1.Localizare si acces
Parcul Natural Bucegi este localizat pe teritoriul administrativ a trei judete: Dambovita, Prahova si Brasov, fiind situat in extravilanul localitatilor: Moroeni, Sinaia, Busteni, Azuga, Bran, Simon, Moeciu de Sus.
Puncte de acces in Parcul Natural Bucegi
Auto
Prahova
Ploiesti - Sinaia - Valea Izvorului - Paduchiosu - Cuibu Dorului - Dichiu
Ploiesti - Sinaia - Valea cu Brazi - Cota 1400
Busteni - Cabana Gura-Diham
Telecabina: Sinaia spre cota 2000, Busteni spre cabana Babele si Pestera.
Poteci turistice: plecarea se face din localitatile: Moroieni, Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Bran, Rasnov si Moeciu de Sus.
2.2.DESCRIEREA MEDIULUI FIZIC
2.2.1.Geologie
Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, in limitele sale, doua entitati structurale majore si anume: panza getica a Carpatilor Meridionali spre vest si zona flisului Carpatilor Orientali (panza de Ceahlau a Dacidelor si Externe) la est. Zona de contact a celor doua structuri este ascunsa sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii si superioare.
In partea vestica a masivului, delimitata de raul Ialomita, de sub conglomeratele de Bucegi, apar la zi formatiuni cristaline si depozite sedimentare Jurasice si Cretacice.
Formatiunile cristaline cele mai raspandite sunt sisturile cristaline ale Seriei de Leaota cu Seria de Laresti - Tamas si Subseria Calus - Tamasel.
Formatiunile sedimentare ale cristalinului de Leaota apartin Jurasicului si Cretacicului inferior.
In cadrul Parcului Natural Bucegi se dezvolta depozite medio- si neojurasice, apartinand Seriei de Brasov precum si Seriei de Pre-Leaota diferentiate prin litofaciesul formatiunilor sedimentare. Formatiunile mai sus mentionate sunt bine reprezentate pe Muntele Lespezi, Zanoaga, Cheile Zanoagei, Cheile Rateiului, Muntele Gaura, Valea Horoabei, Cheile si Valea Tatarului.
Masivul Bucegi reprezinta un larg sinclinal, de directie NS, cuprinzand depozite sedimentare mezozoice, asezate peste un fundament de sisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate, in cea mai mare parte, din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi si gresii micacee. Catre marginea rasariteana masivului, in portiunea inferioara a versantului prahoven, conglomeratele de Bucegi se reazima pe formatiile flisului cretacic inferior, cuprinzand straturile de Sinaia, precum si depozite marnoase si gresoase, apartinand etajelor Barremian si Aptian.
Calcarele jurasice sunt indeosebi de bine reprezentate in Culmea Strunga si pe V.Ialomitei, dand o nota deosebita peisajului, prin fenomenele carstice.
De-a lungul intregului versant vestic al masivului, intre calcarele jurasice si fundamentul cristalin, se interpun depozite silicioase de tipul jaspurilor cu radiolari, reprezentand Malmul inferior, precum si gresii si calcare nisipoase brune apartinand Doggerului.
Conglomeratele de Bucegi constituie mare masa a sinclinalului acestui masiv.
2.2.2.Geomorfologie
Parcul Natural Bucegi este bine delimitat ca unitate geografica de abrupturi de dimensiuni mari care se opresc in vaile Prahovei, Cerbului si Brateiului, ori se continua pe culmi mai joase spre culoarele depresionare ale Branului. Inaltimea maxima atinsa in Parc este de 2505m (vf. Omu).
Inaltimea reliefului determina etajarea conditiilor de sol, vegetatie si clima, rezultand un peisaj armonios si complex.
Muntii Bucegi sunt alcatuiti din doua ramuri principale, in forma de potcoava, care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei. Cele doua culmi pornesc din vf. Omu, punctul culminant al masivului si din care se desprind alte ramuri secundare.
Podul Bucegilor este mai dezvoltat in ramura estica a masivului, la sud de vf. Omu, ingloband platourile Costilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vanturis.
Pe partea dreapta a vaii Izvorul Dorului, Podul Bucegilor se continua cu culmile rotunjite: Baba Mare, Cocora, Laptici etc.
In ramura vestica a muntilor Bucegi, platoul prezinta in componenta sa culmile: Doamnele, Gutanu, Batrana, Grohotisu, Tataru, Deleanu si Lucacila.
Caracteristic pentru podul Bucegilor este prezenta stancilor izolate ca: Babele, Sfinx etc. rezultate ca urmare a proceselor eoliene, inghet-dezghet si siroire.
2.2.3.Hidrologie
Conformatia masivului in forma de potcoava determina in mod evident dispunerea si directia de curgerea raurilor. Principala axa de colectare a apelor din interiorul masivului este Ialomita, care are un bazin simetric. Ea este alimentata din zapezi si ploi, izvorand la mare inaltime de sub varful Omu. Curgand in lungul axului sinclinalului, ea este alimentata si subteran, caci apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomitei conform inclinarii stratelor. Numerosi afluenti cu obarsia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la marimea debitului raului colector. Mentionam printre ei Doamnele, Horoaba, Tataru, Mircea, Bolboci, Zanoaga pe dreapta; Sugari, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa si Orza pe stanga. In general, afluentii sunt seci in cursul mediu si superior dar in timpul averselor de ploaie au un regim torential.
Intre vaile din interiorul masivului Bucegi, paraul Izvorul Dorului prezinta un caz aparte. Strabatand in lung podul dinspre Prahova, la inaltimi de 2100-1700 m, el este suspendat cu 300-400 m deasupra Ialomitei. Prin cotul de 90 grade pe care il face intre Varful cu Dor si Vanturis, Izvorul Dorului se indreapta spre est, pentru a se varsa in Prahova. In cursul superior, mare parte din parau este sec (ca si micii lui afluenti) sau are putina apa, dar in regiunea in care isi schimba directia, incepe sa aiba apa si isi mareste debitul, asa incat la varsare apare ca un parau viguros, capabil sa transporte si sa depuna mari cantitati de aluviuni.
Paraiele de la exteriorul Bucegilor apartin bazinelor Prahova si Oltului. Paraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlatoarea, P. Babelor, Peles si Zgarbura se varsa in Prahova. Versantul nordic este drenat de paraiele Glajariei, Malaiesti, Tiganesti, care, reunite, formeaza Ghimbavul. Paraul Ciubotei, Gaura-patrunsa mult in interiorul masivului - si Grohotisul converg spre Barsa, apele lor indreptandu-se spre Olt.
Paraiele care dreneaza abruptul Bucegilor au pante repezi si sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situeaza mult mai jos, la 1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor si sunt determinate de formatiunile impermeabile barremian - aptiene.
Se poate vorbi de o linie de izvoare ce inconjoara abruptul Bucegilor pe toate laturile sale. Mai jos de ea toate paraiele au scurgere permanenta.
2.2.4.Clima
Prin pozitia sa, Parcul Natural Bucegi se incadreaza climatului de munte caracterizat prin doua etaje:
1. montan-forestier (intre 800 si 1800 metri altitudine pe versantii sudici si 800-1600 metri altitudine pe versantii nordici)
2. alpin cu doua subetaje: alpin inferior (1800 - 2000 metri si respectiv 1600 - 1800 metri altitudine) si alpin superior (extins deasupra limitelor citate mai sus).
Caracteristicile principalelor elemente climatice suporta influentele circulatiei generale a atmosferei (de vest predominanta la peste 1800-2000 metri altitudine pe versantii vestici si nord-vestici si de est si sud-est care predomina pe versantii expusi spre est si sud-est), a expozitiei fata de Soare, a vailor principale care ii delimiteaza, ca si a structurii suprafetei active (altitudini de peste 2500 metri, forme variate, vegetatie, structura litologica, reteaua hidrografica etc.). Ca atare, temperatura medie anuala a aerului este de 4,9˚C. Luna cea mai rece din an este ianuarie (cu temperaturi cuprinse intre -3,9˚C si -5,2˚C in etajul montan si -10,8˚C in etajul alpin). Adesea, in zilele din semestrul rece al anului se realizeaza inversiuni de temperatura, cand la poalele muntelui si in culoarele montane limitrofe, temperaturile sunt mai mici decat pe munte, la altitudini superioare lor, datorita acumularii si sedimentarii aerului rece in formele negative respective. Luna cea mai calda este iulie (cu temperaturi intre +14,4˚C si +15,7˚C in etajul montan si +5,6˚C in etajul alpin).
Umezeala relativa a aerului creste cu altitudinea de la 76% spre baza muntelui, la circa 84% spre limita superioara a etajului respectiv, remarcandu-se un climat racoros si umed.
Observatiile meteorologice au aratat ca pe Vf. Omu, inghetul se poate produce in tot cursul anului. Aproape fara exceptie, au fost inregistrate in fiecare an temperaturi sub 0˚C, chiar si in lunile de vara-iulie si august. In etajul inferior alpin durata intervalului posibil cu inghet este de 285-310 zile, iar zilele cu inghet, de 215-230. In etajul alpin superior, durata intervalului posibil cu inghet este de 310-345 zile, iar zilele cu inghet, de 230-265.
In Parcul Natural Bucegi, vantul dominant este din sud-vest, vest si nord-vest cu cate 20% fiecare, in timp ce calmul atmosferic este sub 5% anual. In domeniul alpin, vantul bate cu viteze medii anuale de peste 6 metri/secunda; anual, vanturile cu viteze de peste 11 metri/secunda se produc in 200 zile, din care, in 100 zile sunt vanturi cu peste 16 metri/secunda, producand pe platoul Bucegilor si pe suprafata varfurilor golase, procese de deflatie. Pe platoul si pe varfurile Bucegilor directia dominanta a vanturilor corespunde directiei circulatiei generale a atmosferei in tara noastra, unde deplasarile maselor de aer se produc pe axa vest-est. Directia aproape constanta dinspre V -NV a vanturilor in regiunile inalte ale masivului si intensitatea lor, determina diferentieri nete ale conditiilor stationale intre versantii expusi vantului si cei adapostiti. Astfel, versantii vestici si nord-vestici sunt expusi fenomenelor de deflatie, eroziune si dezagregare, in timp ce versantii estici si sud-estici, situati "sub vant" se bucura de o acoperire bogata de zapada, care topindu-se relativ repede primavara reda solului o cantitate mult mai mare de apa, foarte importanta pentru vegetatia alpina, expusa in general uscaciunii din cauza raririi aerului si a puternicii radiatii solare.
Cantitatea de precipitatii cazute in perioada de vegetatie (iunie - septembrie) este puternic influentata de relief. De exemplu, in timp ce in aceasta perioada la Sinaia cad in medie 378 mm ploaie, la Pestera Ialomitei 422 mm si pe Vf. Omu cad 480 mm. Fenomenele de eroziune torentiala pe versantii exteriori par sa fie maxime in jur de altitudinea de 1800 m. Pe platou insa, in timpul verii, curba de nivel de 2300 m pare sa reprezinte limita superioara a activitatii maxime pluviotorentiale. Culmile primesc iarna si primavara precipitatii cu mult mai bogate decat vaile invecinate. Vara si toamna insa, cantitati mari de precipitatii cad si pe pantele periferice, datorita norilor densi si masivi de ploaie, formati sub actiunea ascensiunii aerului. Caldarea interioara a Ialomitei, adapostita morfologic de vantul dinspre NV., apare in toate anotimpurile ca o zona mai uscata. Frecventa zilelor cu precipitatii este maxima in luna mai, iar cele mai bogate ploi se produc in tot masivul in lunile de vara (iunie-august). Pe culmile Bucegilor, precipitatiile sub forma de ploi si burnita sunt legate de perioada relativ calda a anului. In restul timpului insa, inaltimile fiind sub temperaturi negative, primesc precipitatii solide, sub forma de zapada. La poalele masivului, precipitatiile solide alterneaza chiar si iarna, cu burnita sau ploi; in zona alpina insa, ele au exclusivitate absoluta in cele 4 luni de iarna (decembrie - martie). In acest interval zapezile acopera aproape complet suprafetele intinse ale platoului Bucegi.
Valorile lunare ale nebulozitatii ne arata ca in general, in Bucegi primavara este foarte noroasa si toamna foarte senina. Atat la Sinaia, la Pestera cat si la Vf. Omu, cele mai mari valori ale nebulozitatii sunt atinse in luna aprilie si mai, iar cele mai scazute in septembrie si octombrie.
