|
PROTECTIA CONCURENTEI ECONOMICE IN ROMANIA - CONCENTRARILE ECONOMICE
1. Caracteristici generale
Legea cadru in materia protectiei concurentei economice in Romania este constituita din Legea concurentei nr. 21/1996 , modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului Romaniei nr. 121/2003
Aparitia Legii concurentei nr. 21/1996, ale carei prevederi au fost aplicate incepand cu 1 februarie 1997, a reprezentat indeplinirea obligatiilor asumate de Romania prin incheierea Acordului de Asociere intre Romania si Comunitatile Economice Europene in materia concurentei economice.
In aplicarea Legii concurentei nr. 21/1996, Consiliul Concurentei a elaborat o serie de acte normative care preiau prevederile reglementarilor in materie elaborate la nivel comunitar. Astfel, in materia concentrarilor economice, Regulamentul privind controlul concentrarilor economice adoptat de Consiliul Concurentei reflecta prevederile reglementarilor europene in materie.
Legea nr. 21/1996 (Legea concurentei) prezinta caracteristicile esentiale ale reglementarilor in materie pe plan european.
Instituirea controlului concentrarilor economice nu vizeaza interzicerea acestor operatiuni, ci doar evitarea efectelor negative pe care anumite grupari economice le pot avea asupra mediului concurential pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia.
Astfel, la art. 12 din lege[1] se instituie principiul interzicerii concentrarilor economice care, avand ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia.
Legiuitorul a instituit o procedura de analiza pentru a stabili compatibilitatea operatiunilor care genereaza concentrari economice cu un mediu concurential normal. Criteriile de analiza si conditiile care trebuie indeplinite cumulativ pentru admiterea concentrarilor economice sunt prevazute la art. 13 din lege si dezvoltate in Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice,[2] emis de Consiliul Concurentei in baza art. 27 alin. (1) si (2) din lege.
Concentrarile economice sunt supuse controlului Consiliului Concurentei inaintea realizarii efective. Procedura controlului (art. 15) se declanseaza la initiativa partilor interesate prin efectuarea actiunilor prevazute in procedura de notificare. Exceptia de la regula controlului, instituita prin art. 15 din lege, o constituie concentrarile economice in care agentii economici implicati nu depasesc un anumit prag, stabilit ca suma absoluta prin insumarea cifrei de afaceri a partilor implicate[3]. Procedura notificarii este prevazuta in partea a II-a a Regulamentului privind autorizarea-concentrarilor economice.
Controlul concentrarilor economice nu are o natura represiva, lipsind incriminarea de ordin penal. In aceasta materie, actioneaza predominant sanctiunile pecuniare.
Controlul concentrarilor economice, prin posibilitatile de derogare de la principiul interzicerii, constituie un instrument prin care autoritatile publice pot sa actioneze pentru atingerea unor obiective de politica economica si sociala.
2. Domeniul de aplicare a controlului concentrarilor economice
Pentru ca o operatiune de concentrare sa poata face obiectul controlului trebuie sa:
corespunda definitiei legale;
se situeze peste pragul stabilit la art. 14 din lege.
2.1. Notiunea legala de concentrare
Notiunea legala de concentrare face obiectul art. 10 si 11 din lege. La art. 10 alin. (1) se defineste realizarea concentrarii economice, prin "orice act juridic, indiferent de forma acestuia si care, fie opereaza transferul proprietatii sau al folosintei asupra totalitatii ori a unei parti a bunurilor, drepturilor si obligatiilor unui agent economic, fie are ca obiect sau ca efect sa permita unui agent economic ori unei grupari de agenti economici de a exercita, direct sau indirect, o influenta determinanta asupra unui alt agent economic sau mai multor alti agenti economici'.[4]
O operatiune de concentrare economica are loc cand:
Ø Fuzioneaza doi sau mai multi agenti economici care anterior au fost independenti;
Ø Se dobandeste controlul, direct sau indirect, asupra unuia sau mai multi agenti economici ori asupra unor parti ale acestora de catre una sau mai multe persoane, care detin deja controlul cel putin asupra unui agent economic, ori de catre unul sau mai multi agenti economici [art. 10 alin. (2)].
Acest mod de definire corespunde intocmai prevederilor art. 3 din Regulamentul nr. 4064 din 21 decembrie 1989 adoptat de Consiliul Comunitatilor Europene.
Dobandirea controlului are loc, prin:
Luare de participare la capital;
Cumparare de elemente de activ;
Contract;
Alte mijloace.
In anexele 4.10 si 4.11 sunt sistematizate prevederile din regulament privind definirea operatiunii de concentrare economica.
Legea se refera si la distinctia dintre operatiunile de concentrare economica si operatiunile de asociere.
Operatiunile de asociere (art. 10 alin. 3) care au ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurential al agentilor economici participanti, chiar daca conduc la crearea de entitati economice comune, nu constituie concentrare economica prin dobandirea controlului, daca partile implicate isi pastreaza independenta. O astfel de operatiune este o concentrare economica daca entitatea economica comuna indeplineste, in mod cumulativ, conditiile:
Ø Are personalitate juridica;
Ø Exercita statornic toate functiile unei entitati economice autonome;
Ø Nu realizeaza o coordonare a comportamentului concurential fie intre agentii economici fondatori, fie intre entitatea economica comuna si fondatorii acesteia.
Altfel spus, pentru a fi o concentrare economica, intreprinderea comuna trebuie sa reuneasca doua conditii:
Conditia pozitiva: indeplinirea durabila a functiilor unei entitati economice autonome - sa intervina ca furnizori si cumparatori independenti pe piata, sa-si exercite activitatea pe termen lung si sa fie in masura sa promoveze propria politica comerciala;
Conditia negativa: absenta coordonarii comportamentului concurential.
Controlul se poate dobandi de catre:
Ø Una sau mai multe persoane care detin deja controlul, cel putin asupra unui agent economic;
Ø Unul sau mai multi agenti economici.
Dobanditorii controlului se pot afla in una din situatiile:
Ø Titulari ai unor drepturi sau contracte din care decurge controlul;
Ø Au puterea de a exercita influenta determinanta pe care o confera drepturile sau contractele de mai sus, fara a fi titularii acestora.
In anexele 4.12 - 4.14 sunt sistematizate prevederile din Regulament privind distinctia dintre operatiunile de concentrare economica si de cooperare economica.
Controlul consta in exercitarea unei influente determinante asupra unuia sau mai multor agenti economici, ori asupra unor parti ale acestora. Posibilitatea de a exercita o influenta determinanta asupra unui agent economic decurge,in special, din drepturi, contracte sau alte mijloace care vizeaza fie patrimoniul, fie procesul decizional:
drepturi de proprietate sau de folosinta asupra totalitatii sau a unei parti a bunurilor unui agent economic;
drepturi sau contracte care confera o influenta determinanta asupra constituirii, deliberarilor sau deciziilor unui agent economic.
Conditia pusa de legiuitor[5] ca influenta asupra agentului/agentilor economici controlati sa aiba un caracter "determinant' poate deschide calea unei interpretari restrictive a textului, in sensul ca luarile de control minoritare sau egalitare, in cadrul filialelor comune, nu cad sub incidenta acestei proceduri de control.
O concentrare economica poate cuprinde:
- intelegeri contractuale si acorduri care stabilesc controlul;
- toate acordurile referitoare la activele necesare realizarii obiectivului principal al concentrarii economice.
Situatiile in care dobandirea controlului nu constituie o operatiune de concentrare economica sunt prevazute la art. 11 din lege si vizeaza:
Statutul persoanei sau agentilor economici care dobandesc controlul;
Modul de dobandire a controlului;
Modalitatea de exercitare a controlului.
Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice nuanteaza prevederile legii in materia exceptarilor legale privind concentrarile. Astfel, la pct. 80 din regulament se precizeaza ca operatiunile de fuziune, respectiv de dobandire a controlului, nu constituie concentrare economica, atunci cand partile implicate fac parte din acelasi grup.
Punctele 81-82 sunt consacrate situatiilor prevazute de art. 11 din lege privind exceptarile de la prevederile legale privind concentrarile economice.
Participarile dobandite de achizitori in aceste cazuri au caracter tranzitoriu si limitat ca domeniu de exercitare a drepturilor detinute. De asemenea, regulamentul distinge intre:
drepturile care determina comportamentul concurential al agentului economic, a caror manifestare este interzisa prin lege (art. 11 lit. c);
drepturile care sunt necesare doar pentru ca investitorul (achizitorul) sa-si poata proteja interesele financiare.
Regulamentul stabileste o procedura (pct. 82) prin care se poate evalua daca drepturile aferente participarilor dobandite sunt folosite de achizitor in scopul determinarii comportamentului concurential al agentului economic achizitionat. Procedura consta din enumerarea modului de exercitare a unor drepturi, si anume:
dreptul de a numi sau de a se opune la numirea de membri in organele de conducere ale agentului economic;
dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea bugetului de venituri si cheltuieli ale agentului economic;
dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea planului de afaceri al agentului economic;
dreptul de a adopta sau de a se opune la adoptarea planului de investitii ale agentului economic.
Conditia necesara si suficienta pentru a considera ca achizitorul determina comportamentul concurential al agentului economic la care a dobandit participarea o constituie exercitarea oricaruia din drepturile de mai sus.
In anexa 4.15 sunt sistematizate prevederile regulamentului.
2.2. Pragul stabilit la art. 14 din lege
Legiuitorul roman a recurs, pentru a exprima pragul care delimiteaza concentrarile economice, care cad sub incidenta prevederilor legii, de cele care exced acestor prevederi, la o modalitate care se practica in cea mai mare parte a tarilor industrializate - exprimarea ca suma absoluta. Exprimarea pragului ca suma absoluta exista in SUA si in Germania (unde apare sub mai multe forme) si figura si in Regulamentul C.E.E. nr. 4064/89 din 21 decembrie 1989.
Practica tarilor cu economii moderne care au legislatie in materie consolidata pe parcursul cel putin a cateva decenii a consacrat doua variante de exprimare a pragului:
Ca parte (cota) de piata;
Ca suma absoluta a cifrei de afaceri. Exprimarea pragului ca parte (cota) de piata se poate exemplifica pe baza experientei franceze in materie. Astfel, Legea din 19 iulie 1977 prevedea doua praguri cantitative diferite:
40% din consumul national pentru concentrarile orizontale;
25% din consumul national pentru concentrarile verticale si de tip conglomerat.
Apoi, prin Legea din 30 decembrie 1985 s-a mentinut un singur prag: 25% pentru toate tipurile de concentrari economice, dar definind piata de referinta nu doar ca piata nationala, ci si ca o parte substantiala a acesteia.
Prin Ordonanta din 1 decembrie 1986 s-a reintrodus sistemul dublului prag, inovandu-se si in materie de exprimare:
25% din vanzari, achizitii sau alte tranzactii - stabilit insumand partile (cotele) de piata detinute de intreprinderile implicate in concentrare;
Suma absoluta - stabilita insumand cifrele de afaceri ale intreprinderilor grupate in concentrare.
Exprimarea pragului ca suma absoluta a cifrei de afaceri raspunde necesitatii de a controla marile intreprinderi comerciale de distributie, care exced controlului, daca pragul este exprimat ca parte (cota) de piata, deoarece detin parti relativ reduse din piata fiecarui produs, dar sunt grupuri puternice din punct de vedere al cifrei de afaceri globale. Criticile aduse exprimarii pragului ca suma absolut»a cifrei de afaceri isi trag seva din principiul privind modul diferit in care trebuie pusa problema concentrarii in domeniul comercial, fata de cel industrial. Astfel, se avanseaza propunerea privind tratarea diferentiata, tinand cont de realitatile proprii fiecarui sector. O parte din critici se pot atenua prin reglementarea modului de calcul si a perioadei pentru cifra de afaceri, precum si a pietei de referinta.
De mentionat nuantarea prezenta in legislatia franceza: stabilirea unei valori absolute pentru cifra de afaceri insumata a partilor si o valoare absoluta minima pentru cifra de afaceri a doua sau a uneia dintre parti.[6]
La momentul aparitiei, Legea concurentei nr. 21/1996 prevedea la art. 15 ca operatiunile de concentrare economica in care sunt implicati agenti economici care totalizeaza o cifra de afaceri de pana la 10 mld. lei exced sfera de aplicare a procedurilor instituite prin aceasta lege. In acelasi timp, acelasi act normativ instituia o procedura de actualizare periodica a plafoanelor valorice stabilite prin raportare la cifra de afaceri. Actualizarea se face prin ordin al Presedintelui Consiliului Concurentei, pe baza evolutiei indicelui general al preturilor si tarifelor, la un interval nu mai mic de 6 (sase) luni.
In aplicarea acestor dispozitii s-a actionat pentru prima data prin Ordinul nr. 716 al Presedintelui Consiliului Concurentei din 28 ianuarie 1998, prin care plafonul privind cifra de afaceri de 10 mld. lei prevazut la art. 15 din legea concurentei a fost majorat la suma de 25 mld. lei.
Prin O.U.G. nr. 12 din 14/12/2003, definirea pragului sub care concentrarile economice nu sunt supuse controlului, iar procedura notificarii nu devine obligatorie a cunoscut modificari de substanta. Pragul este stabilit prin doua conditii care trebuie indeplinite cumulativ:
cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati nu depaseste echivalentul in lei a 10.000.000 euro;
nu exista cel putin doi agenti economici implicati in operatiune care sa realizeze pe teritoriul Romaniei, fiecare in parte, o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei a 4.000.000 euro.
Echivalentul in lei a sumelor privind cifra de afaceri se calculeaza la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ultima zi a exercitiului financiar din anul anterior operatiunii[7].
Legea nr. 184/2004 prin care s-a aprobat O.U.G. nr. 121 din 14/12/2003 nu a operat modificari in ce priveste modul de exprimare a pragului valoric incepand de la care se aplica prevederile legale in materia concentrarilor economice.
3. Evaluarea restrictionarilor direct legate si necesare implementarii concentrarilor economice
In Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice din 29/03/2004, capitolul IV din partea I este consacrat evaluarii restrictionarilor direct legate si necesare implementarii concentrarilor economice.
Necesitatea acestor prevederi decurge din faptul ca intre partile implicate in operatiunea de concentrare pot fi incheiate, in afara acordurilor care sunt parte integranta a operatiunii, si alte acorduri care indeplinesc conditiile:
sunt convenite intre partile operatiunii de concentrare economica;
nu reprezinta parte integranta a operatiunii de concentrare;
limiteaza libertatea de actiune a partilor pe piata;
nu constituie restrictionari in detrimentul tertilor.
Acordurile care nu sunt parte integranta a concentrarilor economice sunt evaluate distinct, in baza prevederilor legale in materie de protectie a concurentei, astfel (pct. 84)[8]:
in baza reglementarilor privind concentrarile economice, daca sunt direct legate si necesare implementarii concentrarii economice, precum si consecinta inevitabila a acesteia;
in baza reglementarilor privind practicile anticoncurentiale, in caz contrar.
Pentru a distinge intre acordurile dintre parti care reprezinta, respectiv nu reprezinta, parte din operatiunea de concentrare economica se utilizeaza criteriul rolului indeplinit de acestea.
