Scopul strategiei si angajamentul Guvernului privind reforma administratiei publice

            Existenta unei administratii eficiente si democratice reprezinta unul dintre cele mai importante criterii care definesc modernitatea unei tari. In acest moment, Romania nu dispune de o astfel de administratie.

            De aceea, o prioritate majora a Guvernului Romaniei este realizarea, in cativa ani, a unei reforme reale prin care administratia publica din tara noastra sa se situeze la nivelul standardelor europene si sa se caracterizeze prin transparenta, predictibilitate, responsabilitate, adaptabili tate si eficacitate.

            In

fapt, este vorba de o reforma profunda. Este evident ca, pentru a reusi, reforma nu poate sa se realizeze numai prin efortul si vointa politica a actualului Guvern. Este nevoie de un efort colectiv si structural la nivelul intregii societati.

Pentru a satisface aceasta prioritate, in anul 2001, Guvernul Romaniei a adoptat Strategia privind accelerarea reformei in administratia publica. Dupa trei ani, se recunoaste faptul ca, rezultatele obtinute nu sunt satisfacatoare. Obiectivele fixate atunci au fost prea ambitioase, necesitand mijloace financiare considerabile, la concurenta cu alte prioritati. Realizarea unor obiective, de o asemenea anvergura, presupune si o schimbare a mentalitatilor atat in actul de guvernare, cat si la nivelul intregii societati.

            S-au inregistrat progrese reale, prin adoptarea unui pachet complex de legi privind functia publica, descentralizarea serviciilor publice, finantele publice locale, lupta impotriva coruptiei si prin infiintarea unor noi institutii, care sa pregateasca si sa puna in aplicare reformele.

            Practica a aratat, insa, ca multe din aceste legi nu au fost bine aplicate, iar noile institutii nu si-au indeplinit in totalitate misiunea. Aceasta constatare generala a fost de mai multe ori exprimata in rapoartele Comisiei Europene. De aceea, reforma administratiei publice ramane una dintre cele mai importante prioritati pentru urmatorii trei ani, pana la momentul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.

In acord cu Comisia Europeana, Guvernul a identificat trei domenii in care trebuie sa se faca progrese semnificative in perioada imediat urmatoare. Acestea sunt: functia publica, descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice si procesul de formulare a politicilor publice.

            Aceste trei domenii au fost abordate de o maniera unitara sub autoritatea directa a ministrului administratiei si internelor. A fost elaborata o strategie coerenta, pe deplin asumata de Guvernul Romaniei. In forma sa actualizata, strategia de reforma a administratiei publice este rezultatul nu numai al alegerii unei solutii tehnice, ci in egala masura si al unei decizii si vointe politice. Noua strategie de reforma se bazeaza  atat pe resurse financiare de la bugetul national, cat si pe fonduri europene. Pe de alta parte, strategia consfinteste transferul de putere de la nivel central la nivel local, ca o componenta a procesului democratic.

1.1 Analiza diagnostic a sectorului administratiei publice

            Cu toate ca, in perioada 2001 - 2003, s-au desfasurat o serie de actiuni concrete de reforma (anexa nr. 2), care s-au axat in principal pe crearea cadrului legislativ si institutional, necesar realizarii obiectivelor generale de reforma a administratiei publice, analizele tehnice elaborate de expertii romani, cu sprijinul unor specialisti straini, au scos in evidenta urmatoarele aspecte:

Ø      Pana acum, schimbarile din sistemul administrativ au fost determinate in special de factori externi (restrictii financiare, etc). Astfel, logica interna a functionarii administratiei publice a dovedit tot mai multa lipsa de consecventa, iar analiza si fundamentarea politicilor publice a fost inadecvata sau chiar a lipsit, ceea ce a condus la o diminuare a capacitatii administrative necesare pentru implementarea politicilor sau aplicarea prevederilor legale.

Ø      In destule cazuri, autoritatea a fost folosita excesiv, reformele au fost implementate ierarhic, iar functionarii publici au fost considerati mai degraba obiecte decat subiecte ale reformei, generandu-se astlel disfunctionalitati in managementul resurselor umane.

Ø      Ministerele sunt preocupate foarte mult de activitati administrative curente, acestea avand mai ales rol de reglementare, iar agenda politica nu reflecta intotdeauna problemele esentiale ale administratiei publice.

Ø      Desi elaborarea politicilor reprezinta rolul principal al Guvernului, i s-a acordat o importanta secundara si a existat o sustinere tehnica relativa in acest sens. De asemenea, mecanismele de coordonare sunt slab dezvoltate, ceea ce diminueaza coerenta  procesului decizional.