Ceata in regiunile de munte nu se diferentiaza de nori decat numai prin raportul fata de sol. Ceata cea mai frecventa este cea orografica.
Durata stralucirii soarelui este strans legata de regimul nebulozitatii si al cetii.
2.2.5.Soluri
Marea varietate a factorilor pedogenetici (clima, vegetatie, substrat litologic, relief), la care se adauga aceea a varstei absolute a diferitelor soluri, a determinat in Parcul Natural Bucegi formarea tuturor seriilor genetice de soluri montane si alpine.
In general, se poate constata o succesiune altitudinala normala a solurilor zonale; in zona forestiera, de la cele brune slab acide ( saturate, eubazice) de padure, pana la podzolurile humico-feriluviale si turbele oligotrofe, iar in zona alpina, de la solurile brune, tinere, de pajisti pe abrupturi, pana la cele humico-silicatice podzolice. Aparitia unor anumite roci a determinat formarea de soluri intrazonale. Astfel, pe calcare s-au format soluri litomorfe, rendzinice, iar pe roci acide solurile brune acide, criptopodzolice si podzolice care coboara intrazonal in zona solurilor brune de padure montane.
Asociatiile vegetale s-au dovedit ca un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite tipuri de sol, ca de exemplu molidisurile si jnepenisurile cu Vaccinium si molidisurile cu strat gros si continuu de muschi acidifili, pentru formarea podzolurilor de destructie.
Eroziunea prin apa si vant a determinat pe de o parte, coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de alta parte, mentinerea in stadii de tinerete a unor soluri si distrugerea partiala sau totala a altora. Apoi, deplasarea pe pante a materialului pedogen si chiar a solurilor formate, prin procesul de solifluxiune ca si prin scurgerile torentiale, au contribuit de asemenea, in mare masura la modificarea conditiilor de dezvoltare ale procesului de solificare.
Linistea necesara pentru formarea si evolutia solului, si timpul scurs de la inceperea ultimului proces de solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel conditii ale pedogenezei, in mod deosebit realizate pe diferite spatii din Muntii Bucegi.
Variabilitatea pe suprafete relativ mici a factorilor si conditiilor de pedogeneza explica numeroasele asociatii de soluri, cu variatii accentuate ale caracterelor de subtip genetic, gen si specie de sol, oglindite obisnuit in gruparile vegetale respective.
2.3.DESCRIEREA MEDIULUI BIOLOGIC
2.3.1.Flora
Vegetatia Muntilor Bucegi a constituit cu predilectie un punct de atractie pentru botanisti ori de cate ori ei au ajuns in acest minunat colt al naturii fie ca turisti, fie cu preocupari stricte de cercetare. Ca istoric, este suficient sa amintim contributiile aduse de U. Hoffman in domeniul botanic inca din anul 1864. Odata cu trecerea timpului tot mai numeroase sunt datele floristice care isi gasesc loc in literatura de specialitate. Cu pregnanta deosebita apar lucrarile lui Al. Beldie (1940), (1967) privitoare la flora si vegetatia Muntilor Bucegi, ca si cele ale lui Tr. Stefureac asupra briophytelor sau ale colectivului condus de D. Puscaru ce antameaza problema pasunilor alpine.
Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.
Caracterizarea micoflorei
Flora micologica a Muntilor Bucegi este deosebit de bogata si diversa in alcatuirea ei, majoritatea criptogamelor gasind in acest areal conditii din cele mai favorabile dezvoltarii lor.
In baza datelor din literatura de specialitate privind Muntii Bucegi sunt cunoscute 835 specii parazite si saprofite identificate pe diferite substraturi, apartinand la 281 genuri de ciuperci.
In concluzie flora micologica a Muntilor Bucegi este deosebit de bogata si de diversa in alcatuirea ei si majoritatea criptogamelor gasesc in acest areal conditii din cele mai favorabile dezvoltarii lor.
Caracterizarea florei lichenologice
Desi exista referinte despre lichenii colectati din Masivul Bucegi de mai bine de acum 100 ani - de exemplu: Heufler, 1853- lichenii, din aceasta zona sunt putin cunoscuti. Lucrarile dedicate studiului lichenilor din aceasta zona- de exemplu:Cretzoiu, 1930, 1931 se opresc in anul 1970.
Caracterizarea brioflorei
Studiul briofitelor din Bucegi, a inceput si a evoluat treptat in paralel cu studiul florei cormofitelor efectuate atat de botanisti autohtoni cat si din alte tari.
Conspectul briofitelor din Bucegi realizat pe baza datelor bibliografice, de ierbar, cat si a studiilor realizate de Academia Romana prin Institutul de Biologie Bucuresti, cuprinde un numar de 259 specii ce apartin la 135 genuri si 63 familii.
Majoritatea statiunilor cu elemente briofloristice importante se afla preponderent in rezervatiile naturale. Remarcam ca briofitele sunt prezente in toate etajele cat si in toate formatiunile de vegetatie chiar daca prezinta mari variatii calitative si cantitative in functie de conditiile locale.
Caracterizarea florei cormofitelor
Masivul Bucegi reprezinta o unitate aproape complet diferita de celelalte masive muntoase de la noi, pe o suprafata relativ mica si prezinta o multitudine de aspecte ceea ce a permis instalarea in aceasta zona a unei flore deosebit de bogata, cu numeroase raritati floristice si specii endemice de mare interes stiintific.
Numarul speciilor de plante superioare (cormofite) semnalate pana in prezent din Muntii Bucegi este de 1183.
Flora endemica , rara si periclitata
Aceasta categorie de plante din Muntii Bucegi reprezinta ceva mai mult de jumatate din lista speciilor similare, alcatuita pentru intreaga tara de Peterfi, Boscaiu,Toniuc (1977) in scopul de a intra in regim de ocrotire, in dorinta de a asigura conservarea genofondului Romaniei.
Muntii Bucegi au o mare diversitate floristica constituind o rezerva serioasa a genofondului romanesc, chiar si in privinta unor taxoni cu importanta mai deosebita.
Speciile endemice reprezinta 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentate prin 60 de unitati taxonomice (specii sau subspecii)
Caracterizarea generala a vegetatiei
Vegetatia lemnoasa. In masivul Bucegi, vegetatia din zona forestiera se repartizeaza in cadrul a doua subzone si anume :
subzona fagului ;
subzona molidisurilor ; speciile dominante fiind: fagul (Fagus silvatica), bradul (Abies alba), molidul (Picea abies) si laricele sau zada (Larix decidua).
Dupa compozitia specifica a padurilor si succesiunea altitudinala a speciilor in cazul acestor subzone s-au deosebit urmatoarele etaje de vegetatie:
montan inferior ;
montan mijlociu ;
montan superior ;
Deasupra padurilor se intinde o fasie de tranzitie catre golul alpin, care pe versantul prahovean are pe alocuri, o mare intindere (Furnica, Jepi, Caraiman, Costila, Morarul, Bucsoiul ). Palcurile si raristile din aceasta zona sunt formate din molid sau din larice, printre care se instaleaza adeseori tufarisuri de jneapan si anin de munte. Intre Claia Mare si V. Jepilor, raristea de larice cuprinde si numeroase exemplare de zambru sau de pin (Pinus cembra), arbore rar in Bucegi si care reprezinta la noi un relict glaciar.
Vegetatia stancariilor. Grupeaza fitocenozele cosmofitice cu rol important in colonizarea fisurilor de stanci si in pregatirea substratului pentru instalarea noii vegetatii cu specii mai pretentioase fata de natura substratului.
Vegetatia de grohotisuri si bolovanisuri. Asociatiile de grohotisuri calcaroase din etajul alpin grupate in aliantele Papavero-Tymion-pulcherrimae, Teucrion montani, Androsacion alpinae, alcatuiesc un stadiu incipient de colonizare, legat de mentinerea unei mobilitati relativ active a substratului.
Vegetatia de tufarisuri montane si subalpine. Cuprinde fitocenoze de origine primara sau secundara cu rol important in reglarea proceselor erozionale prin fixarea substratului si mentinerea stratului de zapada un timp mai indelungat, topirea acestuia facandu-se treptat.
Cele mai importante tufarisuri in Bucegi sunt alcatuite mai ales din jneapan (Pinus montana), anin de munte (Alnus viridis) sau din amestecaturi din aceste doua si mai putin ienupar (Juniperus siberica).
Tufarisurile pitice. Dintre tufarisurile pitice smirdarul sau rododendronul (Rhododendron kotschyi) constituie una dintre cele mai remarcabile asociatii din Bucegi.
Smirdarul se asociaza si cu alti arbusti scunzi, ca afinii sau merisorul.
Tufarisurile pitice de azalee de munte (Loiseleuria procumbens) formeaza covoare dese si scunde, continue sau intrerupte de eroziuni de vant, pe coastele si seile puternic vantuite din zona alpina, pe soluri sarace si acide.
Tufarisurile de salcii pitice reprezinta o vegetatie specifica muntilor inalti, fiind constituie din salcii pitice: Salix reticulata- intalnita la Cerdacul Obarsiei, pe versantul nordic al Costilei; si Salix herbacea care se gaseste in palcuri mici in Curmatura Vaii Cerbului, pe Vf. Omului.
Vegetatia buruienisurilor inalte de munte. Se caracterizeaza prin abundenta speciilor care acopera complet solul vegetand in statiuni adapostite, cu umiditate atmosferica relativ ridicata, fiind cantonate de regula in zona forestiera. Fiind frecvente in zona forestiera sunt instalate in lungul paraielor, cheilor, vailor inguste si hornurilor.
In cheile stancoase din calcare - pe V. Pelesului - se gasesc buruienisuri luxuriant dezvoltate precum brusturii cu frunze foarte mari (Petasites albus si Petasites kablikianus), Aconitum toxicum. Heracleum palmatum (talpa ursului), endemism al Carpatilor, este bine reprezentata in etajul molidisurilor. Rumex arifolius, Geranium silvaticum dar si numeroase palcuri de urzici se intalnesc pe poteca Vaii Jepilor sau in dreptul Cascadei Caraimanului.
Vegetatia pajistilor mezofile montane si subalpine. Sunt raspandite in etajul nemoral pe coaste domoale, insorite, vai, solurile fiind brune de padure pana la podzoluri, reavane si relativ bogate in substrate nutritive. Dintre tipurile generale de pajisti in Parcul Natural Bucegi, pajistile de taposica (Nardus stricta) ocupa suprafete insemnate, continue, pe coastele slab inclinate din portiunea inferioara si mijlocie a platoului: pe podisul Muntilor Dichiu, Oboarele, Nucet, Blana, Laptici, Piatra Arsa si Cocora.
Alte tipuri de pajisti intalnite sunt:
pajistile de paius rosu (Festuca rubra) care sunt caracteristice zonei forestiere;
pajistile de parusca (Festuca supina) care reprezinta cel mai raspandit tip de pajiste alpina din zona alpina a Bucegilor.
Pajistile de pe versantii abrupti reprezinta cele mai interesante unitati de vegetatie din Bucegi. Aici sunt intalnite majoritatea elementelor specifice masivului, precum si cele mai multe endemisme si raritati floristice.
Vegetatia specifica branelor de pe versantii insoriti se caracterizeza prin dominanta ierburilor: Sesleria haynaldiana, Carex sempervirens, Festuca saxatilis, Festuca amethystina, Festuca versicolor si Poa violacea.
Tundrele alpine.
Crestele si varfurile inalte din etajul alpin superior prezinta o vegetatie adaptata conditiilor speciale climatice ale acestor tinuturi, determinate in primul rand de temperaturi scazute, vanturi puternice si uscaciune. Tundrele alpine le gasim bunaoara pe Vf. Omul, Creasta Coltilor Obarsiei, Creasta Morarului, Culmea Scara, Vf. Bucsoiu.
Vegetatia prundisurilor si nisipurilor aluvionare.
Se intalneste fragmentar pe prundisurile si nisipurile aluvionare. De aici fac parte Calamagrostietum pseudophragmites care vegeteaza pe prundisurile din albia cursului superior al Ialomitei unde alaturi de Calamagrostis pseudophragmites, se mai intalnesc Carex laporina, Equisetum variegatum.
Vegetatia de mlastini oligotrofe si eutrofe. Substratul geologic bogat in calcar si foarte permeabil, cat si seceta mai pronuntata fata de alte masive, au facut ca turbariile si mlastinile din Masivul Bucegi sa fie mai rare si reduse ca suprafata insumand un procent de sub 0,5 % din suprafata pasunilor masivului.