Astfel sunt parti integrate ale operatiunii de concentrare (pct. 84):
a) intelegerile contractuale si acordurile care stabilesc controlul;
b) toate acordurile referitoare la activele necesare realizarii obiectivului principal al concentrarii.
Acordurile care nu fac parte integranta din operatiunea de concentrare dar care trebuie analizate impreuna cu aceasta operatiune sunt cele "direct legate si necesare implementarii concentrarii economice'.
Pentru a le defini, Consiliul Concurentei precizeaza:
pentru ca restrictionarile sa fie "direct legate de implementarea concentrarii economice' nu este suficient ca un acord sa fie incheiat in acelasi timp sau in acelasi context cu concentrarea economica (pct. 85);
pentru ca aceste acorduri sa fie considerate "necesare implementarii concentrarii economice' trebuie sa poata fi demonstrat ca, in lipsa acestora, operatiunea de concentrare se afla in una din situatiile (pct. 86):
a) nu poate fi implementata;
b) poate fi aplicata in conditii nesigure, cu un cost substantial ridicat, dupa o perioada apreciabil mai lunga sau cu dificultati considerabil mai mari.
Prin Regulament (pct. 86) sunt considerate ca indeplinind conditiile pentru a fi considerate "necesare implementarii concentrarii economice', acordurile care:
au drept scop protejarea valorii transferate, mentinerea continuitatii in aprovizionare dupa divizarea fostei entitati economice;
permit inceperea activitatii de catre o noua entitate.
Restrictionarile cuprinse in acorduri se analizeaza pentru a se stabili "necesitatea' acestora din perspectiva implementarii concentrarilor economice in baza principiului cuprins la (art. 87): sa se tina seama nu numai de natura restrictionarii, ci si - in mod egal - sa se asigure ca durata, subiectul si aria geografica de aplicare a restrictionarii nu depasesc ceea ce este necesar, in termeni rezonabili, pentru implementarea concentrarii economice. La acelasi punct, Consiliul Concurentei stabileste obligatia, in sarcina partilor, de a alege solutia care, in mod obiectiv, este cea mai putin restrictiva pentru concurenta, atunci cand pentru atingerea scopului legitim propus sunt disponibile si alte solutii pentru concentrarea economica.
In cazul in care concentrarile economice se realizeaza in etape, Consiliul Concurentei stabileste de principiu (pct. 88) statutul de acorduri care nu pot fi considerate direct legate si necesare implementarii concentrarii economice, fiind tratate ca practici anticoncurentiale pentru intelegerile contractuale referitoare la etapele anterioare dobandirii controlului. Exceptia o constituie acordurile care au ca obiect facilitarea dobandirii controlului.
De principiu (pct. 89) regulamentul prevede ca statutul de restrictionari "direct legate si necesare' pentru implementarea unei concentrari este acordat in urma unei analize obiective, fiind lipsit de relevanta faptul ca partile implicate le considera ca atare.
Prin regulament sunt prevazute principiile aplicabile pentru a stabili caracterul de "direct legate si necesare implementarii concentrarii economice' a clauzelor uzuale specifice diferitelor modalitati de realizare a concentrarilor economice (tabelul nr. 4.6).
Pentru fiecare dintre clauzele uzuale specifice fiecarui mod de realizare a concentrarii economice regulamentul precizeaza statutul acestora si/sau criteriile de analiza.
Clauzele de non-concurenta uzuale in cazul achizitionarii unui agent economic pot fi direct legate si necesare implementarii concentrarii economice, atunci cand durata, aria de aplicare a acestora, subiectul si partile implicate nu depasesc ceea ce in mod rezonabil este necesar pentru infaptuirea concentrarii.
Principii aplicabile:
clauzele de non-concurenta nu pot fi considerate ca necesare in cazul in care transferul este de fapt limitat la:
activele corporale (teren, cladiri, utilaje);
drepturi exclusive de proprietate industriala si comerciala.
Clauzele de non-concurenta sunt in general justificate pe o perioada de pana la 3[10] ani, in cazul in care transferul unui agent economic include atat reputatia marcii, cat si know-how;
Clauzele de non-concurenta sunt in general justificate pe o perioada de pana la 2[11] ani, in cazul in care transferul unui agent economic include numai reputatia marcii;
Tabelul nr. 4.6.
Clauzele uzuale specifice diferitelor modalitati
de realizare a concentrarilor economice
Modalitatea de realizare a concentrarii economice |
Clauze uzuale specifice |
Achizitionarea unui agent economic (pct. 90-109) |
clauze de non-concurenta acorduri de licenta obligatii de cumparare si de furnizare |
Achizitionarea in comun (pct. 110-112) |
. Acorduri intre achizitori pentru: lansarea unei oferte comune de licitatie si abtinerea acestora de la prezentarea de oferte separate, concurentiale sau de a nu obtine altfel controlul asupra aceluiasi agent economic; impartirea activelor apartinand agentului economic achizitionat, controlat in comun; asigurarea in conditii rezonabile a dezvoltarii entitatii economice existente anterior |
Crearea unei societati in comun (pct. 113-123) |
obligatii de non-concurenta acorduri de licenta obligatii de cumparare si de furnizare |
Aria geografica de aplicare a clauzei de non-concurenta trebuie, in mod normal, limitata la aria geografica in care vanzatorul comercializeaza produsele/serviciile respective inainte de transfer; acest mod de abordare exclude teritoriile in care vanzatorul nu a activat anterior transferului, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca o astfel de protectie este ceruta de imprejurari specifice (de ex. pe teritoriile in care vanzatorul intentiona sa patrunda in momentul tranzactiei, considerand ca acesta investise deja in acest sens);
Clauzele de non-concurenta trebuie limitate la produsele (inclusiv versiunile imbunatatite sau actualizate ale produselor si produselor care le inlocuiesc) si serviciile care constituie activitatea economica a agentului economic transferat; pot fi incluse si produsele, sau serviciile aflate, in momentul tranzactiei, intr-un stadiu avansat de imbunatatire, precum si produse care nu sunt in intregime imbunatatite, daca nu sunt inca introduse pe piata. Pe cale de consecinta, nu este nevoie ca achizitorul sa fie protejat impotriva concurentei vanzatorului pe pietele produselor sau serviciilor pe care agentul economic transferat nu era activ anterior transferului;
Restrictionarile pot fi impuse de vanzator doar lui insusi, filialelor, sucursalelor si reprezentantelor sale comerciale, nu si tertilor - in special in ce priveste clauzele care ar putea restrictiona libertatea revanzatorilor sau utilizatorilor de a importa sau de a exporta.
Regulamentul afirma principiul similitudinii de tratament cu clauzele non-concurentiale pentru:
Ø Clauzele care limiteaza dreptul vanzatorului de a cumpara sau de a detine actiuni sau parti sociale intr-o companie concurenta cu agentul economic transferat. Aceste clauze sunt considerate ca fiind direct legate si necesare implementarii concentrarii economice, cu exceptia cazului in care vanzatorul este impiedicat sa achizitioneze sau sa detina actiuni/parti sociale, fara ca acestea sa-i confere, direct sau indirect, functii de conducere sau o influenta determinanta in compania concurenta;
Ø Clauzele de non-solicitare: pot fi, in baza faptului ca au o sfera de acoperire mai redusa decat clauzele de non-concurenta considerate direct legate si necesare implementarii concentrarilor economice;
Ø Clauzele de confidentialitate: pot fi acceptate, daca sunt justificate de circumstante specifice fiecarui caz, pentru perioade mai lungi de 3 ani, tinand cont de interesele companiei de a proteja secretele importante ale afacerii;
Ø Acordurile de licenta: sunt mijloace uzuale prin care vanzatorul, in cazul in care ramane proprietarul drepturilor de proprietate intelectuala sau know-how aferente activelor transferate, confera achizitorului garantia folosirii depline a activelor transferate. Daca transferul activelor este insotit si de transferul drepturilor de proprietate intelectuala, vanzatorul poate continua sa le utilizeze, in intregime sau in parte, pentru alte activitati, caz in care achizitorul va acorda o licenta vanzatorului.