Ø      Activitatile angajatilor din sectorul public nu sunt planificate adecvat, nu se bazeaza pe programe pe termen lung, nu exista o continuitate a actiunilor si predomina problemele curente rezolvate ad-hoc.

Ø      In ceea ce priveste descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice, acest proces nu a fost dus pana la capat, in sensul ca nu s-au transferat resursele financiare corespunzatoare si nu s-au stabilit clar competentele transferate si nivelurile de descentralizare .

Ø      Capacitatea de implementare a legilor adoptate este slaba, mentinandu-se o eficienta scazuta si in multe cazuri politizari ale administratiei.

Ø      Lipsa unui sistem integrat intre procesul de formare initiala si continua a functionarilor publici si planul de cariera al acestora a condus la lipsa de atractivitate a sectorului public pentru tineri.

1.2 Prioritatile reformei

            In acord cu cerintele impuse de procesul de modernizare al administratiei publice si al integrarii europene, si tinand seama de concluziile desprinse in urma analizelor diagnostic, se au in vedere urmatoarele prioritati pentru reforma administratiei publice:

Ø      reforma functiei publice va asigura crearea unui corp profesionist de functionari publici, stabil si neutru din punct de vedere politic prin implementarea unui cadru legislativ unitar si coerent si dezvoltarea coeziunii strategiilor de management al resurselor umane si de instruire profesionala, prin deplinul angajament al ministerelor, agentiilor si al altor organisme guvernamentale.

Ø      reforma administratiei publice locale prin continuarea procesului de descentralizare si al celui de deconcentrare a serviciilor publice prin care trebuie sa se asigure :

·        imbunatatirea managementului serviciilor publice la nivel local si cresterea calitatii acestora;

·        alocare coerenta a responsabilitatilor, resurselor financiare si drepturilor legate de serviciile oferite.

Ø      imbunatatirea procesului de formulare a politicilor publice prin crearea sistemelor de coordonare si imbunatatirea capacitatii de management a structurilor guvernamentale. 

1.3 Obiectivele cheie ale reformei

            In domeniul functiei publice, calitatea scazuta a serviciilor publice oferite, motivarea insuficienta a functionarilor publici, manifestarile de coruptie in sistem, imaginea nefavorabila in fata opiniei publice, constituie neajunsuri care vor fi reduse prin realizarea urmatoarelor obiective pe termen mediu:

·        Stabilirea procedurilor de recrutare, gestiune si formare a functionarilor publici, printr-un pachet de reguli si norme ce pot fi efectiv puse in aplicare;

·        Reforma sistemului de salarizare in sensul omogenizarii si tratarii echitabile a tuturor categoriilor de functionari publici prin crearea si implementarea unui sistem unitar de salarizare a functionarilor publici motivant, simplu si transparent care sa permita atragerea de functionari competenti;

·        Ameliorarea imaginii administratiei publice, prin cresterea transparentei actului administrativ si luarea unor masuri anticoruptie ferme, vizibile pentru opinia publica.

            Pentru realizarea acestor obiective, in perioada imediat urmatoare vor fi luate urmatoarele decizii:

·        Cresterea mijloacelor financiare si umane ce vor fi alocate Agentiei Nationale a Functionarilor Publici si Institutului National de Administratie. Acest lucru se va realiza prin bugetul pe anul 2005, in paralel cu asumarea obtinerii de rezultate certe. In acelasi timp, numarul personalului Agentiei Nationale a Functionarilor Publici va fi crescut in anul 2004 cu 20 de posturi. Stabilirea cerintelor specifice pentru noile posturi se va face astfel incat sa permita dezvoltarea capacitatii institutionale a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici de a elabora, implementa, monitoriza si coordona aplicarea politicilor privind managementul resurselor umane in sistemul functiei publice. De asemenea, perfectionarea functionarilor din cadrul Agentiei, se va face pe baza unui plan anual, tinand cont de cunostintele deja dobandite;

·        Absolventii primei promotii a Programului Tinerilor Profesionisti vor fi angajati in cadrul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice, precum si in cadrul altor ministere si autoritati publice;

·        Lansarea unei licitatii internationale pentru un proiect de elaborare a unei baze de date care sa raspunda necesitatilor reale ale unui management eficient al functiei publice (repartizarea personalului, derularea carierei, masa salariala etc.). Costul estimat al acestui proiect este de 5 milioane euro. Guvernul Romaniei se angajeaza sa participe la cofinantarea acestui proiect. Pe baza studiului in curs de elaborare, intreprins cu sprijinul DFID, a rezultat necesitatea crearii si implementarii unui sistem de colectare a informatiilor necesare pentru baza de date astfel incat aceasta sa poata produce analize si rapoarte complexe care sa permita evaluari calitative si cantitative ale sistemului functiei publice. De asemenea se doreste inter-operabilizarea bazelor de date care pot facilita colectarea informatiilor necesare pentru o mai buna gestionare a resurselor umane in administratia publica (ex. baza de date a Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi Sociale, a Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate, a Inspectoratelor Teritoriale de Munca, a Politiei);