Specii ocrotite prin lege:
Taxus baccata(Tisa);
Gentiana lutea(Ghintura galbena);
Larix decidua (Larice);
Rhododendron kotshyl-Simk (Smirdarul);
Daphne blagayana fray (Iedera alba);
Salyx myrtelloydes (Salcia de turba);
Leontopodium alpinum (Floare de colt);
Angelica archangelica (Angelica);
Trollius europaeus (Bulbucii de munte);
Nigritela rubra si Nigritela nigra (Sangele voinicului).
2.3.2. Fauna
In urma investigatiilor efectuate reiese faptul ca in Masivul Bucegi sunt cunoscute pana in prezent 3500 specii animale, de la rotifere pana la mamifere. Dintre speciile rotifere cele mai reprezentative pentru Parcul Natural Bucegi sunt: Adineta barbata, Elosa worallii, Encetrum saundersiae lophosoma, speciile genului Habrotracha.
Deosebit de bogata este si fauna de gasteropode ce se caracterizeaza prin prezenta a aproximativ 105 specii, dintre care citam: Dauderbardia transsylvanica, Monacha vicia, Agardhia bielzii, A. Bielzii var. Romanica, Cochlodina transsylvanica, Pseudoalinda montana, Uncinaria elata, Alopia livida, Alopia canescens, Alopia mixia, A. Straminicolis. Datorita marilor adaptari, speciile din aceasta clasa ocupa aproape toate mediile, caracter ce le incadreaza ca elemente cosmopolite.
Oligochetele, cunoscute ca specii deosebit de importante in procesele de pedogeneza se gasesc in etajele de vegetatie forestiera si in etajul pajistilor alpine. Ca reprezentative pentru Masivul Bucegi sunt: Fridericia ratzeli, Enchytreus albidus, Allolobophora dacica, Octolasium lacteum.
Tardigradele sunt reprezentate de 36 specii, avand varietate foarte mare, ele fiind semnalate in briofite. Dintre speciile caracteristice anumitor locuri din Bucegi se pot mentiona: Hypsibius spitzbergensis, H. microbs, H. dujardini.
Crustaceele sunt reprezentate prin 23 specii dintre care specifice Bucegilor sunt in numar de 5 specii.
Miriapodele (diplopode si chilopode) sunt reprezentate prin 20 specii caracteristice ecosistemelor forestiere, ele apartinand genurilor Lithobius, Geophilius, Scolopendra.
Cele mai reprezentative nevertabrate semnalate in Bucegi sunt arahnidele si insectele. Dintre arahnide araneele sunt reprezentate prin 13 specii, iar acarienii prin 145 specii. Dintre speciile caracteristice acestei zone amintim: Allothrombium fuliginosum, Oribatula alpina, unele specii ale genurilor Phthynacarus, Steganacarus, Suctobelbella, specifice zonei montane si in special zonei forestiere.
Clasa Insecta cuprinde 1300 specii dintre care cele mai reprezentative apartin urmatoarelor ordine: Hymenoptera, Coleoptera, Lepidotera si Diptera. Din aceasta clasa foarte multe specii sunt endemice pentru Bucegi, fiind semnalate urmatoarele: Leuctra carpatica, Cloroperla kisi, Nemoura carpatica, N. fusca, Carabus arvensis charpathicus, C. planicollis carpathica, Erbia pharte romaniae.
Din fauna acvatica specia Salmo trutta fario (pastravul de munte) este slab reprezentata in raul Ialomita, iar specia Oncorhynchus mykis in paraiele de munte de pe Valea Cerbului.
Cele 8 specii de amfibieni, semnalate in Bucegi, sunt reprezentative lantului carpatic, deci si acestui masiv. Din aceasta clasa specifice zonei montane sunt: Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus montandoni , Bombina variegata variegata, Bufo bufo bufo, Rana temporaria temporaria. Reptilele, de asemenea prezente in fauna Masivului Bucegi sunt reprezentate de ordinul Sauria. Speciile citate sunt tipice ecosistemelor forestiere montane. Specia Lacerta agilis agilis a fost semnalata in fagete iar specia Lacerta vivipara in zona alpina. Mai amintim prezenta speciilor: Coronella austriaca austriaca si Vipera berus bosniensis pe platoul Bucegilor, prin jnepenisuri.
Dintre vertebrate clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii. Avifauna masivului poate fi impartita dupa criterii de vegetatie si dupa criterii etologice. In primul caz avifauna se imparte in: avifauna alpina si avifauna forestiera, fiecare categorie avand specii caracteristice. Dupa criteriul etologic avifauna masivului poate fi impartita in: specii care cuibaresc in aceasta zona, specii de pasaj si specii care vin si cauta hrana in aceasta zona. Din cele 129 specii semnalate, 50 apartin categoriei celor care cuibaresc in aceasta zona si pe care le putem considera specifice Bucegilor: Alauda arvensis, Corvus corax, Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Phoenicus ochruros, Turdus merula, Phyloscopus collybita, Prunella collaris, P. modularis, Lanius collurio. Majoritatea speciilor din aceasta clasa au o raspandire palearctica.
Fauna de mamifere este reprezentata de 45 de specii care populeaza padurile ce inconjoara poalele masivului cat si in cele din etajul subalpin: Cervus elephas, Capreolus capreolus, Sus scrofa attila, Linx linx, Canis lupus, Vulpes vulpes, Felix silvestris, Ursus arctos, Rupicapra rupicapra, Sciurus vulgaris, Muscardinus avrellanarius, Microtus arvalis, Apodemus sylvaticus, Clethrionomis glareolus. Se mai intalnesc parsul comun (Glis glis), destul de frecvent, si mai rar parsul mic (Dryomis nitidula), precum si cateva specii de soareci, ca Microtus arvalis, Apodemus silvaticus. Majoritatea speciilor de mamifere au o reprezentare biogeografica palearctica.
In constituirea rezervatiei Parcului Natural Bucegi, pe langa importanta geologica, floristica a acestui masiv, si fauna in totalitatea ei este la fel de importanta si constituie un argument in vederea declararii acestei rezervatii. In acest sens pe langa prezentarea elementelor faunistice o mare imporatnta o are incadrarea lor ca elemente biogeografice, endemice rare, periclitate sau ocrotite. Astfel, in declararea rezervatiei trebuie sa se ia in considerare faptul ca in acest Masiv exista o mare varietate de specii care constitiue elemente de o reala valoare stiintifica. In primul rand, din punct de vedere biogeografic, intalnim specii strict europene: Mnioba tetraodum, Habrotracha elegans, Lepadella rottemburgii, Sena obscura, S. montana, Meles meles, Felix silvestris, Linx linx, Sus scrofa attila.
De o mare diversitate se bucura si speciile euroasiatice: Rivulogammarus balcanicus, Briocamptus zschoukkei, Dendrobaena byblica, Leuctra fusca, Geotrupes pomonae, Bibio clavipes, Aporia crataegi, Triturus vulgaris vulgaris.
Ca elemente eurosiberiene semnalate si in aceasta zona citam cateva specii din numarul mare existent: Tropacarus carinatus, Notrus palustris, Iacarus coracinus, Eupelops duplex, Capnia vidua, Bombus subteraneus, Turdus pilaris. Speciile de pasari Columba palumbus, C. oenas, Streptopelia turtur, Coracios garrulus sunt semnalate in arealul euro-turchestanic.
Un alt criteriu care aduce argumente convingatoare in privinta declararii si infiintarii rezervatiilor din cuprinsul Parcului este prezenta multor specii endemice montane: Allothrombium fuliginosum, Ena obscura montana, Allolobophora dacica, Leuctra carpatica, Nemoura carpathica, N. fusca, Erebia pharte romaniae.
O parte din speciile identificate in Bucegi sunt considerate rare: Hermanniela dolosa, Macrobiotus hibernicus, Hypsibius clavatus, H. nodosus, H. tuberculatus, Vipera berus bosniensis.
De o deosebita importanta sunt speciile relicte glaciare semnalate in aceasta zona: Pachimerium tristanicum, Ena obscura montana, Amara erratica, Biapertura affinis, Lacerta vivipara.
Ca specii ocrotite citam: Formica rufa, Tetraos urogalus, Linx linx, iar speciile de pasari Gyps fulvus, Aegipius monachus, Aquila chrysaetosus chrysaetosus, A. heliaca haliacas sunt elemente disparute si care trebuie reintroduse in aceasta zona, avand in vedere importanta lor ecologica.
2.3.3. Habitate
Privind in plan vertical, distingem urmatoarele etaje de vegetatie: etajul montan inferior, etajul montan mijlociu, etajul montan superior, etajul subalpin, etajul alpin inferior, etajul alpin superior. Aceste etaje altitudinale, in raport cu conditiile de mediu au o vegetatie caracteristica.
Padurile ocupa 65% din teritoriul ariei protejate.
Cele mai raspandite tipuri de paduri existente sunt: fagete pure, amestecuri de rasinoase si fag, bradete, arborete de paltin si ulm, molidisuri, laricete, amestecuri de larice cu molid sau zambru, zavoaie de anin.
Cele mai raspandite specii intalnite: fag (Tagus sylvatica), molid (Picea abies), bradul(Abies alba), aninul(Alnus viridis).
Jnepenisurile(Pinus mugo) ocupa suprafete mari contribuind esential la specificul peisajului din etajul alpin inferior si cel subalpin. Tufarisurile de jnepeni se gasesc instalate in conditii corerspunzatoare deosebitei exigente a jneapanului fata de umiditatea atmosferica si acoperirea permanenta cu zapada in timpul iernii. Cele mai remarcabile jnepenisuri, bine dezvoltate si continui pe suprafete apreciabile, le aflam intre 1600-2000 metri altitudine.
Pajistile sunt alcatuite din asociatii variate, cu caracter higrofit pana la xerofit, care in mod normal acopera complet sau aproape complet solul si se caracterizeaza prin dominanta ierburilor (graminee, cyperacee, juncacee), in general de statura mijlocie sau scunda.
Formatia pajistilor este pretutindeni reprezentata, incepand din regiunile inferiore pana pe culmile cele mai inalte ale masivului,avand extensiune maxima in zona alpina.
Dupa alcatuirea floristica si conditiile generale, deosebim urmatoarele tipuri de asociatii de pajisti:
pajisti montane si subalpine;
pajisti alpine;
pajisti de pe coastele si branele versantilor abrupti, stancarii si grohotisuri inierbate, pe soluri crude sau scheletice;
pajisti fragmentare;
pajisti alpine intrazonale.
Gruparile vegetale reprezentand vegetatia stancariilor si a grohotisurilor se caracterizeaza prin preponderenta unor specii numite saxicole, adaptate pentru a vegeta numai pe stancarii sau sfaramaturi de stanci.
In Parcul Natural Bucegi putem distinge trei categorii de habitate acvatice:
a) lacuri, paraie subalpine si alpine in care traiesc populatii importante de nevertebrate acvatice, pesti si amfibieni. Vegetatia este alcatuita dintr-o serie de briofite higrofite, care determina o asociatie muscinala.
b) mlastini si turbarii-se intalnesc sporadic in cuprinsul masivului si pe suprafete relativ mici. Cele mai insemnate turbarii se afla pe malul stang al Ialomitei, la poalele muntelui Laptici. Aici vegeteaza raritatile Salix phylicifoli si Salix myrtilloides.
c) lacuri de acumulare: Bolboci, Scropoasa, Dobresti, reprezentand habitate artificiale.
2.3.4.Relatii si procese ecologice
Ecosistemele principale ale Parcului sunt tipice zonei continental-boreale. Se poate observa o zonalitate clara, care porneste de la padurile montane de foioase , paduri de conifere si ajunge in zona alpina la pasunile alpine si stancariile din golul alpin. Aceste ecosisteme sunt unele dintre cele mai complexe intalnite in Europa, fiind foarte bine conservate.
Studiile efectuate in aceste zone au relevat ca atat habitatele si speciile, cat si procesele ecologice sunt bogate si decurg in normalitate, fiind aproape neafectate de prezenta omului.
In urma inventarului de baza a florei si faunei din Parc se poate constata totusi prezenta unor ecosisteme foarte importante si diverse, care au un grad de sensibilitate ridicata. Astfel, pasunile alpine sunt acele complexe ecologice care sufera cel mai mult in urma activitatilor legate de prezenta omului, respectiv din cauza pasunatului excesiv. Speciile care traiesc pe aceste pasuni depind foarte mult de starea ecosistemelor, aici gasindu-se cele mai multe specii vulnerabile si rare.
