Premiile IgNobel

Premiile IgNobel

Fiindca suntem in perioada cuprinsa intre anuntarea Premiilor Nobel si decernarea lor, ar trebui sa spunem ceva si despre laureatii premiilor "IgNobel". Aceste premii, al caror nume contine o prescurtare a cuvantului englez "ignobel", adica "rusinos, dezonorant", se acorda anual pentru "cercetari care nu pot fi sau nu ar trebui reproduse". Premiile IgNobel au fost create de un om de stiinta, Marc Abrahams, si sunt atribuite anual de un juriu din care fac parte cativa laureati ai Premiului Nobel, cercetatori, atleti, manageri si chiar, cum specifica regulamentul, "un trecator aflat din intamplare acolo". Juriul se intruneste la Universitatea Harvard, iar premiile se inmaneaza la aceeasi prestigioasa universitate in cadrul unei ceremonii in care laureatii sunt bombardati cu avioane de hartie. Anual se primesc circa 5.000 de propuneri. Interesant este ca laureatii se deplaseaza la premiere pe banii lor si ca cca 20% dintre ei isi prezinta ei insisi candidaturile. Cei care primesc acest premiu de penibilitate sunt de obicei oameni de stiinta de mare reputatie, care insa publica si lucrari derizorii. De pilda biologul canadian Richard Wassersug, laureat in anul 2000 cu Ignobelul de biologie, a descoperit ca mormolocii de broasca se uita in oglinda mai ales cu ochiul stang. Dar Wassersug este profesor universitar de biologie, consilier la NASA si cronicar al emisiunilor de pe canalul "Discovery". Laureatii IgNobel de anul trecut au fost premiati pentru studii care au stabilit, printre altele, forta necesara pentru a trage o oaie pe diferite suprafete, au constatat ca gainile prefera persoanele bine imbracate sau au indicat cum trebuie ingrijite ranile provocate in cazul in care iti cade in cap o nuca de cocos. Intr-adevar, o asemenea nuca poate cantari 4 kg si cade de la cca 30-35 de metri

Iata alti laureati ai IgNobelului:

David Schmidt, profesor de fizica la Universitatea din Massachussets, a stabilit cauzele pentru care perdeaua de la dus onduleaza spre interior.

Takeshi Makino, de la Universitatea din Osaka, a creat un spray "de infidelitate", pe care femeile il pot aplica pe imbracamintea sotilor lor pentru a detecta adulterul.

Chittaranian Andrearde, de la Institutul national de sanatate mintala din Bangalore, a ajuns la concluzia ca a te scobi in nas e o activitate practicata de toti adolescentii.

Jack si Rexella van Impe, astrofizicieni de la Universitatea din Nymegen, Olanda, au ajuns la concluzia ca gaurile negre coincid cu localizarea Iadului.

Chris Niswander a creat un soft care detecteaza cazurile in care o pisica merge pe claviatura calculatorului.

O idee intr-adevar neobisnuita le-a adus IgNobelul sotilor Blonsky din New York: ei au creat o masa circulara pentru a ajuta femeile care nasc. Femeile ar urma sa fie legate de aceasta masa, care incepe sa se roteasca asemenea unei centrifuge, ajutand, spun ei, la expulzarea fatului.

Trebuie spus ca un IgNobel pentru Pace a fost decernat Marinei regale britanice, in care a fost dat un ordin care cerea militarilor ca la antrenamente sa nu traga cu tunul, ci doar sa strige: Bang! Dar si presedintele Frantei, Jaques Chirac, a fost distins cu Ignobelul pentru Pace fiindca a "celebrat" cea de a 50-a aniversare a bombardarii Hiroshimei cu o serie de explozii nucleare in Pacific.

Sa incheiem aceasta lista cu un IgNobel de biologie acordat lui Andres Barheim si HogneSandvik din Norvegia pentru studiul lor asupra "efectului pe care berea, usturoiul si smantana il au asupra poftei de mancare a lipitorilor".

