Muntii carpati
Muntii Carpati reprezinta un lant muntos, apartinand marelui sistem muntos central al Europei. Carpatii cuprinsi intre bazinul Vienei si defileul Dunarii formeaza un arc cu o lungime de 1500 km in Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romania si Serbia
Numele provine de la tribul dacic al Carpilor, care traia in Moldova, pe pantele Carpatilor Orientali, nume care, la randul sau, probabil provenea de la un cuvant indo-european insemnand piatra.
Cel mai inalt varf al intregului lant Carpatic este Varful
Gerlachovský, 2655 m, in Slovacia, iar in Romania este Varful Moldoveanu,
avand 2544 m, situat in Muntii Fagaras din Carpatii
Meridionali.
Spre deosebire de Alpi, Carpatii au mari depresiuni intramontane, iar
culmile lor se prezinta sub forma unor suprafete intinse, acoperite
cu pajisti. Carpatilor le apartine si cel mai mare
lant vulcanic din Europa. Alaturi de rocile cristaline si
eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante
domoale.
Clima Carpatilor este continentala, precipitatiile cresc in raport cu altitudinea iar vegetatia este dispusa in etaje (pajisti alpine sus, paduri de conifere si faget pe pante si pe inaltimile mai mici). Din muntii Carpati izvorasc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Muresul, Oltul s.a.
Carpatii Orientali reprezinta unul din cele trei mari segmente montane ale muntilor Carpati de pe teritoriul Romaniei. Asa dupa cum indica si numele, Carpatii Orientali se gasesc in partea estica a Romaniei, prezentand o varietate larga de roci, aspecte geofizice, geologice si morfologice, inaltimi, impaduriri, flora si fauna.
Sunt cuprinsi intre granita cu Ucraina (in nord), Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Dealurile de Vest si Campia de Vest (in vest), Subcarpatii de Curbura si Valea Prahovei (in sud), Podisul Moldovei si Subcarpatii Moldovei (in est).
Intre aceste limite, au o serie de caracteristici ale reliefului care ii diferentiaza de celelalte ramuri carpatice, cum ar fi:
sunt formati din trei fasii paralele care reflecta alcatuirea geologica a substratului:
a) in vest exista un aliniament de munti vulcanici
b) in centru, munti alcatuiti din roci dure(predominant sisturi cristaline)
c) in est si sud, munti alcatuiti din roci sedimentare cutate (denumite "flis" = formatiune geologica specifica, alcatuita din strate sedimentare cutate)
Carpatii Meridionali reprezinta cea mai masiva, tipica si spectaculoasa regiune montana a tarii, avand unele similitudini cu Alpii. Parte distincta a Carpatilor Meridionali, Muntii Fagaras, cei mai spectaculosi, inalti si salbatici munti ai Romaniei, i-au inspirat pe geograful francez Emmanuel de Martonne sa-i denumeasca si Alpii Transilvaniei, conform lucrarii sale Recherches sur l'Evolution morphologique des Alpes de Transylvanie (Karpates meridionales), publicata la Paris, Editura Delagrave, 1906.
Limita lor vestica, spre Carpatii Occidentali, este culoarul depresionar Cerna-Timis-Bistra-Hateg-Stei-Orastie, iar limita lor estica (spre Carpatii Curburii) o reprezinta Valea Prahovei. Limita sudica a Carpatilor Meridionali o reprezinta un abrupt major (pe alocuri avand o diferenta de nivel pana la 1000 m) format din trei grupe: Subcarpatii Curburii (intre Prahova si Dambovita), Subcarpatii Getici (intre Dambovita si Motru) si Podisul Mehedinti (intre Motru si Dunare).
Carpatii Occidentali, alaturi de Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali reprezinta una dintre cele trei grupe mari muntoase ale Romaniei. Denumirea lor este data referitor la pozitia lor geografica (la vest, deci occidentali ca pozitie) fata de Depresiunea colinara a Transilvaniei, care reprezinta simultan si limita lor estica, respectiv fata de Culoarul Timis-Cerna pentru Muntii Banatului grupul sudic al Occidentalilor.
Carpatii Occidentali se desfasoara intre Dunare, Barcau si Somes. Au o altitudine maxima de 1849 m in Muntii Bihor, Varful Curcubata Mare. Discontinuitatea este una din caracteristicile de baza ale acestora. Alcatuirea geografica este foarte variata, existand un adervarat 'mozaic petrografic' (flis, sisturi cristaline, calcare, roci eruptive, roci metamorfice).
Viata in
Muntii Carpati
Muntii Carpati formeaza
un arc in chiar centrul Romaniei. De fapt, 31% din suprafata tarii este
muntoasa. In aceasta zona se gasesc nenumarate locuri de o frumusete naturala
desosebita: masive muntoase, chei, lacuri, pesteri, vulcani noroiosi si
depozite fosile. Sutele de specii de flora si fauna sunt protejate in 400
parcuri si rezervatii naturale.
Muntii Carpati, formati din trei ramuri
principale (Meridionali, Orientali si Occidentali) sunt munti de marime medie
care ating inaltimi de peste 2500 m.