2.4. ASPECTE CULTURALE SI FOLOSINTA TERENULUI IN TRECUT
2.4.1.Marturii arheologice si istorice existente in zona
Situata la poalele Muntelui Furnica, pe platoul ce coboara pe Valea Prahovei, Sinaia este dispusa sub forma unui larg amfiteatru la marginile Muntilor Bucegi. Istoria orasului traverseza o serie de momente ce marcheaza trepte ale devenirii sale.
Cea mai veche dovada materiala de existenta a unei asezari umane stabile in V. Prahovei o reprezinta depozitul de topoare din bronz, descoperit la Sinaia. Obiectele scoase la iveala dateaza din epoca bronzului timpuriu (1800-1700 i.Hr.) si au apartinut unui trib proto-tracic.
Continuitatea vietuirii umane pe meleagurile din aceasta zona a fost favorizata, in epocile urmatoare de existenta apelor curgatoare, a locurilor pentru pasunat, a padurilor pentru vanat. Conditiile naturale au fost deosebit de prielnice pentru dezvoltarea lor din timpuri preistorice, asa cum dovedesc vestigiile descoperite la Sinaia.
Apoi, secolul al XVII-lea este marcat de un eveniment cu consecinte importante in ce priveste dezvoltarea asezarilor din zona. Este vorba de construirea, in 1695, a manastirii Sinaia, ctitoria lui Mihai Cantacuzino.Sunt cunoscute urmatoarele schituri: Lespezi si Predeal.
In 1873, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen incepe construirea Castelului Peles la Sinaia, care la acea data se numea comuna Podul Neagului, pe locul cunoscut sub numele de Piatra Arsa.
Sinaia a gazduit numeroase personalitati care au lasat drept mostenire locuintele lor care ulterior, au fost transformate in muzee sau case memoriale.
2.5.4. Activitati de cercetare si dotare
Muntii Bucegi constituie una dintre cele mai reprezentative catene din Carpatii Meridionali. Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate care au determinat instalarea unei flore, in aceeasi masura de variata si bogata, cuprinzand toate grupele mari de plante.
Marea bogatie de specii a acestui masiv, a atras inca de la inceputul secolului trecut un numar mare de naturalisti care au recoltat esantioane care se regasesc si astazi in cele mai renumite colectii din tara.
Studii si cercetari se intreprind si in prezent de catre numerosi cecetatori de la diverse institute si universitati.
In Parc exista o retea de puncte de observare-cecetare ale Academiei Romane.
Administratia Parcului Natural Bucegi este preocupata de crearea si mentinerea de legaturi cu diversi cercetatori si specialisti cu care sa aiba schimburi de informatii.
Exista Consiliul Stiintific al Parcului Natural Bucegi din care fac parte specialisti in diferite domenii de cercetare. Acestia sunt desemnati de institutii si organizatii stiintifice care au studiat si studiaza intens zona Bucegi.
Administratia Parcului Natural Bucegi are o baza de date pe care o reactualizeaza permanent, aceasta fiind formata din manuale, tratate de specialitate, precum si materiale video, foto care ilustreaza diferite aspecte specifice.
Dotarile Administratiei Parcului in acest sens sunt: binoclu, aparat foto digital, camera video, etc.
2.5.5. Turism si utilizari recreative
Cai de acces in Parcul Natural Bucegi
Prahova
Ploiesti - Sinaia - Valea Izvoarelor - Paduchiosu - Cuibu Dorului - Dichiu
Ploiesti - Sinaia - Valea cu Brazi
Busteni - Cabana Gura-Diham
Ploiesti - Sinaia - Furnica - Cota 1400
Telecabina: Sinaia spre cota 2000
Cabana "Cota 1500" - Muntele Furnica 1510 m alt. ; 82 de locuri; bufet si restaurant- cantina; gaze naturale; lumina electrica; apa curenta; telefon;
Cabana Schiori - Sinaia 980 m alt.; 14 locuri bufet; lumina electrica; apa curenta; telefon;
Hotelul Alpin (cota 1400) - Muntele Furnica 179 de locuri in camere si 97 de locuri in dormitoare comune; bufet, 2 restaurante si bar; incalzire centrala; lumina electrica; apa curenta; telefon.
CAPITOLUL 3
3.1. Evaluarea biodiversitatii si aspectele legate de cercetare
Informatiile privind biodiversitatea in Parcului Natural Bucegi sunt numeroase, dar insuficiente avand in vedere complexitatea tipurilor de ecosisteme care se gasesc pe teritoriul acestuia . Sunt necesare studii de inventariere taxonomica a florei si faunei, stabilirea parametrilor structurali si functionali al specilor si populatiilor dominante,precum si a diferitelor tipuri de ecosisteme in care sunt integrate, stabilirea pe harta a limitelor sistemelor ecologice si a unor specii cu areal restrans, in special pentru identificarea zonelor in care biodiversitatea necesita masuri speciale de conservare .
Speciile de flora superioara si inferioara prezinta un interes deosebit pentru cercetatori, dar este atractiva si pentru alte categorii de vizitatori. Mentinerea echilibrului intre diferite categorii taxonomice asigura suport pentru o evolutie stabila a fitocenozelor din cadrul diferitelor tipuri de ecosisteme.
Padurea reprezinta un element de stabilitate, avand un efect benefic asupra solului, apei, microclimatului, asigurand un regim hidrografic relativ constant, o gama de bunuri si servicii greu cuantificabile, necesare mentinerii unui echilibru intre capitalul natural al Parcului si sistemul socio-economic uman local.
Fauna muntilor Bucegi este foarte bogata, fiind inventariate pana in momentul de fata in jur de 3500 de specii . O atractie deosebita o constituie prezenta mamiferelor mari (Ursus arctos-ursul brun, Canis lupus-lupul, Sus scrofa-mistret, Lynx lynx-rasul etc) si mai ales cea a caprei negre (Rupicapra rupicapra) specie rara, protejata prin lege. La aceste specii cu impact estetic asupra turistilor se adauga cocosul de munte, acvila de munte, vulpea, cerbul, capriorul, veverita, vulturul si multe altele. O parte dintre aceste specii sunt de interes cinegetic si constituie o veritabila avutie a regiuni. Speciile de vertebrate si nevertebrate sunt deosebit de importante in sustinerea acestor sisteme ecologice, alaturi de speciile de plante. Diversitatea specifica este deosebit de mare la acest nivel, atingand cote maxime.Daca factorii naturali controleaza complexele de biocenoze la un nivel optim ( pradatori, paraziti, hiperparaziti, agenti patogeni, doboraturi, inundatii , cutremure etc) factorii antropici actioneaza haotic, in afara oricarui plan de amenajament silvic, constand in principal in taieri ilegale de arbori, culegere haotica de fructe de padure, plante medicinale sau de interes estetic, braconajul etc.; in perioada urmatoare infiintarii Administratiei Parcului Natural Bucegi, aceste actiuni nefaste au scazut simtitor, insa sunt prezente inca .
In afara ecosistemelor forestiere ( care ocupa aproximativ 2/3 din suprafata totala) , Parcul Natural Bucegi contine si alte tipuri de ecosisteme si habitate de mare importanta: fanete, pajisti alpine, ecosisteme acvatice-lotice si lentice, ecosisteme carstice, edafice, si zonele lor de ecoton ( de exemplu cele de zona umeda ripariana ).
In zona pajistilor alpine se practica pasunatul cu vite si oi acest lucru soldandu-se cu efecte negative clare: compactarea solului, eroziune, modificari chimice si a compozitiei vegetatiei prin ruderalizare; ecosistemele de pasune alpina in special reprezinta una dintre categoriile cele mai amenintate de la nivelul tarii.
Un alt efect al pasunatului, destul de important, este perturbarea animalelor salbatice. Suprapasunatul constituie o problema majora si de aceea se impune un control al acestuia.
Ecosistemele acvatice-lentice si lotice, zonele de ecoton ale acestora, avand de suferit de pe seama deseurilor nebiodegradabile lasate de turisti si comunitatea locala, deseuri menajere care au ca efect in mod special eutrofizarea, colectarea de material de prundis ( folosite de comunitatea locala ca material de constructie) avand ca efect distrugerea habitatelor a numeroase specii zoobentonice si macrofitice.In acelasi mod sunt afectate si speciile fito si zooplantonice.
Ecosistemele de zona umeda sunt deosebit de importante deoarece la acest nivel densitatea specifica este crescuta in comparatie cu suprafetele adiacente, si datorita faptului ca reprezinta culoare de migratie ori de refugiu pentru speciile caracteristice zonelor adiacente, precum si a speciilor indigene. Aceste categorii de suprafete sunt afectate atat natural , prin variatiile de debit ale cursului de apa, cat si datorita actiunii factorilor antropici, desecarea, modificarea cursurilor albiei prin recoltarea de material de prundis, constructii in afara zonelor prevazute de lege etc.
Ecosistemele carstice sunt reprezentate pe o suprafata importanta la nivelul Parcului Natural Bucegi, atat prin exo cat si endocarst. Prin exocarst ele sunt suportul fizic al ecosistemelor forestiere, pajisti, fanete, etc. si de aceea functionarea lor este strict dependenta de acestea. Activitatile antropice de taiere a arborilor, culegere haotica a plantelor , disturbarea speciilor de fauna, conduc la modificarea acestor ecosisteme. Endocarstul este prezent in principal sub forma pesterilor ; diversitatea lor specifica este bogata, insa, in afara de Rezervatia Pestera Ratei, toate celelalte sisteme speleice sunt afectate de impactul antropic, datorita unui turism dezordonat, colectarii ilegale de fosile si speleoteme, abandonarii de deseuri etc.
Ecosistemele edafice sunt zone de ecoton intre roca-mama si sistemele ecologice epigee. Diversitatea faunistica la acest nivel este deosebit de mare, constand in principal din nevertebrate , unele dintre ele necunoscute stiintei. Dinamica complexa a acestor sisteme este perturbata atat prin factori naturali, cat mai ales datorita interventiei antropice .
Pajistile alpine reprezinta habitate cu suprafata mare in special in zona de platou.Diversitatea floristica, a fost si este intens diminuata, in special prin pasunatul haotic, flux turistic crescator, tarlire si in cele din urma ruderalizare. Specia Nardus stricta a devenit dominanta in ultimii ani fiind un produs clar al modificarii antropice produse in special de catre pasunatul intensiv.Ca atare, asociatiile vegetale initiale se pastreaza pe suprafete mult restranse. Fitocenozele de rododendron cu jneapan, ienupar si afin sunt si ele afectate si doar declararea primelor doua specii ca fiind strict protejate de lege le poate salva de la impactul crescand. Studiile efectuate in trecutul apropiat asupra pajistilor alpine au subliniat necesitatea adoptarii unor masuri specifice care sa aiba ca scop final mentinerea diversitatii floristice, si corelat cu aceasta si a celei faunistice la un nivel optim.
Prin complexitatea si maretia formelor orografice, Parcul Natural Bucegi alcatuieste una dintre cele mai remarcabile individualitati naturale si turistice din lantul Carpatilor romanesti.
In prezent, Parcul Natural Bucegi prezinta un grad ridicat de accesibilitate pentru practicarea turismului si a altor activitati (pasunat) ceea ce in viitor poate reprezenta un pericol din punct de vedere al mentinerii biodiversitatii. Mai ales platoul estic al Bucegilor poate fi calificat drept un adevarat bulevard, fiind intens antropizat, datorita inmultirii cabanelor, a potecilor turistice si construirii drumurilor auto pana la cabanele Cota 1400, Babele si Pestera, si a telecabinelor Sinaia-Vf. Cu Dor si Busteni-Babele-Pestera. Dupa cum s-a observat si in paragrafele anterioare, capitalul natural din Parcul Natural Bucegi este supus presiunilor antropice din toate partile, judetele Dambovita, Prahova si Brasov.Intensitatea acestor presiuni prezinta valori mari, iar diversitatea lor este maxima, afectand toate categoriile de habitate, precum si a speciilor incluse acestora. Efectele negative pe termen scurt sunt urmatoarele:
- poluarea fizica, chimica a apelor de suprafata si subterane pana la nivelul panzei freatice prin deversari de ape menajere de catre personalul de administratie al unor cabane din cadrul masivului si zonele limitrofe, crescand pericolul eutrofizarii acestora, precum si a abandonarii deseurilor nebiodegradabile; efectele nefaste consta in inrautatiea calitatii apei si a distrugerii biocenozelor caracteristice
- poluarea solului prin diferite activitati de decopertare, saparea unor gropi, excavatii , constructia de imobile cu o densitate ridicata /unitate de suprafata, avand ca efect distrugerea stratului vegetal si a faunei edafice;
- poluarea aerului prin diferite particule de pulberi, aerosoli si emisii de gaze, atunci cand diferite constructii nu respecta normele elemetare impuse d elegislatia in vigoare, poluarea fonica etc.