Dupa cum spune creatorul IgNobelului, Marc Abrahams, "Pentru a desfasura o munca frustranta, cum este aceea a cercetatorilor, trebuie sa fi dotat cu un excelent simt al umorului. Oamenii de stiinta consacra zile intregi incercarii de a intelege ceea ce nimeni nu poate intelege. Numai sensul umorului iti permite sa disipezi aceasta sursa de frustrare permanenta

Bibliografie: Revista de stiinta si tehnica

Premiul Ignobel pentru Fizica 2008

Premiile IgNobel rasplatesc cele mai ciudate teme de cercetare.
Ele sunt acordate, vorba juriului, "pentru descoperirile care intai fac oamenii sa rada si abia apoi ii fac sa gandeasca."
Anul acesta distinctia pentru domeniul fizicii le-a revenit americanilor Dorian M. Raymer de la Scripps Institution of Oceanography si lui Douglas E. Smith de la University of California, San Diego, pentru o lucrare teoretica revolutionara: demonstrarea matematica a faptului ca firele de par se incalcesc inevitabil si se innodeaza de la sine.
Lucrarea premiata: 'Spontaneous Knotting of an Agitated String,' Dorian M. Raymer and Douglas E. Smith, Proceedings of the National Academy of Sciences, vol. 104, no. 42, October 16, 2007, pp. 16432-7.

Premii nobel pentru inventii si studii stupide

THU, 14 October 2004

Renumitele premii Nobel au si un revers deloc magulitor. Daca in fiecare an oameni de stiinta din cele mai diverse domenii sunt recompensati pentru munca lor de-o viata cu ravnitul premiu si intra in istoria umanitatii, exista si o serie de persoane care aspira la statutul de castigator al unui Nobel, insa au parte doar de amuzament la nivel mondial.

Cele mai stupide, nefolositoare inventii si realizari sau acele descoperiri care reusesc sa socheze membrii comitetului de decernare a premiilor IgNobel (Premiile Nedemne sau Rusinoase) prin inutilitate sunt premiate, insa in cadrul unei cermonii pe care nominalizatii nu o prea onoreaza cu prezenta. Premiile IgNobel au fost infiintate in anul 1991 de publicatia americana "Annals of incredible reserch" (Analele decoperirilor incredibile) si se decerneaza cu o zi inaintea ceremoniei premiilor Nobel, anul acesta fiind inmanate pe 30 septembrie. Iata cateva dintre inventiile demne de retinut la acest capitol rusinos si "geniile" care le-au gandit: John Trinkaus de la Scoala de Afaceri Zicklin din New York a fost premiat anul trecut pentru mai multe studii. Unul dintre ele se intituleaza "Iesirea din cladire" si demonstreaza faptul ca majoritatea oamenilor prefera sa iasa dintr-o cladire printr-o usa deschisa. Un altul, "Preferinte culinare referitoare la varza de Bruxelles", arata ca 50% dintre elevi si studenti nu agreeaza aceasta leguma. Andre Geim din Olanda si Sir Michael Berry de la Universitatea din Bristol au impartit in 2003 un premiu IgNobel pentru ca au reusit sa faca o broasca sa leviteze (sa pluteasca prin aer) cu ajutorul unor magneti. Doctorul Paul Bosland a fost "recompensat" pentru ca a reusit sa obtina o specie de ardei neiuti din vestitul ardei iute numit chili pepper. Tot in anul 2000, premiul IgNoble, pentru pace a revenit

Flotei regale britanice care a ordonat marinarilor sa nu mai foloseasca obuze adevarate la tragerile cu tunul, ci sa strige BOOM! Inventia i-a scutit pana acum pe platitorii de taxe de aproape un milion de lire sterline. Premiul pentru medicina in 1999 a fost obtinut de doctorul Arvide Vatle din Norvegia care a colectat, clasificat si studiat recipientele alese de pacientii sai atunci cand trebuie sa dea o proba de urina. Un an mai tarziu, Peter Barss a prezentat un important raport medical despre "Ranile provocate de caderea nucilor de cocos'. Yuri Struchkov a devenit faimos pentru ca in noua ani, din 1981 pana in 1990, a reusit performanta de a scrie si publica 948 de lucrari stiintifice, ceea ce inseamna ca a terminat cate una la fiecare 3,9 zile. Un studiu care a revolutionat in 2003 cresterea oilor in Australia este cel al unui grup de sapte cercetatori care a descoperit forta optima pentru a trai oi pe diverse suprafete.