Regulamentul prevede (pct. 100) ca licentele de brevete, de drepturi similare sau de know-how pot fi considerate necesare implementarii concentrarii economice. In aceeasi masura, acestea pot fi considerate ca parte integranta a concentrarii economice, nefiind necesara limitarea lor in timp.
Aceste licente pot fi:
simple sau exclusive;
limitate la anumite domenii de utilizare, in masura in care corespund agentului economic transferat.
Prin regulament se precizeaza ca nu sunt in mod normal necesare implementarii concentrarii economice:
limitarea teritoriala a activitatii transferate;
restrictionarile care depasesc prevederile din regulament (pct. 100) - de ex. cele care protejeaza titularul licentei si mai putin pe cel care primeste licenta.
Conditiile stipulate de regulament pentru cazurile de non-concurenta se aplica si pentru (pct. 100 - 101):
restrictionarile teritoriale ale caror subiect poate fi vanzatorul, in cazul in care acesta acorda cumparatorului o licenta pentru o anumita activitate;
licentele privind marcile comerciale, numele de afacere, drepturile de design, de copyright sau a altor drepturi similare situatiilor in care vanzatorul doreste sa ramana proprietarul acestora in legatura cu activitatile retinute, in timp ce achizitorul are nevoie de aceste drepturi pentru comercializarea bunurilor sau serviciilor.
De principiu, acordurile referitoare la utilizarea numelor de afacere sau a marcilor comerciale trebuie in mod normal sa fie analizate in contextul drepturilor de proprietate intelectuala aferenta licentelor respective (pct. 102).
Obligatiile de cumparare si de furnizare au rolul de a asigura mentinerea legaturilor existente sau stabilirea unor masuri similare intre vanzator si achizitor, cel putin pentru o perioada tranzitorie. Regulamentul prevede (art. 103) ca astfel de obligatii care pot conduce la restrictionari ale concurentei pot fi recunoscute ca fiind direct legate si necesare pentru implementarea concentrarii economice. Acordarea acestui statut nu se face in mod automat, regulamentul tratand diferentiat:
obligatiile de furnizare - pentru care prevede existenta unor motive de recunoastere, pentru o perioada de tranzitie (pct. 104);
obligatiile de cumparare de care beneficiaza furnizorul unui produs care necesita o justificare riguroasa in functie de circumstantele specifice fiecarui caz (pct. 105).
In mod expres, regulamentul prevede ca pot fi recunoscute ca restrictii direct legate si necesare implementarii concentrarii economice:
obligatiile de furnizare cat si cele de cumparare referitoare la cantitati fixe sau variabile (pct. 106);
acordurile de distributie (pct. 109).
Statul de restrictionari direct legate si necesare implementarii concentrarii economice se accepta pe o perioada limitata, a carei durata este stabilita in fiecare caz in parte, in urma unei analize, in baza principiului prevazut de regulament (pct. 108) - perioada necesara pentru inlocuirea relatiilor de dependenta cu cele de autonomie pe piata. Pentru produsele industriale complexe durata contractelor de cumparare si de furnizare este in mod normal justificata pentru o perioada de tranzitie de 3 ani.
Aceasta prevedere (pct. 108) are rolul si de a orienta durata maxima a celorlalte restrictionari decurgand din obligatiile de cumparare si de furnizare.
Regulamentul prevede in mod expres (pct. 106 - 107) situatiile care nu sunt considerate necesare implementarii concentrarii economice si anume:
obligatiile referitoare la furnizarea cantitatilor nelimitate sau care confera un statut privilegiat furnizorului sau cumparatorului; astfel de obligatii trebuie justificate de circumstantele specifice fiecarui caz;
obligatiile exclusive de cumparare sau de furnizare, cu exceptia existentei unor circumstante exceptionale.
Pentru a analiza efectele intelegerilor privind serviciile se aplica aceleasi principii si proceduri ca in cazul acordurilor de furnizare (pct. 109).
In cazul in care concentrarea economica se realizeaza prin achizitionarea in comun de catre doi sau mai multi a-genti economici, a unuia sau mai multi agenti economici clauzelor uzuale li se recunoaste prin regulament statutul de restrictii direct legate si necesare implementarii concentrarii economice. Clauzele uzuale avute in vedere se refera la:
acorduri intre achizitori privind lansarea unei oferte comune la licitatie si abtinerea acestora de la prezentarea de oferte separate, concurentiale, sau de a nu obtine altfel controlul asupra aceluiasi agent economic (pct. 110);
acorduri care nu au ca scop impartirea agentului economic achizitionat, controlat in comun (pct. 111);
intelegerile dintre parti pentru dobandirea in comun a controlului asupra unui agent economic, in vederea impartirii facilitatilor de productie, a retelelor de distributie impreuna cu marcile de comert existente ale agentului economic achizitionat in comun (pct. 111);
intelegerile dintre parti care fac posibila, in conditii rezonabile, dezmembrarea entitatii economice existente anterior, in vederea divizarii acesteia (pct. 112).
Regulamentul prevede (pct. 112) ca trebuie aplicate, prin analogie, principiile stipulate in cazul intelegerilor de cumparare si de furnizare pentru o perioada tranzitorie.
Obligatiile de non-concurenta intre societatile-mama si societatea in comun por fi direct legate si necesare pentru implementarea concentrarii economice (pct. 113). Durata perioadei pana la care pot fi justificate este, ca regula generala, de pana la 5 ani. Restrictiile in care functioneaza aceste prevederi se refera la:
necesitatea justificarii in functie de circumstantele specifice pentru cazurile in care durata acestor clauze depaseste 3 ani (pct. 114);
limitarea ariei geografice a clauzei de non-concurenta la zona in care societatile-mama isi comercializau produsele si serviciile in cauza, cu posibilitatea de extindere care opereaza si in cazul clauzelor de non-concurenta utilizate la achizitionarea unui agent economic;
o limitare a acestor clauze la produsele si serviciile care constituie activitatea economica a societatilor in comun; pot fi incluse si produse si servicii aflate intr-un stadiu avansat de dezvoltare la momentul tranzactiei, precum si alte produse si servicii care sunt deja dezvoltate dar nu sunt inca introduse pe piata.
Nu sunt considerate direct legate si necesare implementarii concentrarii economice, conform pct. 117 - 118, restrictionarile privind:
protectia interesului uneia dintre societatile-mama in cadrul societatii in comun impotriva concurentei celeilalte societati-mama pe alte piete decat cele pe care societatea in comun va activa din momentul infiintarii sale (pct. 117);
obligatiile de non-concurenta intre societatile-mama care nu exercita controlul si o societate in comun (regula generala) pct. 118.
In masura in care efectul clauzelor de confidentialitate si de non-solicitare nu depaseste efectul unei clauze de non-concurenta, acestor clauze li se aplica principiile stipulate in cazul clauzelor de non-concurenta (pct. 119). Pentru clauzele de non-solicitare si de confidentialitate regulamentul mai prevede:
pot fi considerate, intr-un numar mai mare de cazuri (decat clauzele de non-concurenta) ca fiind direct legate si necesare implementarii concentrarii economice;
durata clauzelor de confidentialitate poate depasi 5 ani, in functie de circumstantele specifice cazului in speta, tinand cont de interesele companiilor de a proteja secretele importante de afaceri.
Acordurile de licenta in cazul crearii unei societati in comun pot fi considerate ca Fiind direct legate si necesare implementarii concentrarii economice:
indiferent daca sunt sau nu exclusive;
indiferent daca sunt limitate sau nu in timp.