Toate aceste probleme conduc fara echivoc la diminuarea biodiversitatii, la impingerea fortata a habitatelor si speciilor incluse in acestea in afara capacitatii lor de suport. Efectele poluarii , desi observate si tratate sectorial,pe factori de mediu, se manifesta cumulativ , la scale si momente diferite fata de poluarea initiala.
Practicarea intensa si necontrolata a turismului este insotita de efecte negative, pe termen scurt asupra factorilor de mediu: poluarea solului si a apelor cu deseuri menajere si chiar cu deseuri toxice; distrugerea deliberata a unor specii de fauna si flora; poluarea aerului etc.
De asemenea camparea si circulatia turistilor in zone nepermise duce la perturbarea vietii animalelor salbatice.
Avand in vedere aspectul cercetarilor desfasurate in Parcul Natural Bucegi, exista numeroase lucrari referitoare la studiile efectuate aici. Inventarul floristic al Bucegilor, reprezentand aproape o treime din flora tarii (cu numeroase raritati si enedemisme carpatice) a fost inca de mult si foarte intens cercetat. Subiectele atinse au tratat aspecte de taxonomie,ecologie , biogeografie a speciilor , subspeciilor .
Pe langa cercetarea florei si a faunei existente in Parcului Natural Bucegi, au fost atinse si alte domenii de cercetare, in acest sens exitand: studii geologice, geomorfologice, pedologice si climatice.
Numeroase cercetari s-au intreprins de catre specialisti si in domeniul carstului.
Au mai aparut studii si in ceea ce priveste rutele alpine, obiceiuri si traditii.
Administratia Parcului a inceput colectarea materialelor de orice natura (scrise, casete video) care contin informatii rezultate din cercetarea ariei protejate. Este nevoie ca Administratia Parcului Natural Bucegi sa aiba toate informatiile privind studiile ce
s-au efectuat, se efectueaza ori se vor intreprinde, deoarece cunoasterea acestora poate contribui in mare masura la conservarea biodiversitatii.
Administratia Parcului Natural Bucegi va sprijini in limita resurselor existente activitatile de cercetare desfasurate in cuprinsul ariei protejate.
3.2. Evaluarea peisajului si a mediului fizic
In lantul Carpatilor romanesti, masivul Bucegi este deosebit datorita complexelor de ecosisteme locale si regionale, precum si datorita marii diversitati a acestora, sau unicate in cazul unora ,pe intreaga suprafata.
Datorita caracterului de unicat al peisajului, cu greu se poate face o comparatie intre masivul Bucegii cu celelalte masive si lanturi muntoase de la noi; ei au o netagaduita personalitate, determinata de multitudinea aspectelor pe intreaga suprafata si de marea bogatie a florei, faunei si a peisajelor.
Asezat intre Valea Prahovei, Campia Barsei si Leaota, masivul este format dintr-un arc de culmi in forma de potcoava, cu deschiderea catre sud, din mijlocul caruia izvoreste raul Ialomita.
Cele doua ramuri principale ale potcoavei, care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei, converg la extremitatea nordica a masivului, in vf.Omu (2507m), punctul culminant al masivului si unul dintre cele mai inalte varfuri din Carpatii nostri.
Vaile principale alpine ce descind din varful Omu, sunt toate vai glaciare, cu profil caracteristic.
Culmea principala a Bucegilor, cuprinsa intre adancile depresiuni ale vailor Prahovei si Ialomitei se caracterizeaza in principal prin formele sale de relief puternic contrastante si anume: versantul prahovean si platoul Bucegilor.
Versantul prahovean este in cea mai mare parte stancos si abrupt. Pereti inalti si stancosi, brazdati de vai si hornuri adanci si incinsi de numeroase brane, tancuri ascutite, creste zvelte si fierestruite, inaltate intre adancile vagauni ale vailor, toate acestea alcatuiesc impresionantul peisaj al Abruptului Prahovean.
In contrast izbitor cu Abruptul Prahovean se afla Platoul Bucegilor. Platoul, acoperit cu pajisti alpine si jnepenisuri, este in cea mai mare parte usor ondulat.
Monotonia intinselor cline desfasurate de-a lungul firului apei Izvorul Dorului, serpuit printre nesfarsite pajisti de taposica, si spinarile domoale, unduite de sei largi ce strajuiesc zarea dinspre miaza-zi, dau nota specifica peisajului odihnitor al acestui podis inalt.
3.3. Evaluarea aspectelor legate de utilizarea resurselor naturale din Parc
Resursele naturale existente in cadrul Parcului : padurea, fauna de interes cinegetic si piscicol, pasunile, resurse minerale, potentialul hidrotehnic si resurse de ape minerale si intreaga gama de bunuri si servicii oferite de acestea.
Padurea reprezinta o bogatie inestimabila pentru om fiind considerata o resursa inepuizabila pentru satisfacerea unor trebuinte si nevoi.
In raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se incadreaza in doua grupe functionale:
-paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei, paduri de ocrotire a genofondului si ecofondului, precum si padurile declarate monumente ale naturii si rezervatii naturale.
-paduri cu functii de productie si de protectie.
Padurile din Parcul Natural Bucegi sunt in special de interes stiintific si de conservare a fondului genetic forestier. In cadrul acestor paduri se urmareste mentinerea peisajului existent si a folosintelor actuale cu posibilitati de restrangere a acestor folosinte in viitor.
In ceea ce priveste produsele nelemnoase in Parcul Natural Bucegi se recolteaza: fructe de padure, ciupercile comestibile, rasina, plantele medicinale. Recoltarea acestora se face de catre ocoalele silvice, de localnicii din zonele limitrofe, de firme specializate pe asemenea activitati.
Prin valorificarea produselor nelemnoase atat pe pietele interne cat si la export se obtin venituri importante atat pentru comunitatile locale cat si pentru subunitatile silvice.
Fauna de interes cinegetic
Fondurile de vanatoare de pe cuprinsul Parcului apartin statului si sunt gestionate de ocoalele silvice si asociatii de vanatoare. Constituind o resursa naturala de interes national gestionarea si administrarea se face in scopul conservarii biodiversitatii faunei salbatice, mentinerii echilibrului ecologic si exercitarii vanatorii controlate .
Activitatea de vanatoare si pescuitul sportiv sunt reglementate prin lege. Fondul 25 Sinaia este constituit ca fond special de ocrotire a carnivorelor mari, a ursului brun.
Pentru activitatea de pescuit in cuprinsul Parcului exista lacuri si ape de munte.
Pasunile si pajisti alpine
Suprafata mare acoperita de pasuni si pajisti alpine, confera activitatii de pasunat o importanta deosebita atat ca venituri obtinute cat si ca influenta negativa asupra intregului habitat, in cazul degradarii acetuia.
In momentul de fata pasunatul se realizeaza in mod necontrolat, amenajamentele silvo-pastorale nefiind actualizate dupa 1990.
In functie de caracteristicile comunitatilor locale si a suprafetelor de pasuni detinute de acestea, pasunatul se practica diferentiat pe suprafata Parcului.
In ultima perioada se constata o crestere a numarului de animale din zona, care depasesc bonitatea pasunilor, determinand degradarea acestora.
Resurse minerale
Necesitatea realizarii unor obiective de investitie de mari dimensiuni -Complex Hidrotehnic Bolboci- precum si producerea materialelor de constructie -ciment si var- a dus la deschiderea unor exploatari a calcarului in Cariera Lespezi, Piatra Arsa si Furnica si a gresiei in Cariera Carpenis, cu influente majore asupra reliefului si a ecosistemelor in care sunt amplasate. In prezent carierele Furnica si Piatra Arsa sunt inchise.
Potentialul hidroenergetic
S-au realizat trei acumulari artificiale: Bolboci, Scropoasa si Dobresti, cu modificarea biotopului in zona de amplasare a acestora, dar in acelasi timp cu cresterea calitatii vietii in comunitatile din jurul Parcului.
Resurse de ape minerale
Valorificarea resurselor de apa reprezinta de asemenea o preocupare a comunitatilor locale, ducand la suplimentarea veniturilor acestora. Exploatarea acestor resurse se face cu respectarea legislatiei de mediu in domeniu.
Necesarul de apa potabila pentru comunitatile din zona este satisfacut in totalitate prin captarea apelor de suprafata ce strabat Parcul.
3.4.Evaluarea aspectelor legate de comunitatile locale
Deoarece comunitatile locale joaca un rol deosebit in realizarea obiectivelor de management ale Parcului Natural Bucegi, este important de stabilit punctele de interactiune dintre acestea si Parc:
Indiferent de tipul dreptului de proprietate, lemnul trebuie sa fie exploatat si prelucrat in conformitate cu normele in vigoare ale regimului silvic. Este posibil totusi, ca cei carora le-au fost retrocedate padurile, sa nu respecte intocmai regimul silvic, prin exploatarea necorespunzatoare a padurilor, ceea ce ar implica efecte negative asupra biodiversitatii, solului si peisajului.
recoltarea si valorificarea ciupercilor din flora spontana
recoltarea si valorificarea fructelor de padure
recoltarea si valorificarea plantelor medicinale din flora spontana
In virtutea noilor reglementari in materia ariilor protejate, aceasta activitate traditionala se poate desfasura doar in anumite conditii, restrictive.
Sunt exploatate agregate minerale pentru constructii, piatra de rau pentru pavaje si placari dar si calcar.
Impactul este pozitiv, caci valorificarea acestor resurse implica o crestere a gradului de confort pentru comuniatile beneficiare.
Gratie peisajului natural de o reala frumusete, facilitatilor moderne pentru practicarea sporturilor de iarna, traditiilor etnografice, patrimoniului istoric si cultural, ecoturismul s-a dezvoltat in ultima perioada, reprezentand o sursa tot mai importanta de venit pentru comunitati. Acestea pun la dispozitia turistilor un numar tot mai ridicat de spatii de cazare de un inalt standard calitativ dar si obiecte de artizanat.
Acestea sunt confectionate manual: broderii, tesaturi, impletituri din nuiele, etc.
Astfel, se intelege necesitatea ca intocmirea si promovarea unor strategii si planuri de dezvoltare sa fie atat in interesul Parcului Natural Bucegi, cat si al comunitatilor. In acest mod, impactul negativ asupra zonei Parcului generat de activitatile desfasurate de comunitatlie locale, va fi eliminat sau cel putin redus. In acelasi timp, le vor fi oferite surse alternative de venituri, care sa duca la scaderea presiunii asupra resurselor naturale.
3.4.1.Evaluarea tezaurului cultural
Parcul beneficiaza de o mai mare atractivitate prin pastrarea obiceiurilor si traditiilor dar si prin mentinerea punctelor de interes istoric, cultural si spiritual. Cu toate acestea, se considera ca tezaurul cultural nu este valorificat pe masura potentialului. Este absolut necesar ca in viitorul apropiat ofertele diferitelor companii turistice sa cuprinda in intinerariul lor obiective cultural-istorice din zona asezarilor limitrofe Parcului, impreuna cu alte activitati ecoturistice, etc.
3.5.Evaluarea aspectelor referitoare la turism si recreere
Deoarece Parcul Natural Bucegi constituie una dintre atractiile turistice majore ale Romaniei si se estimeaza ca valoarea sa va creste in viitor pe plan national si international, este necesar sa fie planificat si administrat pentru a fi durabil astfel incat sa reprezinte o forta pozitiva.
Facilitatile turistice intra deseori in conflict cu telurile de conservare si deterioreaza peisajele naturale; presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea facilitati fiind deosebit de puternice.
In acest context, se impune realizarea unei evaluari stricte a facilitatilor existente in Parcul Natural Bucegi, dar si a impactului pe care activitatile turistice le au asupra ariilor protejate.
Accesul in Parc
Reteaua de drumuri publice si forestiere este bine dezvoltata.
