TRANZACTIILE INTERNATIONALE IN CONTRAPARTIDA - MODALITATE DE REALIZARE A COMERTULUI MONDIAL
CUVINTE CHEIE
Contrapartida
Barter
Bay-back
Barter
Compensatie
Compensatii financiare
Contr apartida
instrumentelor financiare derivate
REZUMAT
Teza de doctorat cu titlul de mai sus aduce un numar semnificativ de contributii care ne-au permis sa imbunatatim experienta si cunostintele care fundamenteaza activitatea tranzactiilor comerciale in contrapartida ca modalitate de re alizare a comertului mondial. In noul context al internationalizarii si globalizarii, tot mai multe state pun accentul pe derularea fluxurilor comerciale in contrapartida.
Contrapartida s-a impus ca o solutie de dezamorsare a schimburilor internationale blocate in conditiile penuriei valutare resimtita de un numar mare de tari, de regula in curs de dezvoltare dar si dezvoltate, mai ales in timp de criza economica sau financiar valutara, asa cum este cazul si in prezent in economia mondiala. Mai mult, necesitatea acuta de a exporta a tarilor puternic industrializate, unde fenomenul supraproductiei tinde spre cronicitate, a stimulat acest gen de comert.
In acest context, contrapartida a devenit un fenomen deosebit de complex, durabil, cu un caracter logic, care a inregistrat o crestere constanta, ca volum valoric, cu o arie geografica si o mare diversitate de forme si mecanisme de realizare.
Cercetarea a fost orientata asupra celor mai importante aspecte: 1. analiza atenta a problematicii referitoare la abordarea contrapartidei in retrospectiva si prospectiva acestor fluxuri (Evolutia istorica a comertului in contrapartida, Cauzele dezvoltarii schimburilor in contrapartida, Implicarea activa a tarilor in curs de dezvoltare in tranzactiile comerciale in contrapartida, Contrapartida in tarile aflate in tranzitie, precum si in tarile dezvoltate). Totodata, cercetarea evidentiaza si analizeaza pe langa avantajele aparente ale schimbului in contrapartida si argumentele economice puternice impotriva acestor activitati care se bazeaza in principal pe principii de eficienta.
Din aceasta analiza se constata un dinamism sustinut in institutionalizarea si reglementarea juridica a contrapartidei in mai toate tarile in curs de dezvoltare si in tranzitie. De aici se distinge clar o trasatura comuna pentru aceste tari, faptul ca reglementarile referitoare la contrapartida sunt incluse in legislatia generala de comert exterior, iar factorii operanti sunt aceiasi care realizeaza si tranzactiile de comert traditional. De asemenea am demonstrat pe baza de date reale ca dezvoltarea contrapartidei in tarile occidentale este un rau necesar, pentru economia acestora.
Expansiunea tranzactiilor in contrapartida a avut ca rezultat aparitia de noi specialisti pentru mijlocirea unor astfel de tranzactii (casele de comert, furnizori de servicii, de informatii). In acelasi timp am constatat ca aceste tranzactii sunt pregatite si gestionate de catre firme.
Referitor la acest aspect in lucrare se face o analiza detaliata a atitudinilor oficiale fata de tranzactiile in contrapartida (SUA, tarile dezvoltate, organizatiile economice internationale, corporatiile multinationale si tarile in curs de dezvoltare) din care rezulta puncte de vedere pro sau contra, dar in final se poate spune ca toate aceste entitati considera contrapartida un mecanism comercial la care se poate apela.
