Pregatirea procesului de adoptare a euro
Conform Tratatului de la Maastricht, tarile care adera la Uniunea Europeana devin state membre cu derogare temporara in ceea ce priveste adoptarea monedei comune. Aceasta inseamna ca la un moment dat, ulterior aderarii, noile state membre vor intra in ERM II, iar apoi, conditionat de indeplinirea criteriilor de convergenta nominala, vor adopta moneda euro, care ofera continut deplin integrarii in Uniunea Economica si Monetara. Desi dupa aderarea la Uniunea Europeana, politicile monetara si de curs de schimb ale fiecarui stat devin obiectul interesului comun, este in acelasi timp evident ca optiunile de strategie monetara si valutara dupa aderarea la UE constituie, in principal, o responsabilitate si o prerogativa a statului membru respectiv.
Pentru economia romaneasca, intrarea
in zona euro reprezinta un obiectiv st rategic extrem de important, al carui
calendar de realizare a fost elaborat luandu-se in considerare beneficiile si
costurile pe care acest proces le antreneaza. Prima editie a Programului de
convergenta, definitivata si publicata in ianuarie 2007 - dupa ce in lunile
anterioare proiectul acestuia a fost supus dezbaterii publice -, are pentru Romania
o importanta deosebita, fiind primul document care evalueaza posibilitatile de
dezvoltare economica in conditiile promovarii politicilor de realizare a
convergentei nominale si reale.
Tinand cont de necesitatea implementarii unor reforme str ucturale care sa conduca la cresterea capacitatii economiei romanesti de a face fata socurilor asimetrice, in Programul de convergenta se apreciaza ca Romania nu va putea adera la ERM II mai devreme de anul 2012. In conditiile intrarii in ERM II in anul 2012 si ale minimizarii duratei de participare la acest mecanism, adoptarea euro ar putea avea loc la orizontul anului 2014.
In procesul de pregatire a Programului de convergenta au fost facute eforturi din partea tuturor institutiilor implicate (Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala de Prognoza, Institutul National de Statistica etc.), sub coordonarea Ministerului Finantelor Publice, pentru a se oferi date si informatii cat mai elocvente si detaliate, in concordanta cu cerintele Comisiei Europene, prin care sa se fundamenteze politicile macroeconomice de crestere si stabilitate economica si bugetara. In anul 2006, BNR, care a manifestat inca din anul 2003 preocupari pentru conturarea unei viziuni asupra derularii procesului de adoptare a euro, a inceput participarea la sedintele grupului de lucru comun pentru elaborarea Programului de convergenta.
In luna august 2006, Consiliul de administratie al BNR a analizat schita referitoare la optiunile strategice ale BNR in privinta Programului de convergenta, precum si materialul privind indeplinirea de catre Romania a criteriilor de convergenta economica, realizate de specialisti din cadrul bancii centrale. Consiliul de administratie al BNR a hotarat adoptarea celor doua documente ca baza a pozitiei bancii centrale in discutiile cu Guvernul pentru configurarea Programului de convergenta.
In ceea ce priveste stadiul indeplinirii criteriilor de convergenta nominala (Caseta 1), economia romaneasca nu are probleme din perspectiva sustenabilitatii finantelor publice, ponderile in PIB ale datoriei publice si deficitului bugetar fiind in ultimii ani net inferioare pragurilor stabilite prin Tratatul de la Maastricht.
Performanta Romaniei in materie de inflatie s-a imbunatatit considerabil in perioada 2000-2006, rata medie anuala a inflatiei inregistrata in anul 2006 fiind insa cu 3,76 puncte procentuale superioara nivelului de referinta al criteriului. In anul 2006 nu au avut loc emisiuni de titluri de stat pe termen de 10 ani, iar rata dobanzii la titlurile de stat cu aceasta scadenta emise in august 2005 a fost de 7,49 la suta (fata de nivelul de referinta de 6,2 la suta); pentru indeplinirea criteriului specific, se impun formarea unei piete interne de capitaluri pe termen lung si convergenta ratelor dobanzii. In ceea ce priveste cursul de schimb al leului fata de euro, in perioada 2005-2006 s-a inregistrat o marja de variatie de +10/-6,1 la suta fata de media intervalului de doi ani avut in vedere.