Traseele turistice
Exista o retea de trasee turistice bine marcate si intretinute. Totusi, lipsa fondurilor in anii trecuti pentru reamenajarea traseelor turistice si-a pus amprenta pe starea marcajelor, in special pe traseele mai putin circulate, care nu au fost considerate prioritate de catre cei care in ultimii ani au investit efort in refacerea marcajelor.
Descrierea principalelor trasee reprezinta anexa 3
Cazare
Exista multiple modalitati de cazare atat in Parc cat si in afara sa, accesibile pe drumuri auto si poteci:
-hoteluri
-cabane turistice si ale RNP.-ROMSILVA
-pensiuni turistice
-refugii- functionabile in cateva puncte din Parc:
Camparea - exista zone de campare accesibile pe drumuri auto dar si numai pe jos si nu sunt prevazute cu utilitatile necesare.
Serviciile Salvamont
Ele asigura permaneta, desfasurand actiuni eficiente de prevenire a accidentelor si de supraveghere a turistilor. Existenta punctelor de permanenta salvamont permite o buna supraveghere a masivului in sezonul turistic si contribuie la marirea eficientei interventiilor in caz de ratacire sau accidente.
Recreere:
-plimbari(oriunde);
-drumetie(pe traseele existente si marcate );
-alpinism (exista diverse trasee de alpinism , cu diferite grade de dificultate );
-speoturism;
-fotografiere;
-ski si instalatii de transport pe cablu
Evaluarea impactului turismului asupra peisajelor, comunitati locale si biodiversitate
3.6.Evaluare pentru educatie si constientizare
Cea mai mare incercare este aceea de a gasi noi modalitati de a demonstra ca folosirea durabila a resurselor naturale si conservarea naturii au o relevanta fundamentala pentru viata de zi cu zi a oamenilor, inclusiv pentru cei care poate nu vor vizita niciodata o arie protejata.
In Parcul Natural Bucegi exista posibilitati deosebite pentru educare/informare a publicului larg prin diversitatea ecosistemelor, bogatia de specii de plante si animale, prezenta habitatelor inca nealterate sau foarte putin influentate de prezenta omului.
3.7.Evaluarea capacitatii de management si a factorilor de influenta
Administratia Parcului este o structura noua, fiind constituita ca subunitate a RNP.-ROMSILVA, respectiv a Directiei Silvice Targoviste. Colaboreaza cu Ocoalele Silvice Moroieni, Sinaia, Azuga, Rasnov, ceea ce confera stabilitate si existenta suportului necesar.
Sunt deja infiintate Consiliile Stiintific si Consultativ de Administrare ale Parcului, ele avand rol de indrumare si consultare cu privire la activitatile desfasurate. Data fiind paleta larga de activitati desfasurate este necesara intrunirea de aptitudini dintre cele mai diverse, care nu sunt in mod obligatoriu legate de actuala pregatire a membrilor echipei.
Factori de influenta limitatori:
1. RESURSELE UMANE
Personalul redus fata de sarcinile ce deriva din organizarea si supravegherea activitatilor, mai ales controlul situatiei din teren poate conduce la scaderea performantelor prin supraincarcarea cu sarcini de serviciu.
Mai mult, datorita caracterului de noutate al activitatilor, personalul trebuie sa-si dezvolte in permanenta aptitudinile necesare ducerii la bun sfarsit a acestora. Privitor la personalul de teren, se simte lipsaacuta a unor angajati care sa se ocupe in special de activitatea de teren, sa monitorizeze zona alpina si locurile de campare dar si sa ofere servicii de ghid turistilor.
2. FACTORII INTERESATI
Datorita prezentei mai multor administratori/proprietari de terenuri in interiorul Parcul Natural Bucegi, activitatea de gospodarire a acestuia este influentata negativ. De aceea, procesul de planificare, de implementare a masurilor speciale de conservare nu se vor putea realiza eficient fara acordul, participarea, implicarea ,factorilor interesati. Totodata, legislatia actuala in materia ariilor protejate, nu favorizeaza acordarea de compensatii proprietarilor de terenuri care se supun regimului de conservare si se impune cointeresarea lor in promovarea activitatilor de conservare, prin oferirea unor posibilitati de dezvoltare economica avand la baza utilizarea durabila a resurselor naturale.
3. SURSELE DE FINANTARE
In acest moment, singura sursa de finantare pentru activitatile desfasurate de Parcul Natural Bucegi, este reprezentata de fondurile acordate de Directia Silvica Targoviste.
De aceea, pentru a elimina acest inconvenient Administratia are in vedere colaborarea cu organizatii neguvernamentale sau cu institutii publice locale care au interes in promovarea obiectivelor Parcului in cadrul unor proiecte de finantare nationala si internationala..
4. SITUATIA ECONOMICA A COMUNITATILOR LOCALE
Aceasta reprezinta pentru administratie o problema datorata schimbarilor pe care le implica economia de piata dar si o permanenta preocupare, caci atingerea obiectivelor de conservare depinde in foarte mare masura de aceasta situatie economica.
Anexa 1
REGULAMENTUL PARCULUI NATURAL BUCEGI
I. INFIINTAREA, SCOPUL, LIMITELE, ZONAREA SI MANAGEMENTUL PARCULUI NATURAL BUCEGI
Art.1 Parcul Natural Bucegi (PNB.) infiintat in anul 2002 conform Legii nr. 5/2000 in conformitate cu prevederile Legii 137/1995 cu modificarile si adaugirile ulterioare privind protectia mediului inconjurator, este arie protejata de interes national, fiind incadrat conform clasificarii U.I.C.N. in categoria V - Parc Natural.
Art.2 Scopul principal al planului de management este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatii umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica, deseori cu o mare diversitate specifica, genetica si ecosistemica. Acest scop urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. De asemenea se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale.
Art.3 Limitele Parcului Natural Bucegi a carei suprafata a fost stabilita initial conform Legii n r. 5/2000 sunt cele stabilite prin H.G. 230/2003 si sunt prezentate in Anexa 1 la Regulament . Art.4 Parcul Natural Bucegi cuprinde:
Zona de conservare speciala descrisa prin O.M. 552/2003, in perimetrul careia sunt incluse si rezervatiile naturale descrise in legea 5/2ooo.
Suprafete situate in afara zonei de conservare speciala, in perimetrul Parcului Natural.
Ariile naturale protejate existente in Parc, al caror statut urmeaza a fi definitivat conform legii ( Anexa 2).
Ariile naturale protejate din Parc care vor fi identificate si propuse pentru declarare conform legii.
Habitate naturale, specii de plante si animale din flora si fauna salbatica conform legislatiei specifice in vigoare.
Toate zonele de intravilan incluse in perimetrul Parcului, stabilite si aprobate conform legii.
Art.5 Responsabilitatea managementului Parcului Natural Bucegi revine Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva prin structura de administrare a Parcului Natural Bucegi . Administratia Parcului Natural Bucegi (APNB) integreaza intr-un plan unitar si supravegheaza toate activitatile din Parcul Natural Bucegi, organizeaza si efectueaza activitatile specifice, asigurand o gospodarire unitara a Parcului.
Art.6 Activitatea Administratiei Parcului Natural Bucegi legata de conservarea biodiversitatii este indrumata si supravegheata de catre Consiliul Stiintific (CS) al Parcului Natural Bucegi. Respectarea deciziilor si a conditiilor de eliberare a acordurilor C.S. este obligatorie pentru beneficiarii acestora, Administratia avand obligatia sa sisteze lucrarile in cazul in care acestea nu respecta prevederile din acord.
Art.7 Participarea factorilor interesati la gospodarirea Parcului se asigura prin Consiliul Consultativ de Administrare, care are un rol consultativ in planificarea si realizarea activitatilor ce fac obiectul Planului de Management.
2. ACTIVITATI PERMISE IN PARCUL NATURAL BUCEGI.
2.1. ACTIVITATI DE SILVICULTURA, DE GOSPODARIRE A FONDULUI CINEGETIC SI PISCICOL
Art.8 Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus in Parcul Natural Bucegi se executa numai lucrarile prevazute in amenajamentele silvice, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind zonarea functionala a padurilor si a Parcului Natural Bucegi.
Lucrari in afara celor prevazute in amenajamentele silvice se executa cu acordul Consiliului Stiintific si aprobarea Academiei Romane (AR) precum si a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si mediu. Amenajamentele silvice si silvopastorale cat si studiile sumare, atat pentru fondul forestier de stat cat si pentru cel privat de pe raza PNB, nu pot fi supuse aprobarii autoritatii nationale care raspunde de silvicultura decat cu avizul Consiliului Stiintific si aprobarea administratiei parcului in scopul punerii in concordanta cu obiectivele Parcului Natural. Beneficiarul amenajamentului are obligatia de a invita un reprezentant al APNB la conferintele de amenajare.
APNB are dreptul de a verifica aplicarea in practica a tipului, intensitatii si volumului tratamentelor / taierilor in fondul forestier national si in vegetatia forestiera din afara fondului forestier national de pe raza PNB. In cazul constatarii unor nereguli in fond forestier national de stat se vor sesiza directiile silvice si Serviciul Arii Protejate din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva. In cazul constatarii unor nereguli in fondul forestier national privat, se va sesiza autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura prin structurile teritoriale. In acest scop structurile de administrare silvica sunt obligate sa inainteze APNB borderoul / planul de amplasare a taierilor de masa lemnoasa pe suprafata PNB inainte de inceperea noului an forestier pentru avizare sau daca nu este posibil imediat dupa constituirea actelor de punere in valoare, inainte de inceperea lucrarilor de exploatare a masei lemnoase. Structurile de administrare ale fondului forestier national si a vegetatiei forestiere de pe raza PNB, sunt obligate sa transmita anual situatia aplicarii amenajamentelor silvice pe aceste terenuri, la APNB.
Art.9 Actiunile de evaluare a vanatului si de interpretare a rezultatelor se fac de catre gestionarul fondului de vanatoare cu participarea APNB. Gestionarul fondului de vanatoare are obligatia de a anunta cu o saptamana inainte APNB despre intentia de organizare a evaluarii vanatului, urmand sa se ajunga la comun acord in ceea ce priveste data evaluarii. Gestionarului fondului de vanatoare ii revine obligatia de a convoca si reprezentantii celorlalte institutii ale statutului abilitate in actiunea de gospodarire a fondului cinegetic.
Pentru situatii de exceptie (pagube produse de vanat), APNB poate solicita derogari in conformitate cu legislatia in vigoare.
Art.10 Vanatoarea se va organiza si desfasura in conformitate cu prevederile Legii nr. 103/1996, modificata precum si a altor acte normative in vigoare.
Art.11 Actiunile de monitorizare a efectivelor din specii de interes cinegetic ,a starii de sanatate a acestora precum si paza impotriva actiunilor ilegale care pot afecta fauna sau arealele unde acestea se gasesc se organizeaza in comun de catre personalul de specialitate din ocoalele silvice si/sau Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (A.J.V.P.S.) si Administratia Parcului Natural Bucegi.
Art.13 Paraiele si raurile de munte, lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri din perimetrul parcului sunt considerate bazine piscicole naturale, administrarea si exploatarea fondului piscicol realizandu-se conform prevederilor legii 192/2001 cu modificarile si completarile ulterioare privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura.
Art.15 Orice activitate ce se desfasoara in bazinele piscicole naturale va respecta masurile si reglementarile prin care se asigura conservarea biodiversitati si exploatarea rationala a fondului piscicol, prin pescuit sportiv in conditii de pastrare a echilibrului ecologic.
Art.16 Pentru protectia reproducerii speciilor de salmonide si protectia pentru iernarea acestuia se instituie zone de protectie piscicole in care se interzice :
- pescuitul salmonidelor
- lucrari care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol existenta populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea/bararea cursului apei, taierea si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea ghetii;
- lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal ;
- admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice.
Art.17 Zonele de protectie piscicola sunt :
Jud. Prahova :
-Valea Vanturisului intre bazinul de linistire a cascadei Vanturis, precum si afluentii acestuia pana la priza de apa a captarii Valea Dorului respectiv in dreptul bornei silvice IV/76
-Valea Pelesului de la Obarsie, precum si afluentii acestuia pana la intersectia D.A.F. Vulparie - Valea Babei respectiv in dreptul bornei silvice V/55
Art.20 Faptele ilegale din domeniul pescuitului pot fi constatate si sanctionate de personalul Administratiei Parcului Natural Bucegi cat si reprezentantii celorlalte institutii abilitate prin lege.
Art.21 Actiunile de ingrijire a vanatului si exercitarea vanatorii, cele de protectia fondului piscicol si de pescuit de pe toata suprafata Parcului se organizeaza in comun de catre personalul de specialitate din ocoalele silvice si APNB.