In capitolul al II-lea, intitulat: Aranjamente de contrapartida practicate in relatiile internationale teza de doctorat prezinta pe larg aceste aranjamente comerciale: barterul (concept, evolutie, caracteristici, sisteme in utilizarea barterului, mecanismul compensatiei prin barter); minibarterul; contracumpararea (achizitii induse sau legate); compensatia bazata pe cumparari anticipate; contrapartida inversata; compensatiile industriale intemeiate pe transferul de tehnologie (cumpararea in retour sau de produse rezultate, buy-back, achat en retour); operatiunile offset (aranjamente compensatorii); schimbul de debite (datorii); compensarile financiare la nivel interstatal (clearing) - mod de creare si functionare, acordurile de clearing bilateral si multilateral; operatiunile de switch (concept, necesitate, precum si mecanismul acestor operatiuni cu toate avantajele si dezavantajele lor), precizand ca derularea in principiu a acestor operatiuni, combinatiile si tipurile lor s-au diversificat continuu.
Cunoasterea mecanismului acestor aranjamente comerciale, inclusiv cele de switch ne duce la concluzia ca inarmarea agentilor economici interesati cu aceste tehnici le permite sa dimensioneze in mod corect contrapartida, mai ales in conditiile actuale cand in economia mondiala s-a declansat criza financiar valutara cu efecte directe asupra acesteia, a politicilor nationale din diverse tari, a tehnicilor de derulare si a institutiilor internationale abilitate.
In capitolul al III-lea, referitor la Compensarile, decontarile si transferurile de fonduri in relatiile bancare internationale. Rolul noilor intermediari in aranjamentele de compensatii, argumentul meu a pornit de la faptul ca in cadrul sistemului bancar modern exista un sistem de plati in care se angajeaza milioane de beneficiari fiecare dintre ei titulari de cont la diferite banci, iar efectuarea platilor devine in acest context un proces complex care are loc prin cooperarea bancilor si care presupune compensarea reciproca a platilor (compensari bilaterale si multilaterale) care constituie "un sistem de lichidare de creante prin concentrarea tuturor debitelor pentru toti debitorii si tuturor creantelor pentru toti creditorii, catre un singur debitor si creditor, unde se face apoi diferenta si se obtine pentru fiecare participant un singur sold debitor sau creditor, dupa natura soldului operatiunilor de compensatie". Aici am elaborat o explicatie referitoare la relatiile de plata internationale evidentiind faptul ca in cadrul decontarii acestora au loc o serie de comportamente specifice cum ar fi: incheierea unor conventii de colaborare cu bancile straine, atribuirea si confirmarea reciproca a statutului de banca corespondenta care sa asigure cooperarea in relatiile de plati precum si stabilirea de norme internationale privind formularea mesajelor de plati, circuitul si acoperirea lor, norme obligatorii pentru bancile implicate.
Relatiile internationale reciproce intre banci a dus la cresterea rolului mesajului intre banci, la utilizarea sistemului SWIFT in cresterea operativitatii transferurilor de fonduri pe plan international, a sistemelor europene de decontare bruta in timp real (target) de valori mici si mari, a operatiunilor de plati si compensari bancare internationale privind cardurile si cecurile de calatorie (sistemul Europay International, VISA), a sistemelor de plati si decontari ale titularilor de cont pe plan international.
Tot aici sunt analizate aspectele referitoare la rolul noilor intermediari in mijlocirea tranzactiilor in contrapartida (bancile specializate in acordarea de consultanta in derularea contrapartidei, creditarea operatiilor de contrapartida), mecanismele de finantare si de plata in aranjamentele de contrapartida (Trustee Acount, factoringul, forfetingul).
In finalul acestui capitol sunt evidentiate riscurile de decontare in retelele de plati si compensari si de derulare a operatiunilor in contrapartida precum si metodele de contracarare a lor.
Derularea in conditii optime a contrapartidei presupune cu necesitate analiza cadrului contractual al operatiunilor in contrapartida in comertul international si explicarea derularii contractelor in contrapartida evidentiind in special barterul si comertul cu plata in contrapartida, ca institutii proiectate in scopul de a se ocupa de problemele contractuale.
Problemele
contractarii operatiunilor in contrapartida sunt analizate in legatura cu cele
referitoare la negocierea acestor operatiuni, fapt care ne demonstreaza ca
acestea se dovedesc a fi afaceri avantajoase pentru toti partenerii si presupun
existenta
unui cadru legislativ riguros, utilizarea unor mecanisme comerciale
si financiare reciproc avantajoase bazate pe un spirit de cooperare intre parti.