|
Caseta 1. Criteriile de convergenta nominala pentru participarea la Uniunea Economica si Monetara
Criteriile de convergenta nominala reprezinta testul economic de evaluare a stadiului de pregatire a unei economii pentru a participa la etapa a treia a Uniunii Economice si Monetare. Aceste criterii au fost stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ratificat de catre toate statele membre UE in 1993, si se refera la: − stabilitatea preturilor: rata medie a inflatiei (calculata prin indicele armonizat al preturilor de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media aritmetica a ratelor inflatiei celor mai performante 3 state membre UE in ceea ce priveste stabilitatea preturilor; in plus, aceasta evolutie trebuie sa se dovedeasca a fi sustenabila; − finantele publice: pozitia financiara a Guvernului trebuie sa fie sustenabila, prin mentinerea unei pozitii bugetare fara inregistrarea unui deficit considerat excesiv. In particular: (i) deficitul bugetar al statului (planificat sau efectiv) nu trebuie sa depaseasca 3 la suta din PIB; daca aceasta valoare este depasita, deficitul bugetar trebuie sa fie redus substantial si continuu catre o valoare apropiata de cea de referinta sau depasirea valorii de referinta trebuie sa fie exceptionala si temporara: (ii) datoria publica nu trebuie sa depaseasca 60 la suta din PIB, iar daca inregistreaza valori mai mari trebuie sa se diminueze semnificativ si sa se apropie de valoarea de referinta intr-un ritm satisfacator; − stabilitatea cursului de schimb: cursul de schimb trebuie sa se mentina in intervalul dintre marjele de fluctuatie ale ERM II, pe o perioada de cel putin doi ani, fara tensiuni severe, in special fara a se proceda din proprie initiativa la devalorizarea monedei nationale fata de euro. ERM II a inlocuit ERM in ianuarie 1999 si are drept scop fixarea la euro a monedelor statelor membre care nu fac parte din zona euro prin stabilirea, de comun acord, a unui curs central, fix dar ajustabil, fata de euro si a unei benzi standard de fluctuatie de +/-15 puncte procentuale. O banda mai ingusta de fluctuatie poate fi stabilita, de comun acord, pe masura ce se inregistreaza progrese in ceea ce priveste convergenta; − ratele dobanzii: rata medie nominala a dobanzii pe termen lung din ultimele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale media aritmetica a ratelor dobanzii pe termen lung a celor mai performante 3 state membre UE in ceea ce priveste stabilitatea preturilor; rata dobanzii luata in considerare este cea a titlurilor de stat pe termen lung sau a altor valori mobiliare comparabile. |
In ceea ce priveste stadiul indeplinirii criteriilor de convergenta nominala (Caseta 1), economia romaneasca nu are probleme din perspectiva sustenabilitatii finantelor publice, ponderile in PIB ale datoriei publice si deficitului bugetar fiind in ultimii ani net inferioare pragurilor stabilite prin Tratatul de la Maastricht.
Performanta Romaniei in materie de inflatie s-a imbunatatit considerabil in perioada 2000-2006, rata medie anuala a inflatiei inregistrata in anul 2006 fiind insa cu 3,76 puncte procentuale superioara nivelului de referinta al criteriului. In anul 2006 nu au avut loc emisiuni de titluri de stat pe termen de 10 ani, iar rata dobanzii la titlurile de stat cu aceasta scadenta emise in august 2005 a fost de 7,49 la suta (fata de nivelul de referinta de 6,2 la suta); pentru indeplinirea criteriului specific, se impun formarea unei piete interne de capitaluri pe termen lung si convergenta ratelor dobanzii. In ceea ce priveste cursul de schimb al leului fata de euro, in perioada 2005-2006 s-a inregistrat o marja de variatie de +10/-6,1 la suta fata de media intervalului de doi ani avut in vedere. Evolutia se incadreaza in intervalul- standard de fluctuatie al ERM II, dar nu si in banda asimetrica de +15/-2,25 la suta care ar putea fi utilizata la evaluarea indeplinirii fara tensiuni severe a criteriului de stabilitate a cursului de schimb.
Criteriile de la Maastricht
(Indicatorii de convergenta nominala)
Tabelul 11
|
Indicatori de convergenta nominala
|
Criterii Maastricht |
Romania 2006
|
|
Rata inflatiei (procente, medie anuala)
|
<1,5 pp peste media celor mai performanti 3 membri UE (2,8 la suta*) |
6,56 |
|
Deficitul bugetului consolidat (procente in PIB) |
sub 3 la suta
|
1,9 |
|
Datoria publica (procente in PIB) |
sub 60 la suta |
12,42 |
|
Cursul de schimb fata de euro (apreciere/depreciere procentuala maxima fata de media pe doi ani*)
|
+ / -15 la suta
|
+10,0 / -6,1
|
|
Ratele dobanzilor pe termen lung (procente pe an)
|
<2 pp peste media celor mai performanti 3 membri UE (6,2 la suta*) |
7,49 |
*) Nivel de referinta conform Raportului de convergenta al BCE - decembrie 2006.