Art.22 In cazul producerii de fenomene de forta majora ( incendii, calamitati naturale, epizootii, focare de infectie, etc.) institutiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea instiintarii Administratiei Parcului Natural Bucegi .
2.2. PASUNAT.
Art.23 Terenurile evidentiate ca pajisti, apartinand consiliilor locale,obsti sau unor asociatii de crescatori de animale , se folosesc in exclusivitate pentru pasunat, faneata, cultivarea plantelor de nutret, in vederea obtineri de masa verde, fan sau seminte, perdele de protectie a pajistilor, constructii zoopastorale, lucrari de inbunatatiri funciare pentru cresterea potentialului de productie al pajistilor.
Art.25 Utilizarea rationala a pajistilor din zona de conservare speciala descrisa in OM 552/2003 pentru cosit si/sau pasunat este permisa numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunitatilor ce detin aceste pasuni, pe suprafetele, in perioadele si cu speciile si efectivele aprobate de APNB.
Art.27 Pasunatul se supune urmatoarelor reglementari:
a) Pasunatul este interzis pe teritoriul rezervatiilor stiintifice si monumentelor naturii;
b) Pasunatul este interzis in fondul forestier indiferent de proprietar si/sau administrator;
c) Pasunatul cu caprine este strict interzis pe teritoriul Parcului Natural Bucegi;
d)Amplasarea de stane si adaposturi pastorale, adaptate specificului montan si incadrate in peisaj, este permisa numai cu aprobarea Administratiei Parcului Natural Bucegi.
e) Este interzisa amplasarea locurilor de tarlire, a tarcurilor, sarariilor, strungilor sau altele asemenea la o distanta mai mica de 100 m de paraiele, lacurile naturale sau de baraj alpine;.
f) Numarul admis de caini se stabileste prin contractul de pasunat, in limitele prevazute de legislatia in vigoare. Cainii vor avea obligatoriu jujeu, a caror dimensiuni sunt reglementate prin lege si li se vor administra tratamente profilactice conform legislatiei sanitar veterinara in vigoare. Pentru protectia turistilor, in cazul in care traseele turistice se afla la o distanta mai mica de 100 de metri de stana, cainii de paza ai acesteia vor fi legati.
h) Pasunatul este interzis pe grohotisuri, pe stancariile inierbate si in jnepenisuri.
i) Este interzisa lasarea animalelor nesupravegheate la pasunat.
Art.29 Administratia Parcului Natural Bucegi monitorizeaza activitatea de pasunat pentru stabilirea impactului acestei activitati asupra florei si faunei din Parc si pentru stabilirea unor eventuale restrictii in zonele afectate.
Art.31 In cazul pajistilor pentru care conservarea biodiversitatii presupune interzicerea temporara a pasunatului, Administratia Parcului are prioritate la inchiriere la preturi egale cu cele oferite de crescatorii de animale.
Art.33 Este interzisa folosirea pentru focarit a materialului lemnos provenit din vegetatia lemnoasa de pe pajisti, precum si din fondul forestier limitrof acestora inclus in zona de conservare speciala.
2.3 . CARIERE.
Art.35 Este interzisa deschiderea de noi cariere in zona de conservare speciala a Parcului Natural Bucegi descrisa in O.M 552/2003.
Art.36 Carierele existente vor fi exploatate conform prevederilor legale in domeniul protectiei mediului, administratorii acestora avand obligatia de a pune la dispozitia APNB documentele justificative. Orice modificare a perimetrului supus exploatarii se va face cu acordul Consiliului Stiintific, si indeplinirea celorlalte prevederi legale.
Art.37 Suprafetele de cariera pe care s-a incheiat exploatarea vor fi supuse imediat actiunii de reconstructie ecologica si redare in circuitul silvic sau agricol, pe cheltuiala administratorului carierei conform prevederilor legale in vigoare. Este interzisa folosirea unor asemenea suprafete pentru depozitarea de deseuri industriale sau menajere, etc.
Art.39 Administratia Parcului Natural Bucegi are dreptul sa verifice modul de respectare a studiilor de impact asupra mediului pentru toate activitatile extractive, modul de supraveghere a zonelor de extractie si conservarea materialului de provenienta paleobiologica sau minerala.
Art.40 Fosilele de plante si animale vertebrate si nevertebrate, ca bunuri ale patrimoniului natural descoperite in perimetrul Parcului vor intra in proprietatea Administratiei, daca in urma evaluarii lor se constata ca este necesar a fi preluate de catre institutiile de specialitate.
Art.41 Beneficiarul carierei are obligatia de a cartografia, borna si marca perimetrele legale ale carierelor existente, cu evidentierea arealelor de productie si zonelor tampon si de ale aduca la cunostinta APNB;
Art.43 In cazul descoperirii de cavitati naturale (pesteri, geode) in cariere, acestea se conserva pana la studierea si cartografierea lor, conf. legii.
2.4 CAPTARI SURSE DE APA
Art.44 Deschiderea de noi captari sau modernizarea celor existente se va face cu acordul Consiliului Stiintific al APNB si aprobarea Comisia Monumentelor Naturii (CMN) pe baza celorlalte aprobari legale conform legislatiei in domeniu.
Art.47 Beneficiarul si/sau administratorul captarilor de apa destinate potabilizarii are obligatia stabilirii zonelor de protectie a acestora conform prevederilor legale in vigoare, sub directa supraveghere a structurilor teritoriale a Administratiei nationale "Apele Romane" iar masurile de interdictie a unor activitati sau de utilizare a terenului pentru prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei, sunt obligatorii.
Art.48 In perimetrul zonelor de protectie pentru captarile de apa se vor lua urmatoarele masuri minime de protectie prin interzicerea: utilizarii ingrasamintelor si a substantelor fitosanitare, amplasarii de containere si platforme pentru depozitarea deseurilor, vidanjarea si spalarea cisternelor ce transporta ape menajere, amplasarea de locuinte, cabane turistice, altele asemenea care nu dispun de sisteme de canalizare, executarea de constructii agroindustriale, grajduri, depozite de ingrasaminte, depozite de carburanti precum si locuri de tarlire, colectare de piatra de rau, nisip, pietris, balastru, taierea sau distrugerea vegetatiei de pe malul apelor si in zona limitrofa a acestora.
2.5. CONSTRUCTII
Art.49 Pe teritoriul Parcului constructiile civile, industriale si agricole, indiferent de beneficiar si/sau proprietarul terenului se vor realiza doar in conformitate cu prevederile Planului de Urbanism Zonal si General, ce vor fi completate cu prevederile specifice Planului de Management.
Art.50 Autorizarea lucrarilor de constructie se va face de catre Autoritatea Publica Locala sau Judeteana dupa caz, numai dupa obtinerea acordului favorabil al Administratiei Parcului si respectarea tuturor celorlalte prevederi legale privind disciplina in constructii si protectia mediului.
Art.51 Pentru lucrarile de constructie care nu necesita diminuarea patrimoniului natural prin defrisari, derocari, indiguiri, sau altele asemenea este obligatorie solicitarea Acordului de Mediu iar pentru constructiile care necesita asemenea lucrari se va solicita obligatoriu Studiul de Impact asupra mediului si avizul Academiei Romane.
Art.52 Realizarea de lucrari speciale care afecteaza suprafete mari:
-aductiuni de apa ,baraje pentru centrale hidroelectrice, drumuri auto, linii de inalta si medie tensiune, conducte de transport gaz metan, instalatii de transport pe cablu, partii de schi si altele asemenea se va face cu acordul Consiliului Stiintific al Parcului Natural Bucegi si avizul Academiei Romane dupa intocmirea Studiului de Impact asupra mediului sau Bilant de mediu dupa caz.
Art.54 APNB are dreptul sa verifice existenta autorizatiei de constructie precum si modul de respectare a acesteia si sa sesizeze institutiile abilitate in cazul in care se constata incalcari ale prevederilor acesteia .
Art.55 Lucrarile de deschidere si/sau modernizare a instalatiilor de alimentare cu energie electrica, gaz metan, telefonie, mijloace de transport pe cablu si alte asemenea aflate in perimetrul Parcului se se vor face cu acordul Consiliului Stiintific al Administratiei in vederea autorizarii acestora pe baza studiilor de impact asupra mediului.
Art.57 Lucrarile de deschidere si/sau modernizare a drumurilor judetene si/sau forestiere din perimetrul Parcului se vor face cu acordul Consiliului Stiintific al Administratiei in vederea autorizarii acestora pe baza studiilor de impact asupra mediului.
Art.59 Constructiile noi vor fi dotate obligatoriu cu instalatii de epurare a apelor uzate conform reglementarilor in vigoare, iar constructiile existente vor fi dotate cu asemenea instalatii in teremen de cel mult 12 luni de la data instiintarii proprietarului sau administratorului acesteia.
3. CERCETARE STIINTIFICA
Art.62 Cercetarea stiintifica in Parcul Natural Bucegi are ca scop conservarea patrimoniului geologic, geomorfologic, floristic si faunistic al Muntilor Bucegi. Pentru realizarea acestui scop, dupa inventarierea speciilor si evaluarea gradului lor de periclitare, Administratia Parcului Natural Bucegi va asigura monitorizarea continua a elementelor endemice, periclitate sau rare, a habitatelor caracteristice si a speciilor indicatoare.
Art.64 Activitatea de explorare speologica precum si de vizitare a pesterilor din categoria B descrise ca atare in Legea 462/2001 care nu sunt amenajate si semnalizate pe traseele turistice cat si pe hartile turistice se va face cu acordul scris al Academiei Romane, Comisia Monumentele Naturii, pe baza acordului favorabil al Administratiei Parcului.
Art.67 Administratia Parcului Natural Bucegi stabileste masurile necesare in vederea impiedicarii distrugerii voite sau accidentale, a speciilor de flora si fauna strict ocrotite de pe suprafata Parcului.
Art.69 APNB va initia atunci cand este cazul actiuni de repopulare cu specii de plante si animale disparute pe baza unor studii avizate de CS si CMN.
Art.71 Reconstructia naturala a habitatelor deteriorate se va face pe baza unui studiu stiintific avizat de CS si ulterior de Academia Romana (CMN).
Art.72 In cazul aparitiei unor specii invazive de plante si animale care pericliteaza integritatea ecosistemelor se vor lua masuri de stopare si eliminare a acestora pe baza unei documentatii avizate de CS.
Art.74 APNB are dreptul sa sprijine din fonduri proprii activitatea de cercetare stiintifica si diseminarea rezultatelor.
4..TURISM, SILVOTURISM, REGULI DE VIZITARE
Art.75 In Parcul Natural Bucegi sunt permise activitati de turism si de educatie, cu respectarea regulilor de vizitare a Parcului.
Art.76 In perimetrul Rezervatiilor Stiintiifice si Naturale, Monumentelor Naturale este interzisa montarea corturilor,aprinderea focului si parasirea traseelor turistice marcate. In cazul in care exista solicitari pentru vizitarea unor habitate caracteristice pentru specii de flora si fauna ocrotite si/sau Rezervatii Stiintifice si Naturale, turistii vor fi insotiti obligatoriu de catre agentii de teren, ghizii de turism ai Administratiei sau ghizi montani autorizati si legitimati de Administratie, daca in Planul de Management nu sunt prevazute alte restrictii.
Art.79 Vizitarea Parcului Natural Bucegi este permisa numai pe potecile marcate si drumurile auto deschise si semnalizate ca atare accesului publicului, cu respectarea instructiunilor de pe panourile informative cu care sunt echipate acestea.
Art.80 Intretinerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee si amplasarea panourilor indicatoare si informative se face in conditiile legii cu acordul Administratiei Parcului Natural Bucegi.
Art.81 Camparea pe teritoriul Parcului Natural Bucegi se reglementeaza astfel:
a) Camparea este permisa: in imediata apropiere a cabanelor Padina, Bolboci, Zanoaga, Scropoasa, Malaiesti, Gura Diham, Piatra Arsa, Poiana Izvoarelor, Bratei (SARO) si in locurile amenajate de detinatorii de terenuri, cu respectarea prevederilor Legii 137/1995 republicata, numai cu avizul Consiliului Stiintific si daca conform legii amenajarea nu necesita autorizatie de constructie.
b) Saparea de santuri in jurul locurilor de amplasare a corturilor este interzis;
c) Amplasarea de alte amenajari (umbrare, ingradituri,etc ) este interzisa, degradand peisajul in zona de campare;
d) In cazul locurilor de campare dotate cu amenajari specifice ( W.C-uri ecologice, aductiuni apa potabila, vetre de foc, containere pentru colectarea deseurilor menajere, etc.) semnalizate ca atare se va percepe taxa de campare de catre Administratorul locului, aceasta fiind folosita pentru intretinerea /ecologizarea acestuia.
e) Se poate interzice temporar camparea in locurile mai sus mentionate in cazul in care se constata frecventarea acestora de catre carnasiere mari.