Fiind vorba de munti situati in zona de clima temperat continentala,
caracterizata prin existenta a patru anotimpuri, flora si fauna din Muntii
Carpati capata aspecte specifice.
Flora Muntilor Carpati
La inaltimi de peste 800 - 1000 padurile de foioase incep sa se ameste cu
padurile de conifere, cele mai des intalnite conifere in Muntii Carpati fiind
bradul si pinul intr-o multitudine de varietati. Zona padurilor de fag si
stejar se termina la inaltimi de peste 1000 m.
Intre 1000 m si 1800 m intalnim padurile de conifere, iar peste 1800 m padurile
de brad si pin incep sa se rareasca, lasand locul arborilor pitici din familia
jnepenilor. Peste 1600 m incepe sa-si faca prezenta pasunea alpina care la
inaltimi de peste 2000 m este forma vegetala cea mai raspandita in Muntii
Carpati.
Flora Muntilor Carpati este deosebita, in Muntii Carpati existand specii de
plante pe care nu le mai inlanim in alta zona de pe glob.
Mergand pe munte la un moment dat te poti trezi in plin 'foc
vegetal'. Pantele sunt colorate in rosu aprins sau roz si te apropii
incercand sa te dumiresti. Bineinteles ca nu poate fi decat minunatul bujor de
munte. Se intalneste in Carpati avand in general 20 -25 cm. Are ramuri lungi,
putin ramificate si frunzele alternante ingramadite spre varful lujerului, tari
si persistente, lungi de 1 - 2 cm, late de 5 - 10 m. Florile sunt cautate
pentru ceaiuri sau dulceata.
La sfarsit de primavara bujorul formeaza devarate covoare rosu - purpuriu pe
pantle Muntilor Tibles, Maramures, Rodna, Harghita, Siriu, Ciucas, Patra
Craiului, Bucegi, Postavaru, Fagaras, Lotru, Lotrita, Capatana, Cindrel,
Parang, Retezat, Tarcu, Godeanu, Mehedinti. Jarul florilor a facut ca numele unor
munti sa poarte insemnele sirdarului si culorii sale uluitoare: Muntele Rosu in
Ciucas, Piatra Arsa in Bucegi, Varful Rosu in Muntii Rodnei.
Uneori bujorul de munte ofera si surprize de proportii: cupele sale minunat
filigramate si la fel de frumos mirositoare sunt de culoare alba. Aceasta
surpriza a fost semnalata pe partea vestica a muntelui Rosu din Rodna, unde
s-au gasit bujori de munte cu flori abe imaculate.
Floarea de colt
Gingasa si uluitoare prin alcatuire, iti umple sufletul de frumusete. Cautata
pentru frumusetea sa aceasta a fost declarata monument al naturii si in
consecinta este ocrotita prin lege. Intalnita altadata si in locuri mai
domoale, astazi s-a refugiat spre culmi, in cotloanele muntilor calcarosi,
colti de stanca sau prin jgeaburi inaccesibile. Se intalneste cel mai adesea cu
caprele negre si ursii care parca stiu ca este o planta ocrotita de lege inca
din 1933. Infloreste in iulie - august. Popular este cunoscuta sub deverse
denumiri: albumita, canafi, floarea doamnei, simnic, flocostele, steluta,
floarea reginei, floare de colt.
Garofita Pietrei Craiului
Haladuind prin pajisti si fanete ne minunam de cromatica florilor
raspandite in iarba. Ele au mirosuri surprinzatoare, ce nu pot fi descrise sau
sintetizate, asa ca numai montaniarzii vor putea sa se bucure total de ceea ce
mama natura a creat. Puzderia de flori ce imbraca poenile este punctat de
fragile dar minunate garofite salbatice. Exista in Carpatii romaniei o garofita
unica (dianthus callizonus), a Pietrei Craiului, numita asa deoarece numai in
acesti munti poate fi intalnita. A fost descoperita cu mai bine de 100 de ani
in urma, iar botanistii Schott si Otschy au numit-o 'garofita cu prea
frumoase brauri'.
Alte specii de flori intalnite in Muntii Carpati:
Brandusa, Poroinicul, Pastita, Ghiocelul, Floarea Pastilor, Crucea voinicului,
Hododendronul alb, Podbalul, Laleaua pestrita (subspecia montana), Lumanarica
pamantului, Albastrele, Papucul doamnei, Sangele voinicului, Omagul, Coada
soricelului, Laptele stancii, Caldarusa, Spiculetul, Clopoteii, Flamanzica,
Vartejul pamantului, Sor cu frate, Cimbrisor, Galbenele de munte.
Fauna Muntilor Carpati
Amintind de fauna, putem spune ca padurile montane adapostesc o lume foarte
variata de animale, vertebrate (broaste, salamandre, serpi-vipere) si
nevertebrate (fluturi, albine, urechelnite, plosnite de padure, melci, diferite
muste), rozatoare (veverite, soareci de padure, lilieci, arici, cartite),
pasari (ciocanitoarea pestrita, mierla gulerata, ciocanitoarea cu trei degete,
cocosul de munte, cucuveaua de bradet), mamifere (ursi, cerbi, pisica
salbatica, mistreti, jderi, rasi, vidre,