Desi criteriile de convergenta reala nu sunt mentionate in Tratatul de la Maastricht si nu sunt urmarite in mod expres de catre Comisia Europeana, acestea au un continut predictiv ridicat in ceea ce priveste succesul adoptarii de catre o tara a monedei comune, respectiv inregistrarea unui raport favorabil intre beneficii si costuri. Politica monetara unica, elaborata de Banca Centrala Europeana, nu poate si nici nu trebuie sa vizeze particularitatile fiecarei economii, ea adresandu-se unui grup de economii presupus omogene.
In acest context, abandonarea prematura a politicii monetare proprii de catre o tara cu o economie inca insuficient restructurata poate genera mai multe costuri decat beneficii. Din acest motiv, decidentii trebuie sa acorde o atentie deosebita si criteriilor de convergenta reala, chiar daca ele nu fac parte din "miezul tare" al acquis-ului comunitar. Indeplinirea acestor criterii de convergenta reala asigura un grad inalt de coeziune structurilor economiilor tarilor membre ale unei uniuni monetare. Principalele criterii de convergenta reala sunt urmatoarele:
- nivelul PIB/locuitor, atat in termeni nominali, cat si la paritatea puterii de cumparare;
- structura pe sectoare a economiei;
- gradul de deschidere a economiei;
- ponderea comertului cu UE in totalul comertului exterior.
Perspectiva BNR privind procesul de adoptare a euro este favorabila intrarii in ERM II in anul 2012 si, in contextul crearii conditiilor adecvate minimizarii duratei de participare la acest mecanism, trecerii la euro la orizontul anului 2014. Pozitia Bancii Nationale a Romaniei are in vedere sprijinirea consolidarii macroeconomice si incurajarea concentrarii reformelor structurale in primii ani ai perioadei postaderare, inclusiv prin existenta unei flexibilitati limitate a politicii monetare si de curs de schimb (subordonata obiectivelor de realizare a dezinflatiei programate si de apropiere de definitia BCE privind stabilitatea preturilor) pe parcursul acestui interval.
Calendarul de adoptare a euro propus de BNR corespunde unei abordari echilibrate, reprezentand o cale de mijloc intre cele doua optiuni extreme: amanarea pe termen indelungat a adoptarii monedei unice si adoptarea acesteia intr-un orizont relativ scurt (Caseta 2). Abordarea propusa de BNR asigura o complementaritate intre caracterul dezirabil si fezabilitatea traiectoriei propuse. Perioada de ajustare dintre momentul aderarii la Uniunea Europeana si cel al inceperii participarii la ERM II este necesara din punct de vedere al:
- finalizarii celei mai mari parti a reformelor structurale si flexibilizarii in continuare a pietei fortei de munca;
- apropierii in mod sustenabil a ratelor anuale ale inflatiei de niveluri compatibile cu criteriul specific de la Maastricht si cu definitia stabilitatii preturilor in acceptiunea Bancii Centrale Europene;
- depasirii perioadei de varf a intrarilor de capital;
- sincronizarii in continuare a ciclului de afaceri al economiei nationale cu cel al zonei euro si realizarii unui progres al procesului de convergenta reala, nu numai a dimensiunii nominale a convergentei;
- crearii ex ante a conditiilor pentru ca participarea Romaniei la ERM II sa se limiteze cel mai probabil la durata minima de doi ani, ceea ce ar presupune respectarea criteriilor de la Maastricht pe parcursul perioadei de participare la acest mecanism.