Art.82 Aprinderea focurilor pe teritoriul Parcului Natural Bucegi se reglementeaza astfel:
a) Focurile de tabara sunt permise doar in vetrele special amenajate in acest scop a obiectivelor : Cabana Bolboci, Cabana Padina, Cabana Malaiesti, Cabana Gura Dihamului, Cabana Poiana Izvoarelor, Cabana Zanoaga, Cabana Scropoasa, Cabana Bratei (SARO), Tabara Cerbul, Tabara Vanatorul,Tabara Caprioara, cu lemn de foc asigurat de administratorii acestor obiective. Se vor respecta normele de prevenire si stingere a incendiilor;
b) Sunt strict interzise taierea, ruperea sau scoaterea din radacini a arborilor, precum si folosirea celor doborati sau rupti de fenomene naturale pentru foc;
c) Este interzisa aprinderea focului in golul alpin;
d) Este interzis aprinderea focului la distanta mai mica de 100 m de liziera padurii, daca nu este altfel reglementat si semnalizat pe panourile avertizoare.
Art.83 Regimul deseurilor pe teritoriul Parcului Natural Bucegi se reglementeaza astfel:
a) Este interzisa abandonarea si/sau incinerarea deseurilor de orice fel pe teritoriul Parcului Natural Bucegi. Turistii au obligatia de a-si evacua deseurile pe care le genereaza pe timpul vizitarii Parcului. Deseurile vor fi evacuate in afara Parcului, in locuri special amenajate pentru colectare;
b) Locurile permise pentru depozitarea temporara a deseurilor provenite din activitatea cabanelor, sunt platformele special amenajate conform legislatiei de protectie a mediului in vigoare precizate in documentatia pe baza careia a fost obtinuta Autorizatia de Mediu;
c) Responsabilitatea depozitarii temporare a deseurilor la cabane,cu respectarea conditiilor legale, astfel incat sa nu existe posibilitati de acces pentru caini si animale salbatice, revine administratorilor cabanelor;
d) Administratorii cabanelor, hotelurilor, precum si a punctelor de alimentatie publica aflate in perimetrul Parcului, au obligatia de a efectua permanent igienizarea de resturi menajere a suprafetelor din jurul acestor locatii pe o raza de 300 de metri.
e) Administratorii si/sau proprietarii terenurilor aflate in perimetrul Parcului au obligatia de a igieniza permanent suprafetele afectate de abandonul deseurilor, resturilor menajere si alte asemenea si in acelasi timp de a-si lua masuri de prevenire a poluarii mediului pe proprietatea sa.
f) Responsabilitatea evacuarii, cel putin o data pe luna si ori de cate ori este nevoie a deseurilor provenite din activitatea cabanelor revine administratorilor acestora;
g)Administratorii unitatilor turistice cat si alte administratii/proprietari ce isi desfasoara activitatea in Parc, isi vor evacua deseurile, facand dovada predarii acestora la rampele ecologice sau vor incheia contracte de prestari servicii cu societati specializate, facand dovada platii pentru serviciile de salubritate.
Art.84 Se interzice taierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jneapanului, a zambrului sau a tufisurilor din zona alpina.
Art.85 Se interzice taierea, ruperea sau scoaterea din radacini a arborilor, puietilor sau lastarilor, precum si insusirea celor rupti sau doborati de fenomene naturale sau de catre alte persoane, in scopul construirii de adaposturi, amenajari ,etc.
Art.86 Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea de plante ,animale, roci, fosile, in orice scop din Parcul Natural Bucegi.
Art.87 Colectarea de specii de flora, fauna, roci, minerale, fosile, etc se face doar cu scop stiintific si numai cu acordul Administratiei Parcului Natural Bucegi ,cu respectarea prevederilor legale.
Art.88 Accesul turistilor insotiti de caini in Parcul Natural Bucegi este permis doar in conditiile in care cainii sunt tinuti permanent in lesa daca nu este altfel prevazut in legislatia in vigoare. Formatiile Salvamont, Jandarmerie, Unitati Silvice, A.J.V.P.S etc. pot utiliza in actiunile lor caini utilitari.
Art.89 Poluarea fonica in Parc este interzisa.
Art.90 Este strict interzisa distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare, precum si a placilor, stalpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.
Art.91 Este interzisa degradarea refugiilor, adaposturilor, podetelor sau a oricarei alte constructii sau amenajari de pe teritoriul Parcului.
Art.93 Scaldatul si utilizarea de detergenti pentru spalare in apele curgatoare si in lacuri sunt interzise. Spalarea autovehicolelor in apele din perimetrul Parcului este interzisa.
Art.94 Amplasarea de noi trasee de alpinism se va face doar cu avizul favorabil al Administratiei si a formatiunii Salvamont din zona.
Artr.95 Este interzisa amplasarea de trasee de alpinism in siturile de conservare pentru obiective geologice iar cele existente vor fi dezafectate pe teren si nu vor mai fi inscrise pe hartile turistice.
Art.96 Este interzisa marcarea cu vopsea a pozitiei elementelor de sprijin, prindere sau orice alte inscriptionari ce duc la alterarea peisajului.
Art.97 Este interzisa montarea de corturi, aprinderea focului, aruncarea gunoaielor, distrugerea vegetatiei, speciilor de fauna, cuiburilor, cat si folosirea pulberii de magneziu la baza versantului cat si pe traseul de alpinism (catarare).
Art.98 Este interzis accesul cu mijloace auto pe drumurile auto forestiere inchise publicului si semnalizate corespunzator, in padure, pe cursurile de apa si pe pajistile alpine.Este permisa folosirea acestor mijloace doar de catre administratorii si/ sau proprietarii de teren in scopul bunei gospodariri, precum si de catre echipele de interventie.
Art.99 Administratia Parcului Natural Bucegi monitorizeaza turismul in vederea stabilirii impactului acestei activitati asupra florei si faunei din Parc si pentru stabilirea masurilor de protectie ce se impun, inclusiv a celor de restrictionare a accesului turistilor, daca acest lucru se impune pentru conservarea biodiversitatii.
Art.100 Administratorii si/sau proprietarii unitatilor de prestari servicii turistice si transport pe cablu vor sprijini activitatea de monitorizare a fluxului turistic, distribuind turistilor materiale informative (pliante, brosuri, chestionare, etc.) in mod voluntar.
Art.101 Distribuirea cu sau fara plata a materialelor informative din punct de vedere turistic care nu sunt elaborate de catre Administratia Parcului se va face doar cu acordul acesteia in ceea ce priveste corectitudinea informatiilor pe care le prezinta. Solicitarea acordului ii revine autorului sau editorului acestor materiale informative.
Art.102 Excursiile de grup in PNB, organizate de agentii de turism, se desfasoara numai cu participarea unui ghid de turism al APNB sau ghid legitimat de APNB.
Art.103 Turismul ecvestru este permis in Parc doar cu acordul APNB si in conditiile stabilite de aceasta.
Art.104 Fotografierea sau filmarea in scop comercial fara aprobare si fara plata tarifelor legale nu este permisa in PNB. Cei interesati pot obtine permis de la APNB, contra platii tarifului aprobat.
5. SERVICIUL SALVAMONT
Art.106 Pe teritoriul Parcului Natural Bucegi functioneaza formatii Salvamont judetene si locale care reglementeaza activitatea de salvare montana, asigurand permanenta in puncte fixe, patrule pe traseele turistice si interventii de specialitate in caz de accidentare a turistilor.
Art.107 Membrii echipelor Salvamont colaboreaza cu Administratia Parcului Natural Bucegi in actiunile de monitorizare a activitatii de turism, de deschidere a noi trasee turistice, de interzicere temporara sau definitiva a accesului pe trasee amplasate in rezervatiile stiintifice, zone de protectie a vanatului, zone puternic degradate de catre factorul antropic, etc.
Art.108 Administratia Parcului Natural Bucegi sprijina logistic formatiunile Salvamont in intretinerea sau deschiderea de noi trasee turistice, realizarea sau refacerea de constructii specifice acestei activitati ( refugii turistice montane, podete, consolidari versanti, balustrade, lanturi, etc.).
Art.109 Initierea si realizarea de actiuni cu scop de a pune in siguranta activitatea de turism ( avalanse declansate voluntar, derocari, defrisari, taierea de arbori si arbusti din imediata apropiere a traseelor, etc.) vor fi obligatoriu avizate de catre Administratia Parcului.
Art.110 Competitiile si manifestarile cu caracter sportiv si /sau cultural se organizeaza doar cu acordul formatiunilor Salvamont si cu avizul Administratiei Parcului Natural Bucegi.
Art.111 Capturarea fara drept a oricaror specii din cadrul faunei salbatice a PNB nu este permisa. Nu este permisa distrugerea barlogurilor, cuiburilor pasarilor sau colectarea oualor acestora in PNB.
Art.112 Recoltarea humusului si a solului este interzisa pe intreaga suprafata a parcului cu exceptia suprafetelor din intravilan.
6. ALTE ACTIVITATI
Art.115 Organizarea de actiuni specifice Ministerului Apararii Nationale si Ministerului Administratiei Publice si Internelor se vor face conform prevederilor legale cu solicitarea Acordului de Mediu.
Art.116 Utilizarea explozibililor sau a altor materiale pirotehnice, in afara carierelor care functioneaza legal, este interzisa. In cazuri bine justificate, cum ar fi prevenirea avalanselor, deblocarea drumurilor etc. aceste activitati pot fi aprobate de APNB si se vor desfasura numai in prezenta unui reprezentant al acesteia.
7. FINANTAREA ACTIVITATILOR.
Art.118 Finantarea activitatilor Parcului Natural Bucegi se asigura din fonduri provenite din:
a) Surse interne
- Regia Nationala a Padurilor - ROMSILVA
- Bugetul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, Fondul de Mediu, etc.
- Activitati proprii
Subventii, donatii, sponsorizari si colaborari
b) Surse externe
- Proiecte internationale
8. SANCTIUNI
Art.119 Incalcarea dispozitiilor prezentului regulament atrage dupa caz raspunderea disciplinara, contraventionala, penala, materiala sau civila conform legislatiei in vigoare.
Anexa 2 - Harta
Concluzii
Inca se mai defriseaza in zonele situate in afara suprafetei de conservare (zonele periferice);
Din aceasta cauza se produc alunecari de teren in zona marginala si in zona drumului spre Cota 1400 ;
Pentru curent electric, din cauza liniilor de inalta tensiune care alimenteaza hotelul s-au facut defrisari sub cablurile electrice ;
Una dintre consecintele construirii instalatiei de transport pe cablu este ca, si in acest caz, s-au facut defrisari pe o raza de cativa metri in zona stalpilor ;
Pasunatul se incadreaza in limitele legale ;
Carierele de calcar sunt inchise, in conservare ;
Captarea ---> una din cele doua surse de apa pentru orasul Sinaia (situata la aprox 1000m altitudine), respecta normele ;
Constructiile : Hotel Alpin Cota 1400 este cea mai importanta cladire din Parc ;
Focul este interzis in zona Parcului, cu exceptia vetrelor special amenajate (Art.82), dar turistii nu respecta aceasta prevedere;
Poluarea fonica este interzisa in Parc (Art.89), insa posesorii de ATV-uri intra pana si pe drumurile forestiere inchise(Art.98) ;
Dispar panourile informative, indicatoarele sunt intr-o stare proasta ;
Nu se respecta in totalitate Art.100 cu privire la distributia materialelor informative gratuite, acestea lipsind cu desavarsire ;
In Parcul National Bucegi se efectueaza antrenamente militare, cu aprobarea MAPN ;
Nu se respecta Art.116 cu privire la utilizarea materialelor pirotehnice ;
Vanatoarea se defasoara foarte rar, dar in conformitate cu legea;
Nu se respecta Art.83 cu privire la regimul deseurilor nedegradabile, dovada fiind cele abandonate langa Hotelul Alpin si in alte cateva locuri din Parc .
