CONVERTORUL DE C.C. RIDICATOR( BOOST)



CONVERTORUL DE C.C. RIDICATOR( BOOST)

Fig. 6 Schema de principiu a convertorului ridicator (boost)

Fig. 7 Implementarea convertorului ridicator(boost)

Fig. 8 Circuitele echivalente ale convertorului ridicator(boost)

Pentru a transforma un



an> convertor coborator in unul ridicator trebuie inversate pozitiile sarcinii si a sursei de intrare.

Ca si in cazul precedent se foloseste un trazistor si o dioda.Este indicat tranzistorul npn pentru a evita o tensiune de comanda a sa cu masa flotanta.

Pastrand notatia Ts pentru perioada de comanda a tranzistorului Q, pe durata MTs , (M<1), se comanda conductia la saturatie a lui Q.

Dioda D este blocata ,fiind polarizata invers de tensiunea Vs.

Pe durata (1-M)Ts tranzistorul Q ramane blocat, curentul mentinut de inductanta L se va inchide prin dioda D si circuitul de sarcina .

Se dau formele de unda ale unora din marimile care intervin in functionarea convertorului, in ipoteza unei capacitate C de valoare foarte mare, astfel ca tensiunea de iesire sa poata fi considerata ve = Ve = constanta.

Scriind ecuatia de echilibru a volt-secundelor tensiunii vL de la bornele inductorului L rezulta:

          ViMTs = (Ve- Vi) (1-M)Ts ,                 

Deoarece M<1→ Ve/Vi>1, deci convertorul nu poate furniza decat o tensiune de iesire mai mare ca cea de intrare , de unde deriva si numele sau de convertor ridicator(boost).

                     

Fig. 9  Formele de unda ce caracterizeaza functionarea convertorului ridicator (boost)

https://www.qtransform.com/ - converteste unitati de masura

Forma de unda a curentului prin inductorul L, iL ,este identica cu cea a curentului debitat de sursa de intrare Vi,ii. S-a pastrat notatia IL pentru valoarea medie a curentului iL.

Scriind egalitatea energiilor debitate de sursa Vi si disipata pe rezistorul R intr-o perioda Ts obtinem:

          Ts

          ∫Viiidt =   ∙ Ts  IL ViTs = ∙ Ts   IL =

           0

Riplul curentului prin inductor :

          ∆iL =, este cu atat mai mare cu cat M este mai mare.

Valorile maxime repetitive ale curentilor prin tranzistorul Q si dioda D rezulta:

            IQmax = IDmax = IL max = IL +  =  ,

iar valorile medii ale acestor curenti sunt:

            IQ = MIL = , ID = (1- M)IL =

Solicitarile in tensiune ale tranzistorului si diodei sunt:

            VQmax = VDimax = Ve

Fig. 10 Caracteristica de reglaj a convertorului ridicator

Se constata ca pentru alegerea tranzistorului si a diodei trebuie cunoscuta gama de variatie a tensiunii Ve, careia ii va corespunde o anumita gama de variatie a foctorului de comanda M. Toate marimile de interes se calculeaza pentru valoarea maxima a acestuia.Curentul maxim prin inductor intervine direct in calculul circuitului magnetic al acestuia.

style='text-indent:.5in'>Fig. 11 Forma de unda a tensiunii de iesire

Pe intervalul de timp t € [0, MTs] ,condensatorul C apare conectat doar la rezistenta R, deci tensiunea la bornele sale va fi:

                   

Ve = Vemaxe – t/RC , Vemin = Vemaxe - MTs/RC

           

           

  Vemin ≈ Vemax

Considerand acum  Vemax≈ Ve =    si Ts = obtinem:

                                         ∆ve

Se constata ca pe masura ce M se apropie de 1 riplul tensiunii de iesire creste foarte mult.

In continuare ne propunem sa analizam functionarea schemei considerand inductorul real.

In fig. 12 a fost introdusa rezistenta inductorului RI.

Fig. 12 Schema convertorului ridicator(boost) considerand si rezistenta inductorului

In prezenta sa randamentul de conversie este subunitar si anume:

                                    η =

Notand cu   α =    si folosind relatiile :

                             

 ID =

obtinem:

                                    η =

Dar randamentul poate fi calculate si cu raportul puterilor medii de la intrare si iesire.Deci:

                                    η =  (1-M),

de unde rezulta:

                     

In ceeace priveste caracteristica de reglaj a convertorului se observa ca raportul de conversie al tensiunilor nu poate depasi valoarea Ve/Vi = 1∕ 2√α,care se obtine pentru un factor de comanda M = 1- √α.Pentru M> 1-√α tensiunea de iesire incepe sa scada, iar pentru M = 1 ea devine nula.

Reprezentand variatia randamentului cu foctorul de comanda M, se constata o pronuntata scadere a randamentului pe masura ce M se apropie de 1.

Convertorul ridicator(boost) prezinta doua dezavantaje:

-         nu poate furniza tensiuni de iesire mai mari decat cea de intrare;

-         curentul de iesire ,care se inchide prin dioda, are un pronuntat caracter pulsator conducand la perturbatii prin interferenta electromagnetica.Curentul debitat de sursa Vi este mai neted datorita prezentei la intrare a inductorului L.

Fig. 13 Caracteristica de reglaj si randamentul convertorului ridicator (boost) considerand rezistanta inductorului


ECoduri.com - Coduri postale - adresa, caen, cor

Politica de confidentialitate



Copyright © Contact | Trimite document


Ultimele documente adaugate
Mihai EminescuMihai Eminescu
   - Opere romantice - autori si opere reprezentative Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi, Richard Wagner
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai EminescuMihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea EliadeMircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile AlecsandriVasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil GirlenuEmil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca CaragialeIon Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea EliadeMircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai EminescuMihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George CalinescuGeorge Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului



Scriitori romani