Licentelor acordate de catre societatea in comun uneia dintre societatile-mama sau licentierilor reciproce li se aplica principiile stabilite in cazul achizitionarii unui agent economic pentru a li se stabili legatura directa si necesara cu implementarea concentrarii economice.
Pentru obligatiile de cumparare si de furnizare dintre societatile mama si societatea creata in comun, regulamentul prevede (pct. 123) ca trebuie examinate conform acelorasi principii aplicabile in cazul achizitionarii unui agent economic. Acest principiu se aplica atunci cand societatile mama raman prezente pe piata situata in amonte sau in aval fata de piata societatii in comun.
4. Controlul concentrarilor economice
Controlul automat al operatiunilor de concentrare economica efectuat indirect prin procedura notificarii obligatorii, practicat in cele mai multe legislatii din tarile dezvoltate si prevazut incepand cu Regulamentul CEE din 21 decembrie 1986 se regaseste si in legea romana.
O alta solutie este oferita de legea franceza - Ordonanta din 1 decembrie 1986 a mentinut caracterul facultativ al notificarii, dar procedura obligatorie este posibila si rezulta din juxtapunerea celor doua moduri de declansare a controlului: fie la initiativa intreprinderilor, fie din initiativa autoritatilor publice.
4.1. Procedura notificarii
Legea concurentei prevede, la art. 15, obligatia notificarii operatiunii pentru concentrarile care depasesc pragul privind cifra de afaceri a agentilor economici implicati.
Obligatia notificarii revine:
fiecareia dintre partile interesate, daca operatiunea de concentrare economica se realizeaza prin fuziune;
persoanei, agentului economic sau agentilor economici care dobandesc controlul, in celelalte cazuri.
Procedura notificarii face obiectul Partii a II-a a Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice, adoptat de Consiliul Concurentei, in baza art. 15 alin. (3), coroborat cu art. 27 alin (3) din lege.
Prevederile privind notificarea concentrarilor economice cuprind:
Notificarea concentrarilor economice (capitolul I);
Examinarea notificarilor, emiterea deciziilor in cazurile de concentrare economica (capitolul II);
Procedura simplificata de analiza a anumitor concentrari economice (capitolul III).
4.1.1. Notificarea concentrarilor economice
Notificarea concentrarilor economice face obiectul capitolului I in reglementarile privind notificarea concentrarilor economice si cuprinde:
partile obligate sa inainteze notificari;
prezentarea notificarilor;
termenele de notificare;
informatiile si documentele care trebuie furnizate;
publicarea informarii cu privire la o notificare;
data efectiva a notificarii.
Partile obligate sa inainteze notificari
In reglementarea emisa de Consiliul Concurentei se reiau si se nuanteaza prevederile art. 15 din Legea concurentei privind partile carora le revine obligatia inaintarii notificarii.
Notificarile sunt semnate de reprezentantii legali ai partilor obligate sa inainteze notificari. Regulamentul prevede posibilitatea ca partile sa imputerniceasca o terta persoana pentru reprezentarea in raporturile cu Consiliul Concurentei, in aceasta situatie, persoana imputernicita trebuie sa depuna, in original, odata cu notificarea, si imputernicirea legala, autentificata.
Pentru operatiunile de concentrare economica realizate prin achizitionarea controlului in comun, notificarile vor fi prezentate de catre un reprezentant imputernicit sa transmita si sa primeasca documente in numele tuturor partilor obligate sa notifice.
Responsabilitatea pentru exercitarea si corectitudinea informatiilor furnizate revine partii care inainteaza notificarea.
In Anexele 4.16 si 4.17 sunt prezentate partile obligate sa inainteze notificari precum si termenele stabilite prin Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice, Partea a II-a, capitolul I.
Prezentarea notificarilor - in acest scop Consiliul Concurentei a conceput un formular privind informatiile cerute si documentele care trebuie anexate. Fiecare notificare va fi inaintata in 3 (trei) exemplare, insotite de documentele cerute in original si/sau copii (certificate, pentru conformitate, de catre partile care notifica). Notificarea se inainteaza in scris (2 exemplare) si in format electronic (1 exemplar). La prezentarea notificarii agentii economici implicati vor face dovada platii tarifului de notificare.
Notificarea prezentata Consiliului Concurentei trebuie sa cuprinda:
adresa de inaintare, semnata de reprezentantul legal sau de persoana imputernicita;
formularul de notificare;
documentele justificative prevazute la pct. 199 din Regulament;
dovada platii tarifului de notificare.
Informatiile si documentele care trebuie furnizate - sunt specificate in formular. Daca sunt furnizate informatii inexacte sau incomplete, notificarea nu va fi considerata efectiva decat dupa completarea si/sau corectarea ei. In cazul in care sunt indeplinite conditiile cerute in Capitolul III al Partii a II-a din Regulament, partile implicate in operatiunea de concentrare economica pot solicita Consiliului Concurentei permisiunea de a prezenta notificarea in forma simplificata.
Pentru ca o notificare sa faca obiectul analizei in cadrul procedurii simplificate (in termen de 30 de zile de la data notificarii) se impune:
contactarea Consiliului Concurentei, anterior inregistrarii formularului de notificare, in vederea stabilirii informatiilor ce trebuie furnizate in formularul de notificare;
solicitarea de catre parti, in scris, a permisiunii de a beneficia de procedura simplificata;
motivarea temeinica prin date si informatii a acestei solicitari.
Directia din cadrul Consiliului Concurentei, in sfera careia se include operatiunea de concentrare are competenta de a analiza posibilitatea notificarii in forma simplificata si isi da, daca este cazul, acordul scris.
In cadrul procedurii simplificate, in mod normal, Consiliul Concurentei emite o decizie in termen de 30 de zile de la data notificarii. Consiliul Concurentei isi rezerva dreptul de a aplica procedura de analiza in termenele prevazute la art. 46 din Legea concurentei, inaintea expirarii termenului de 30 de zile.
Conditiile in care se accepta aplicarea procedurii simplificate prezinta un grad de elaborare deosebit, in raport cu reglementarea anterioara in materie in care conditia era formulata astfel: cota de piata ce ii revine noii entitati economice rezultate nu depaseste 20%.
Prin Regulamentul din 29/03/2004 pentru analiza in procedura simplificata a anumitor operatiuni de concentrare economica se impune o dubla conditie:
indeplinirea conditiilor prevazute in Capitolul III, Partea a II-a a Regulamentului;
constatarea absentei unor imprejurari speciale.
Analiza in procedura simplificata se practica in cazurile care nu prezinta indoieli serioase in ce priveste compatibilitatea operatiunilor respective cu un mediu concurential normal.
Prin aceasta procedura Consiliul Concurentei urmareste un dublu obiectiv:
eficientizarea controlului operatiunilor de concentrare economica;
incurajarea contactelor anterioare inaintarii formularului de notificare, dintre parti si autoritatea competenta in materie de concurenta.
In Anexa 4.18 sunt redate categoriile de concentrari economice si conditiile in care se poate beneficia de procedura simplificata de analiza.
Publicarea informarii notificarilor - este decisa de Consiliul Concurentei atunci cand constata ca o concentrare economica notificata prezinta un interes public major. Publicarea datelor - partile, natura concentrarii, sectoarele economice implicate, data primirii notificarii, eventuale completari sau modificari ale informatiilor privind concentrarea economica - se face tinand seama de interesul legitim al partilor implicate privind pastrarea secretului de afaceri.
