IMPORTANTA SEMAFORIZARII IN CENTRELE URBANE AGLOMERATE
Primul semafor din istoria omenirii a fost un model care functiona pe gaz si a fost instalat la Londra la data de 10 decembrie 1868, la intersectia dintre Bridge Street si Palace Yard. Lanterna era montata pe un pivot de otel de 7 m inaltime. Pe o parte era rosie iar pe cealalta parte era verde. Pivotul de sustinere era rotit cu ajutorul unui levier de catre un agent de politie
In 1908 se stabilesc,
in cadrul unei Conferinte internationale, primele reguli mondiale
pentru semnalizarea pe drumuri. Merita mentionat ca cu aproape
100 de ani inainte, adica in 1807, Napoleon a impus in Europa
circulatia pe dreapta, aceasta inscriindu-se printre masurile luate in
cadrul blocadei continentale contra Angliei. Primul semafor electric, inventat de James Hodge, a
fost instalat la data de 5 august 1914 in
Semaforul automat, asa cum este cunoscut astazi, a fost introdus in 1926. Evolutia acestuia este remarcabila, ajungandu-se astazi la semafoare inteligente. De fapt, acestea primesc informatii de la camere video si senzori de prezenta incastrati in carosabil, respectiv de la senzori de gaze poluante si, pe baza unui program, dirijeaza traficul auto in mod automat
Semaforizarea intersectiilor cu trafic numeros a devenit o necesitate pentru a se asigura fluidizarea traficului si pentru a se evita blocajele din trafic si alte evenimente rutiere neprevazute.
Multe orase s-au dezvoltat si au crescut in dimensiuni intr-o perioada foarte scurta, lipsindu-le insa infrastructura de drumuri necesara unui trafic modern, precum si fondurile necesare implementarii acesteia. Acest fapt conduce la folosirea ineficienta a retelei de drumuri, de multe ori sub forma unor drumuri intinse, cu multe semafoare, adesea foarte apropiate intre ele. Efectul opririi vehiculelor intr-o intersectie semnalizata este formarea unei cozi in spatele liniei de oprire. Cand aceasta coada este eliberata de culoarea verde a semaforului, ea se va descarca la capacitatea maxima (fluxul de saturatie) si va inainta sub forma unui pluton. Daca atunci cand plutonul se apropie de o alta intersectie semaforizata, timpul de sosire coincide cu inceputul timpului de verde, vehiculele nu au nici o intarziere la trecerea prin intersectie. Daca plutonul trebuie sa opreasca, coada de asteptare se mareste si poate depasi capacitatea drumului, crescand pana provoaca blocaj si in intersectia anterioara.
Obiectivele coordonarii semafoarelor sunt:
prevenirea extinderii cozii de vehicule dintr-o intersectie si interferarea
acesteia cu alte intersectii;
cresterea capacitatii drumului;
sporirea confortului soferului prin reducerea numarului de opriri si
fluidizarea traficului;
oferirea unor intarzieri totale minime pentru utilizatorii drumurilor,
micsorand timpul de calatorie;
reducerea consumului de combustibil - deci reducerea poluarii in zona;
impunerea unei conduite de siguranta soferilor, deoarece ei merg grupati cu
viteza stabilita pentru unda verde; se reduce astfel probabilitatea depasirii
vitezei maxime legale si implicit a numarului de accidente ca si gravitatea
acestora.
La mijlocul anilor '90 au fost introduse semafoarele cu leduri in locul celor care utilizau becuri incandescente sau cu halogen. Spre deosebire de luminile incandescente, care folosesc un singur bec, semafoarele cu leduri contin o multime de elemente luminatoare aranjate in diferite modele. Vazute de la distanta, acestea par ca o continua sursa de lumina.
Semafoarele cu leduri au cateva avantaje fata de semafoarele cu bec, cum ar fi:
- mai mare eficienta energetica (pot fi si solare)
- durata mai mare de functionare maasurata in ani
- mai buna iluminare si un contrast mai bun impotriva razelor soarelui
- abilitatea de a afisa mai multe culori pe aceeasi lampa (in cazul in care leduri de mai multe culori sunt dispuse pe aceeasi lampa)
- scimbare a luminii mult mai rapida
In mod necontrolat, structura orasului se subordoneaza necesitatilor impuse de transport. Un efect negativ asupra amenajarii teritoriului urban (in vederea realizarii cailor de rulare pentru vehicule) il are scoaterea din circuitul normal de folosinta a unor suprafete de teren imense.
Pe de alta parte, chiar arterele de circulatie sunt blocate de vehicule parcate, ceea ce conduce la strangularea traficului, cel mai adesea in zonele centrale, cu efecte paralizante asupra activitatilor economice si sociale. Apare astfel paradoxul: o imobilitate crescanda datorita abuzului de mobilitate.
Odata cu cresterea necontrolata a numarului unitatilor de transport, pe o aceeasi infrastructura stradala, nedezvoltata in acelasi ritm precum cresterea numarului de vehicule, conduce la efectul de "inecare" a circulatiei rutiere, prin depasirea capacitatii de circulatie a arterelor si blocarea intersectiilor. Printre cele mai importante efecte secundare produse de aceasta situatie reala , din nefericire, sunt deprecierea calitatii aerului in mediile urbane si scaderea dramatica a sigurantei pe drumurile publice. Alarmant este faptul ca aceste efecte se produc in cazul Romaniei, la scara nationala.
In conditiile cresterii spectaculoase a traficului rutier prin localitatile tarii noastre se impune ca din ce in ce mai mult sa fie studiata problema "rationalizarii traficului". Tendinta generala a tarilor occidentale cu resurse materiale si disponibilitati tehnice este aceea a supunerii traficului la un control cat mai organizat si bine pus la punct. De aceea, pentru realizarea acestui deziderat, se fac eforturi in directia introducerii semaforizarii la un numar cat mai mare de intersectii. Aceasta prezinta doua avantaje:
1 - permite controlul strict al traficului;
2 - asigura o buna ordonare si fluenta in trafic.
Avand in vedere aceste aspecte se impune studiul practic al realizarii unor algoritmi de optimizare si sincronizare a intersectiilor semaforizate. Se are in vedere faptul ca toate intersectiile importante, care prezinta probleme majore in trafic, tind sa fie semaforizate.
In conditiile cresterii spectaculoase a traficului rutier, se impune din ce in ce mai mult sa fie studiat problema rationalizarii acestuia. Tendinta generala este aceea de a supune traficul la un control cat mai organizat si cat mai bine pus la punct. De aceea se impune studiul practic al unor algoritmi de optimizare si sincronizare a intersectiilor semaforizate, deoarece in toate intersectiile importante care prezinta probleme in trafic se impune introducerea semaforizarii.