|
Caseta 2. Avantaje si dezavantaje ale solutiilor extreme privind calendarul adoptarii euro
Amanarea pe termen indelungat a adoptarii euro Avantaje: 1. existenta unei perioade mai lungi de pregatire a economiei in sensul realizarii ajustarilor structurale considerabile inca nefinalizate; 2. realizarea unor progrese substantiale in planul convergentei reale si nominale; 3. sincronizarea ciclului de afaceri din Romania cu cel al zonei euro; 4. mentinerea pentru o perioada mai indelungata a autonomiei politicii monetare si de curs de schimb. Dezavantaje: 1. persistenta costurilor de tranzactionare mai mari asociate riscului valutar, cu efecte inhibitoare asupra investitiilor si cresterii economice sustenabile de-a lungul intregului parcurs pana la adoptarea monedei unice; 2. posibilitatea generarii unui efect contrar al perioadei mai ample de pregatire a economiei, manifestat prin amanarea reformelor structurale, precum si prin relaxarea politicilor macroeconomice, in special in plan fiscal si salarial, in conditiile stabilirii unui orizont-tinta indepartat al adoptarii euro; 3. mesajul neclar transmis pietelor internationale de capital, amanarea pe termen lung putand fi atribuita unor slabiciuni structurale sau de politica economica putin vizibile investitorilor mai degraba decat deciziei autoritatilor; in conditiile libertatii depline a miscarilor de capital fara ancora unei date credibile de adoptare a euro, acest mesaj poate induce diminuarea intrarilor sau chiar iesiri de capital, de natura a perturba procesul de convergenta. Adoptarea euro intr-un orizont relativ scurt Avantaje: 1. manifestarea mai rapida a beneficiilor disparitiei riscului valutar, cu efect stimulativ asupra cresterii economice; 2. minimizarea motivatiilor relaxarii ritmului reformelor structurale; 3. stimularea consecventei in timp a ansamblului de politici macroeconomice. Dezavantaje: 1. deplasarea intregii poveri a ajustarilor structurale considerabile ce raman a fi intreprinse asupra nivelului activitatii economice si al ocuparii, in conditiile unei flexibilitati inca limitate a economiei romanesti; 2. sporirea riscului generarii de socuri asimetrice, ca urmare a unei insuficiente sincronizari intre ciclurile de afaceri din Romania si zona euro; 3. dificultatea decelarii unei paritati centrale reprezentative pentru cursul de schimb de echilibru RON/EUR, ceea ce ar conduce probabil la prelungirea substantiala a duratei de participare la ERM II, situatie in care ar putea fi antrenate presiuni semnificative asupra cursului de schimb sau atacuri speculative asupra monedei nationale; 4. limitarea perioadei in care poate fi desavarsita eficacitatea strategiei de tintire a inflatiei, aceasta realizandu-si treptat influenta asupra ancorarii anticipatiilor, pe masura cresterii credibilitatii bancii centrale in procesul confirmarii atingerii traiectoriei de dezinflatie propuse. |
In viziunea BNR, este esential ca perioada premergatoare intrarii in ERM II sa fie utilizata de autoritati in scopurile mentionate si sa nu fie interpretata drept un ragaz pentru amanarea unor ajustari potential dureroase. De asemenea, este importanta asigurarea unui larg sprijin public pentru Programul de convergenta, existenta unei formule apropiate de consens fiind favorabila ideii de continuitate a eforturilor in domeniul ajustarilor structurale in pofida succesiunii ciclurilor electorale; din aceasta perspectiva, se impun o comunicare publica transparenta si credibila a strategiei de trecere la euro si mentinerea unui dialog activ cu pietele internationale pe parcursul implementarii acesteia.
Abordarea echilibrata a BNR cu privire la adoptarea euro se regaseste in Programul de convergenta, calendarul procesului fiind stabilit pe baza unei analize costbeneficiu, supusa urmatoarelor exigente:
(i) indeplinirea pe o baza durabila a criteriilor de convergenta nominala;
(ii) realizarea unui nivel satisfacator al criteriilor de convergenta reala;
(iii) reducerea intervalului de timp petrecut in mecanismul ERM II la durata minima obligatorie de 2 ani.
Calendarul propus de autoritatile romane pentru intrarea in ERM II si, in cele din urma, pentru adoptarea monedei euro, indeplineste urmatoarele conditii:
− asigura un interval de timp suficient pentru inregistrarea unor progrese substantiale in planul convergentei nominale si reale;
− este suficient de ambitios pentru a concentra vointa politica in directia continuarii reformelor.
Finalizarea perioadei de sapte ani (2000-2006) de pregatire a aderarii la UE si inceperea unei alte perioade, avand aproximativ aceeasi durata (2007-2013), de pregatire a economiei romanesti pentru intrarea in zona euro, constituie o oportunitate pentru continuarea reformelor si reducerea disparitatilor economice regionale. Progresele in planul convergentei reale trebuie sa se realizeze intr-o maniera care sa nu afecteze echilibrele macroeconomice si sa nu pericliteze procesul de indeplinire a criteriilor de convergenta nominala.