Data efectiva a notificarii - este data la care notificarile sunt inregistrate la Consiliul Concurentei. Exceptia de la regula o constituie cazurile in care informatiile cuprinse in notificare sunt inexacte sau incomplete. In acest caz, Consiliul Concurentei trebuie ca, in termen de 20 de zile, sa adopte una din solutiile:
solicita completarea notificarii;
stabileste un termen limita pentru furnizarea informatiilor solicitate. Acest termen este de maximum 15 zile de la data solicitarii si diferentiat in functie de natura informatiilor solicitate.
4.1.2. Termenele pentru examinarea notificarilor, emiterea deciziilor si initierea procedurilor
Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 46 alin. 1 si 2, in cazul operatiunilor de concentrare economica supuse notificarii, doua tipuri de termene:
termenul de 30 de zile de la primirea notificarii pentru ca autoritatea competenta - Consiliul Concurentei - sa decida emiterea, fie a unei decizii de admitere, fie a unei decizii de neobiectiune, fie deschiderea unei investigatii;
termenul de maximum 5 luni de la primirea notificarii pentru ca, in urma unei investigatii, Consiliul Concurentei sa emita una din deciziile: de refuz, de autorizare sau o decizie de autorizare conditionata prin care se stabilesc obligatiile si/sau conditiile ce trebuie indeplinite pentru autorizarea operatiunii de concentrare economica.
In baza art. 15 alin. (3) Consiliul Concurentei stabileste prin Regulament[12] modul de calcul al termenelor de 30 de zile, respectiv maximum 5 luni.
Ambele termene incep sa curga de la data la care notificarea a devenit efectiva. Termenul de 30 de zile se va implini in cea de a treizecea zi calendaristica.
Pentru a stabili data la care se sfarseste perioada de 5 luni, Consiliul Concurentei utilizeaza urmatoarea regula: sfarsitul zilei care, in luna a cincea, cade in aceeasi data ca si ziua in care a inceput sa curga termenul.
Exceptii:
o astfel de data nu exista in luna a cincea: perioada se va incheia la sfarsitul ultimei zile din luna a cincea;
ultima zi a perioadei nu este o zi lucratoare: perioada se va incheia la sfarsitul urmatoarei zile lucratoare.
4.1.3. Modul de prezentare a notificarii unei concentrari economice
Partea a IV-a a Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice este consacrata precizarilor privind modul de completare a formularului de notificare.
Consiliul Concurentei a conceput un formular care sintetizeaza informatiile care trebuie furnizate de catre partile/partea care urmeaza sa inainteze notificarea unei concentrari economice. Anterior notificarii, partile/partea care o inainteaza este recomandabil sa se adreseze personalului din directia de resort din cadrul Consiliului Concurentei, cu privire la posibilitatea notificarii in forma simplificata.
Formularul privind notificarea concentrarilor economice este prevazut in anexa la Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice. Prin Regulamentul din 03/06/2004, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 601 din 05/07/2004, pus in aplicare prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 150 din 03/06/2004, publicat in acelasi Monitor Oficial s-au adus modificari formularului de notificare.
Notificarea trebuie sa contina informatiile prevazute la cap. I-VI din formular si anume:
informatii despre parti;
informatii despre operatiunea de concentrare economica;
detinerea proprietatii si a controlului;
structura economica si financiara a concentrarii economice;
legaturi personale si financiare si achizitii precedente;
informatii despre pietele relevante afectate de concentrarea economica.
Informatiile cerute trebuie sa fie completate conform capitolelor si punctelor cuprinse in formular, anexandu-se documentele justificative, in original sau in copii certificate. Notificarea se face prin inaintarea formularului de notificare in 3 (trei) exemplare si a 3 (trei) seturi de copii de pe documentele justificative.
O atentie deosebita se recomanda a se acorda capitolului VI din Partea a IV-a (informatii despre pietele relevante) prin care se solicita informatii privind:
produsele fabricate si/sau comercializate;
definirea pietelor relevante cu prezentarea informatiilor pentru ultimii trei ani;
conditiile generale pe pietele afectate: structura ofertei si cererii pe pietele respective, intrarea pe piata, cercetare-dezvoltare, acorduri de cooperare, asociatii profesionale si patronale;
integrarea verticala;
restrictionari auxiliare;
contextul international.
Notificarea poate fi expediata pe una din urmatoarele cai (pct. 188 din Regulament):
personal, contra semnatura de primire (numar de inregistrare);
scrisoare recomandata;
telefax;
telex;
posta electronica, cu confirmare de primire.
Atunci cand documentele sunt transmise prin telefax, telex sau posta electronica, data primirii acestora se considera ziua in care au fost transmise.
Pentru a asigura confidentialitatea, daca partea/partile notificatoare considera ca interesele lor ar fi atinse in cazul in care anumite informatii cerute in notificare ar fi comunicate sau facute accesibile altor parti decat cele implicate in concentrarea economica, aceste informatii pot fi inaintate separat, cu fiecare pagina numerotata si marcata clar "secret de afaceri'.
In aceste cazuri, partile notificatoare implicate vor trebui sa explice, printr-o nota separata, motivele pentru care aceste informatii constituie secrete de afaceri si nu trebuie sa fie divulgate sau publicate. In alte cazuri, secretele de afaceri pot fi inaintate in plicuri separate, mentionate ca anexa la notificare (pct. 195 din Regulament).
Documentele justificative care insotesc formularul privind notificarea unei concentrari economice sunt prevazute la pct. 199 din Regulament:
copiile documentelor finale sau ale versiunii celei mai recente a tuturor documentelor in baza carora are loc operatiunea de concentrare economica; in cazul vanzarii prin licitatie publica a unui agent economic/a unor parti din a-cesta, se vor inainta copiile de pe documentele de oferta prezentate la licitatie;
copii certificate de pe bilantul contabil din anul anterior, pentru toate partile participante la concentrarea economica, ca si pentru grupurile din care acestea fac parte;
copii certificate ale analizelor, rapoartelor, studiilor si cercetarilor prezentate sau pregatite pentru a fi prezentate adunarii actionarilor (asociatilor), in scopul evaluarii sau analizarii concentrarii economice din punct de vedere al conditiilor concurentiale, al concurentilor (actuali si potentiali) si al conditiilor pietei.
Deciziile emise de Consiliul Concurentei vor fi comunicate de indata partilor de catre Secretariatul General al Consiliului Concurentei (pct. 143 din Regulament). Daca, in termenele prevazute de lege - 30 de zile, respectiv maximum 5 luni -, Consiliul Concurentei nu a luat nici o decizie, operatiunea de concentrare economica notificata poate avea loc (pct. 144 din Regulament).
Aceste decizii pot fi atacate in contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 30 de zile de la data comunicarii catre parti. Suspendarea executarii deciziei atacate poate fi ordonata, la cerere, de catre instanta.
In cazul in care intr-o operatiune de concentrare economica este implicata o regie autonoma, decizia luata de Consiliul Concurentei va fi notificata si ministerului de resort. Pentru ratiuni de interes public general, guvernul, la propunerea ministrului de resort, poate lua, pe raspunderea sa, o decizie diferita de cea a Consiliului Concurentei, in termen de 30 de zile de la notificarea deciziei Consiliului Concurentei
5. Atingerea adusa concurentei prin operatiunile de concentrare economica
Proiectele sau operatiunile de concentrare economica care corespund definitiei legale si ale caror parti implicate depasesc pragul stabilit prin lege cad sub incidenta principiului interzicerii daca "avand ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia' (Legea concurentei, art. 12). Astfel, controlul concentrarilor economice se impleteste cu controlul folosirii in mod abuziv a unei pozitii dominante. Prin procedura controlului concentrarilor economice, autoritatea publica intervine in faza constituirii structurilor de tip pozitie dominanta. In plus, in baza prevederilor privind practicile anticoncurentiale, autoritatea publica nu interzice concentrarea, dar sanctioneaza comportamentele abuzive susceptibile sa rezulte din aceasta.