Finalizarea negocierii deblocheaza drumul spre un contract de contrapartida. In functie de formele operatiilor de
contrapartida - compensatie sau operatiune paralela, se poate utiliza un
contract pentru ambele fluxuri de marfa sau doua contracte dar legate,
conditionate din punct de vedere juridic; incheierea unui singur contract de
baza, in care apar drepturile si obligatiile de baza ale partilor legate de
operatiunea de contrapartida - separat, se incheie contracte de export, de
import, sau de cooperare industriala, care se vor constitui in anexe la actul
fundamental; semnarea unui contract-cadru privind operatiunea in contrapartida
- partile semneaza, in acest caz, doua contracte independente, unul de export
si altul, de import, incheind, totodata, un protocol, sau un acord-cadru,
care are rolul de a face legatura intre aceste doua contracte, consemnand
obligatiile partilor.
Pornind de la tipurile de compensatii pe care le-am prezentat in prima parte a lucrarii si de la caracteristicile acestora (cantitatile de marfa nu se platesc in valuta ci se compenseaza reciproc), compensarea este de regula integrala; iar baza juridica o constituie un contract care se refera atat la operatiunile de import cat si la cele de export.
In lucrare sunt analizate doar contractele de barter, contra-cumparare si buy-back, modelul exportului si plata cu marfuri, importul de bunuri in principal tehnologice, contractele de barter in contrapartida in economiile in tranzitie (contractele de comert ca pretext pentru investitiile straine, contractele de comert in contrapartida ale Romaniei).
In acest capitol am prezentat modelul specializarii barterului international. Argumentul ca plata in natura poate avea avantaje fata de plata in numerar contrazice cunostintele de teoria banilor. Parerea generala este ca barterul este ineficient deoarece nu depaseste dubla coincidenta a problemei nevoilor asa cum o fac banii. Plata in produse ridica probleme deoarece este dificil de demonstrat calitatea bunurilor oferite ca mijloc de plata. Aceste probleme au implicatii firesti in stabilitatea acelor bunuri calificate ca mijloc de plata in barterul international. Aceasta alegere va explica structura de export a barterului. Este o dovada ca in opozitie cu argumentele literaturii referitoare la contrapartida, noile bunuri pot fi alese ca bunuri de export in contrapartida deoarece tarile in curs de dezvoltare gasesc dificila comercializarea lor. Acest lucru va conduce la o atenuare a riscurilor contractuale.
Tot aici se face referire la structura de import a barterului si se explica de ce importurile in contrapartida sunt predominat produse tehnologice. De asemenea, am demonstrat cum un contract de contracumparare poate rezolva problema transferului de tehnologie chiar daca cele doua produse nu sunt inrudite/legate din punct de vedere tehnologic.
Ca si barterul, contracumpararea poate rezolva problema solvabilitatii tarilor puternic indatorate, chiar daca in ambele tranzactii au loc plati in moneda. Cum poate legatura dintre cele doua tranzactii, importul si exportul, sa atenueze riscul moral al transferului de tehnologie si al rambursarii creditului. Argumentam ca exportul dintr-o tara est-europeana sau in curs de dezvoltare serveste ca o garantie ce impiedica inselaciunea in calitate si neplata importului initial din tara industrializata. Exportul trebuie sa fie profitabil atat pentru tara industrializata cat si pentru cea din tarile in curs de dezvoltare sau in tranzitie, iar contractul este intocmit astfel incat exportul sa devina putin profitabil pentru oricare dintre parti care nu-si respecta obligatiile la importul original, fie el transfer de tehnologie sau plata a importului. Cu toate ca importul si exportul nu sunt legate din punct de vedere tehnologic, contractul de comert in contrapartida stabileste o legatura financiara care imbunatateste interesele partilor implicate. Interesant este ca problema solvabilitatii poate ajuta la rezolvarea problemei transferului de tehnologie a tarilor in curs de dezvoltare si astfel contrapartida poate fi o modalitate eficienta de substituire a investitiilor straine directe cand aceste tari sunt refractare in ceea ce priveste acordarea accesului capitalului strain pe piata interna.