·        Recrutarea, intre 2004 si 2005, a unui numar de 600 pana la 1000 de inalti functionari publici, printr-un proces competitiv non-politic pe baza de merite si performante profesionale, in posturi ce ofera salarii atractive si oportunitati de promovare rapida.  Mecanismele pentru obtinerea acestei selectii vor include atat programul "Schema tinerilor profesionisti", cat si concursuri nationale care sa atraga specialisti romani cu studii in strainatate, manageri experimentati din sectorul privat si alte categorii care pot diversifica, intari si accelera calitatea managerilor profesionisti la cel mai inalt nivel. Agentia Nationala a Functionarilor Publici, cu sprijinul autoritatilor si institutiilor administratiei publice, prin Planul de ocupare a functiilor publice pentru anul 2005, va rezerva un numar de 250 de functii publice pentru absolventii programului tinerilor profesionisti. Participantii la acest program beneficiaza pe timpul formarii de un salariu minim de aproximativ 250 euro. La terminarea programului de pregatire, acesti tineri absolventi vor fi incadrati cu un salariu de aproximativ 500 euro brut;

·        Repartizarea primei promotii de absolventi, pregatiti in cadrul Institutului National de Administratie, se va realiza, pe baza unui acord interministerial, inca din anul 2004;

·        Numarul de zile de formare/an alocate pentru fiecare functionar public (in prezent conform legii fiind de 7 zile) va fi diminuat la 3 zile, acest obiectiv fiind mult mai apropiat de posibilitatile financiare si materiale de formare existente permitand o reducere a cheltuielilor cu aproximativ 47%;

·        Infiintarea, incepand cu anul 2004, a Observatorului Functiei Publice, care va fi format din reprezentanti ai societatii civile, ai institutiilor publice beneficiare, ai sindicatelor si ai partidelor politice, pentru a asigura o transparenta sporita a managementului functiei publice si a independentei corpului functionarilor publici, precum si urmarirea nivelului de performanta atins in activitatea functionarilor publici. Organizarea si functionarea acestui organism vor fi stabilite prin hotarare de guvern.

            In procesul de descentralizare si deconcentrare a serviciilor publice, cu toate ca au fost adoptate mai multe legi, repartizarea responsabilitatilor intre administratia publica centrala si cea locala a ramas confuza. In practica, datorita mijloacelor financiare insuficiente, se inregistreaza o oarecare recentralizare la nivelul ministerelor. Prefectii sunt perceputi de opinia publica si de catre alesi, doar ca reprezentanti politici ai Guvernului si nu ca autoritati care conduc nemijlocit serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. Pentru rezolvarea acestor probleme, se au in vedere urmatoarele obiective pe termen mediu:

·        Clarificarea repartizarii competentelor intre ministere, servicii publice deconcentrate si autoritati publice locale, in cadrul unui proces bine structurat si larg participativ. Aceasta clarificare va fi insotita de punerea in practica a unui sistem de reglementari care sa permita interventiile Guvernului, in special a celor de natura financiara, bazate pe indicatori obiectivi.

·        Cresterea autonomiei financiare a judetelor si a celorlalte unitati administrativ teritoriale, prin cresterea resurselor financiare proprii si perfectionarea mijloacelor de echilibrare. Obiectivul pe termen mediu este atingerea, din resurse garantate, a unui nivel de 50% din totalul cheltuielilor.

·        Transformarea prefectilor in inalti functionari publici, care sa asigure aplicarea politicilor Guvernului la nivel local, prin serviciile publice deconcentrate ale ministerelor.

Pentru realizarea acestor obiective, in perioada imediat urmatoare vor fi luate urmatoarele decizii:

·        Supunerea spre aprobarea Parlamentului a doua legi organice. Una vizeaza stabilirea cadrului procesului de descentralizare, iar cealalta va reglementa noul statut al prefectilor in perspectiva profesionalizarii acestei functii incepand cu anul 2006;

·        Organizarea si structurarea modului de participare a alesilor locali si a societatii civile la procesul de dezbatere si de punere in aplicare a descentralizarii;

            Rolul de pilot al reformei, atribuit ministrului administratiei si internelor, asistat de Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice, este pe deplin recunoscut la nivelul Guvernului Romaniei.

            Pentru intarirea capacitatii Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice, pentru a putea sa-si indeplineasca atributiile stabilite in domeniul reformei, va fi crescut numarul angajatilor acesteia si va fi transformata in directie generala.