Atingerea adusa concurentei se poate manifesta prin restrangerea, inlaturarea sau denaturarea acesteia, piata relevanta putand fi piata nationala sau o parte a acesteia. Elementele care se iau in calcul pentru a stabili incidenta operatiunii de concentrare asupra functionarii pietei sunt extrem de diverse si difera de la piata la piata. Aceste elemente tin in general de structura pietei, contextul international, caracteristicile distributiei.
Pentru a stabili compatibilitatea operatiunilor de concentrare cu un mediu concurential normal, legea romana [art. 13, alin (1)] foloseste urmatoarele criterii:
necesitatea de a mentine si a dezvolta concurenta pe piata romaneasca, tinand seama de structura tuturor pietelor in cauza si de concurenta existenta sau potentiala dintre agentii economici, situati in Romania sau in strainatate;
cota de piata detinuta de catre agentii economici in cauza, puterea lor economica si financiara;
alternativele disponibile pentru furnizori si utilizatori, accesul lor la piete si la surse de aprovizionare, precum si orice bariere instituite prin acte normative sau de alta natura la intrarea pe piata;
tendinta cererii si a ofertei pentru bunurile si serviciile in cauza;
masura in care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor;
contributia la progresul tehnic si economic.
Pentru a studia impactul operatiunii de concentrare economica asupra concurentei, prin "Instructiunile cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale de piata'[15], Consiliul Concurentei introduce notiunea de piata afectata, reprezentand piata relevanta a produsului in cadrul careia:
a) doua sau mai multe parti implicate in operatiunea de concentrare actioneaza pe aceeasi piata a produsului si, ca urmare a concentrarii, cota lor de piata depaseste 15% (relatii pe orizontala);
b) una sau mai multe dintre partile implicate actioneaza pe o piata a produsului situata in amonte sau in avalul oricarei alte piete pe care sunt prezente alte parti implicate si, in plus, cota lor de piata, individuala sau combinata, este de cel putin 25%, indiferent daca exista sau nu o relatie de genul furnizor-client intre partile participante la concentrare (relatii pe verticala).
La nivel european, Comisia Uniunii Europene - Directia Generala IV Concurenta - tine cont in aprecierea compatibilitatii cu piata comuna a operatiunilor de concentrare de urmatoarele criterii:
necesitatea de a mentine si dezvolta o concurenta efectiva in piata comuna; avand in vedere in special structura tuturor pietelor in cauza si concurenta reala sau potentiala a intreprinderilor situate in interiorul sau exteriorul comunitatii;
pozitia pe piata a partilor si puterea lor economica si financiara, posibilitatile de a alege pentru furnizori si utilizatori, accesul lor la resurse de aprovizionare sau la desfacere, existenta de drept sau de fapt a barierelor, serviciile in cauza, interesele consumatorilor intermediari si finali ca si de evolutia progresului tehnic si economic pentru ca operatiunea de concentrare sa fie in avantajul consumatorilor si sa nu constituie un obstacol pentru concurenta.
Revine Consiliului Concurentei, in baza cazurilor de concentrari economice solutionate, sa ofere aspecte de detaliu, de nuantare a aplicarii reglementarilor legale in materie.
6. Categoriile de Decizii ale Consiliului Concurentei
In termenul prevazut in cadrul procedurii de control, Consiliul Concurentei poate emite doua tipuri de decizii:
decizii prin care admite concentrarea, aceasta fiind compatibila cu mediul concurential;
decizii prin care refuza concentrarea, in baza prevederilor art. 12 din lege.
Admiterea concentrarii economice susceptibile a conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei intervine atunci cand partile interesate in aceasta operatiune dovedesc indeplinirea cumulativa a conditiilor
operatiunea de concentrare urmeaza a contribui la cresterea eficientei economice, la ameliorarea productiei, distributiei sau progresului tehnic, ori la cresterea competitivitatii la export;
efectele favorabile ale concentrarii compenseaza efectele nefavorabile ale restrangerii concurentei;
de avantajele rezultate profita intr-o masura rezonabila si consumatorii, in special prin preturi reale mai reduse.
Putem considera, in baza art. 46 alin. (3) din lege, ca suntem in prezenta unei admiteri tacite a unei operatiuni de concentrare economica atunci cand Consiliul Concurentei nu ia o decizie in termen de 30 de zile sau maximum 5 luni, dupa caz, de la primirea notificarii. Prin O.U.G. nr. 121 din 04/12/2003 s-a renuntat la prerogativa instituita in favoarea Consiliului Concurentei de a-si rezerva dreptul de a porni o investigatie si de a lua o decizie, atunci si daca considera necesar, in cazul in care nu si-a exprimat punctul de vedere in termenele stabilite prin lege.
Daca Consiliul Concurentei considera operatiunea de concentrare compatibila cu un mediu concurential normal in urma prezentarii de catre parti a unor informatii incorecte sau false in cadrul procedurii/notificarii, decizia respectiva poate fi revocata. In anumite situatii, in baza art. 46 alin. (2) lit. c), Consiliul Concurentei poate stabili obligatiile si/sau conditiile ce trebuie indeplinite pentru autorizarea operatiunii de concentrare economica. Autorizarea operatiunii de concentrare genereaza obligatia de plata a taxei de autorizare, prevazuta la art. 32 din Legea concurentei.
Sunt obligati la plata taxei de autorizare agentii economici implicati in operatiunea de concentrare si care au obtinut una din deciziile:
decizie de neobiectiune, in conditiile prevederilor art. 46 alin. (1) lit. b) din lege;
decizie de autorizare, conform prevederilor art. 46 alin. (2) lit. b) din lege;
decizie prin care se stabilesc obligatiile si/sau conditiile ce trebuie indeplinite pentru autorizarea operatiunii, in conditiile art. 46 alin. (2), lit.c) din lege.
Prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 61 din 26/03/2004 publicat in Monitorul Oficial nr. 288 din 01/04/2004 s-au aprobat "Instructiuni date in aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrarilor economice'.
Conform prevederilor art. 32 alin. (2) din lege "taxa de autorizare a concentrarilor economice se stabileste la o cota de 0,1% din cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati in concentrarea economica autorizata si se calculeaza pe baza cifrei de afaceri pentru exercitiul financiar precedent deciziei de autorizare a concentrarii economice'
Prin instructiunile adoptate, Consiliul Concurentei precizeaza:
modul de calcul al cifrei de afaceri pentru fiecare agent economic implicat;
calculul cifrei de afaceri cumulate careia i se aplica taxa;
declararea cifrei de afaceri.
Sumele ce reprezinta taxa de autorizare se varsa la bugetul de stat in temeiul specificat in decizia de autorizare, cu ordin de plata tip trezorerie, in conturile indicate in instructiuni.
Decizia de neinterventie in cazul unei operatiuni de concentrare economica, emisa conform prevederilor art. 46 alin. (1) lit. a) din lege nu genereaza obligatia taxei de autorizare
Achitarea taxei de autorizare conditioneaza valabilitatea deciziei emisa de Consiliul Concurentei, conform prevederilor Ordinului Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 34/1998. Agentii economici care nu fac dovada achitarii taxei de autorizare in termenul specificat prin decizie, vor fi sanctionati conform prevederilor art. 51 (1) lit. d) din Legea concurentei.
Pentru notificarea operatiunilor de concentrare economica agentii economici sunt supusi la plata unui tarif care constituie venit al Consiliului Concurentei, in baza art. 27 alin. (2) lit. f) din lege.
Prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei se actualizeaza tarifele prevazute in Anexa la "Regulamentul din 26/03/2004 privind stabilirea si perceperea tarifelor pentru procedurile si serviciile prevazute de Legea concurentei si regulamentele emise pentru aplicarea acesteia', publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288 din 01/04/2004.