Aceste aspecte, consider ca au crescut in valoare prin utilizarea instrumentarului matematic si elaborarea de modele matematice care pot permite elaborarea de previziuni in cadrul exportului.
In partea finala a tezei de doctorat se face o analiza a comertului international in contrapartida si a compensatiilor bancare ale Romaniei in contextul globalizarii. Pentru Romania, schimburile in compensatie au cunoscut, in ultimele patru decenii ale secolului trecut o puternica afirmare. Acest lucru a fost impus de deteriorarea permanenta a competitivitatii la extern si a lipsei mijloacelor de plata recunoscute pe plan international. In acest sens, Romania si-a creat un cadru juridic adecvat, avand in vedere avantajele pe care le prezenta contrapartida precum si importanta ei economica considerabila.
Delimitarea principalelor probleme - de natura juridica - pe care le pune comertul in contrapartida (privit ca modalitate concreta de desfacere pe pietele externe si, in acelasi timp, de asigurare a aprovizionarii pe pietele respective), precum si evidentierea unor posibilitati de actiune in vederea perfectionarii incheierii si executarii unor astfel de operatiuni era dupa parerea noastra absolut necesara.
Analiza diferitelor aranjamente de contrapartida au permis legiuitorului roman gruparea acestora in mai multe categorii:
- aranjamente pentru operatiuni comerciale sau financiare (barter, swap, switch, clearing, counterpurchase, contraprestatii comerciale etc.);
- aranjamente industriale care depasesc sfera schimburilor de marfuri si servicii si includ operatiuni de productie (livrarea de utilaje pe credit rambursabil in produse coproductie, cooperare tehnico-stiintifica etc.).
De remarcat ca structura contrapartidei Romaniei se refera la relatiile cu tarile din Europa Centrala si de Est, cu tarile in curs de dezvoltare si cu unele tari dezvoltate. Schimburile compensatorii ale Romaniei cu acest grup de tari se poate aprecia ca fiind caracterizate printr-o diversitate a formelor utilizate si printr-o structura pe produse intr-o anumita masura diferita.
In perioada de tranzitie, relatiile comerciale ale Romaniei, in contextul derularii reformelor economice au cunoscut, la randul lor, o restructurare profunda si reasezarea lor pe baze noi emanand din insasi economia de piata. In cadrul acestui proces de restructurare profunda a economiei nationale a Romaniei, relatiile in contrapartida joaca un rol important, atat in prezent cat si in perspectiva. In finalul acestui capitol, lucrarea prezinta pe larg compensarile si transferurile interbancare in Romania (casele de compensare clasice si electronice, sistemul de transfer al fondurilor de transfer mici si mari, precum si sistemul de decontari brute in timp real) De asemenea, lucrarea staruie asupra analizei tratamentului riscului de credit al contrapartidei in cazul instrumentelor financiare derivate (tranzactiile de rascumparare, operatiunile de dare/luare de titluri/marfuri cu imprumut, al tranzactiilor cu termen lung de decontare si al tranzactiilor de creditare in marja pentru cooperativele de credit din cadrul retelelor cooperatiste).
Toate aceste aspecte scot in evidenta expansiunea comertului international contemporan, ca urmare a dezvoltarii productiei mondiale, precum si atragerea in circuitul economic mondial al unor tari cu niveluri de dezvoltare economico-sociale diferite au determinat orientari noi in modalitatile si mecanismele clasice de desfasurare a relatiilor economice, comerciale, financiare, valutare si de credit internationale. Intre aceste noi orientari se inscrie si desfasurarea unei parti importante a volumului comertului international (cca. 20-25% dupa unele aprecieri) pe baza unor aranjamente implicand schimbul marfii contra marfa, fara interventia mijloacelor de plata internationale.