Anexa nr. 4.19 prezinta deciziile Consiliului Concurentei in materia concentrarilor economice.
Deciziile Consiliului Concurentei se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pe cheltuiala solicitantului ori pe pagina de Internet a Consiliului Concurentei. La publicarea deciziilor se va tine cont de interesul legitim al agentilor economici in cauza, de a nu divulga secrete profesionale (pct. 143 din Regulament).
Consiliul Concurentei are obligatia[18] de a notifica de indata partilor decizia adoptata cu privire la operatiunile de concentrare economica. Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacata in contencios, in termen de 30 de zile de la notificarea deciziei respective partilor implicate. Instanta competenta este Curtea de Apel Bucuresti.
7. Decizii ale Consiliului Concurentei in anul 2005
. Decizia nr. 20 din 14.02.2005 cu privire la concentrarea economica realizata de catre Consortiul format din: SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA si ASOCIATIA "Privatizarea Atelierelor C.F.R.' Pascani prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni la SC REMAR SA Pascani
Presedintele Consiliului Concurentei,
in baza:
Decretului nr. 57/17.02.2004 privind numirea membrilor Plenului Consiliului Concurentei;
Prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;
Prevederilor Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, cu modificarile si completarile ulterioare;
Prevederilor Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice;
Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii unei parti substantiale de piata;
Notificarii concentrarii economice inregistrate la Consiliul Concurentei cu nr. RS-235/29.11.2004;
Actelor si lucrarilor din dosarul cauzei nr. RS-235/ 29.11.2004;
Notei Directiei Industrie si Energie nr. G.M.-247/09. 02.2005;
si luand in considerare urmatoarele aspecte:
1. Operatiunea de concentrare economica s-a realizat ca urmare a incheierii la data de 30.07.2004 a contractului de vanzare-cumparare de actiuni nr. 57 referitor la achizitionarea pachetului majoritar de actiuni la SC REMAR SA Pascani, incheiat intre AVAS, in calitate de vanzator, si Consortiul format din: SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA si ASOCIATIA "Privatizarea Atelierelor C.F.R.' (Consortiu), in calitate de cumparator.
Contractul de privatizare este conditionat de indeplinirea unei clauze suspensive, la data de 10.10.2004 referitoare la disponibilizarea unui numar de 600 de salariati ai SC REMAR SA Pascani, in conformitate cu H.G. nr. 593/2004 si a Hotararii Colegiului de Conducere al APAPS nr. 22/30.04.2004 in conditiile prevazute de O.U.G. nr. 21/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Dobandirea de catre Consortiul format din: SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA si ASOCIATIA "Privatizarea Atelierelor C.F.R.' a pachetului majoritar de actiuni la SC REMAR SA Pascani s-a realizat in conformitate cu art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind indeplinite si cele doua conditii cumulative ale pragului valoric prevazut de art. 16 din lege.
SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA face parte dintr-un grup de firme, care sunt controlate de domnii Vasile Didila, Raducan Vasile si Stoica Gruia, si are ca obiect de activitate transporturile pe calea ferata cod CAEN 6010. Asociatia "Privatizare Atelierelor C.F.R.' nu controleaza nici un alt agent economic si nu a realizat cifra de afaceri in anul 2003, neefectuand activitati economice.
SC REMAR SA Pascani are ca obiect de activitate constructia si repararea materialului rulant (vagoane de marfa si calatori) - cod CAEN 3520.
Din grupul din care face parte achizitorul numai SC RE VA SA Simeria are ca obiect de activitate repararea materialului rulant-vagoane.
Piata relevanta aferenta operatiunii de concentrare economica a fost definita ca fiind piata serviciilor de reparatii vagoane, avand ca dimensiune geografica intregul teritoriu al Romaniei.
In urma realizarii concentrarii economice, segmentul de piata detinut de Consortiu pe piata relevata se modifica, de la[].
Operatiunea de concentrare economica nu are ca efect denaturarea, impiedicarea sau restrangerea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca a serviciilor de reparatii vagoane, piata continuand sa aiba un caracter concurential conferit de prezenta unui numar de 9 agenti economici cu cote de piata cuprinse intre [], doi dintre acesti agenti economici fiind controlati de Consortiu.
DECIDE
Art. 1. Se autorizeaza concentrarea economica realizata prin dobandirea controlului de catre Consortiul format din: SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA si ASOCIATIA "Privatizarea Atelierelor C.F.R.' asupra SC REMAR SA Pascani, in conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. 1 lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata, si pct. 138 lit. b) din Partea a II-a, Capitolul II din Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice, constatandu-se ca, desi operatiunea de concentrare economica notificata cade sub incidenta legii, nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential nominal.
Art. 2. SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA este obligata, conform prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, sa plateasca taxa de autorizare a concentrarii economice notificate.
Art. 3. Taxa de autorizare, prevazuta la art. 33 alin. 2 din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata, este de [] si se va plati in maximum 30 zile de la data comunicarii prezentei Decizii, cu ordin de plata tip trezorerie la bugetul de stat, in contul BAN nr. RO57TREZ70120210120XXXXX, deschis la BNR - Sucursala Municipiului Bucuresti, beneficiar Directia de Trezorerie si Contabilitate Publica, cu mentiunea "Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare'. Ordinul de plata va avea mentionat pe verso, in rubrica COD CONT, contul nr. 20.17.01.03. O copie dupa ordinul de plata va fi transmisa neintarziat Consiliului Concurentei.
Art. 4. Prezenta Decizie devine aplicabila la data comunicarii sale partilor implicate in operatiunea de concentrare economica.
Art. 5. Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacata in termen de 30 de zile de la comunicare la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios-Administrativ, potrivit prevederilor art. 52 alin. (4) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 6. Secretariatul General si Directia Industrie si Energie din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari aducerea la indeplinire a prezentei Decizii.
Art. 7. Secretariatul General al Consiliului Concurentei va comunica neintarziat prezenta Decizie catre:
SC GRUP FEROVIAR ROMAN SA
Bucuresti, Sector 1 Calea Victoriei nr. 114
ASOCIATIA "Privatizarea Atelierelor C.F.R.'
Pascani, jud. Iasi Str. Garii nr. 18
SC REMAR SA
Pascani, jud. Iasi Str. Garii nr. 18
Mihai Berinde: Presedinte
. Decizia nr. 32/22.02.2005 cu privire la concentrarea economica realizata de catre S.C. MOL Hungarian Oii and Gas Public Limited Company prin dobandirea controlului unic asupra S.C. Shell Romania SRL Bucuresti
Presedintele Consiliului Concurentei,
In baza:
Decretului nr. 57/17.02.2004 privind numirea membrilor Plenului Consiliului Concurentei;
Prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;
Prevederilor Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, cu modificarile si completarile ulterioare;
Prevederilor Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice;
Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii unei parti substantiale de piata;
Notificarii concentrarii economice inregistrate la Consiliul Concurentei cu nr. RS 1/03.01.2005;
Actelor si lucrarilor din dosarul cauzei nr. RS 1/03.01.2005;
Notei Directiei Industrie si Energie cu privire la concentrarea economica notificata;
si luand in considerare urmatoarele aspecte:
S.C. MOL Hurigarian Oil and Gas Public Limited Company si SC MOL Romania Petroleum Products SRL Cluj-Napo-ca (societate ce apartine Grupului Mol) au incheiat, la data de 22 noiembrie 2004, un contract de vanzare-cumparare de parti sociale cu asociatul unic al SC Shell Romania SRL Bucuresti - Shell Overseas Holdings Limited - pentru cumpararea tuturor partilor sociale ale SC Shell Romania SRL, reprezentand [] din capitalul social al acestei societati.
In urma semnarii acestui contract, SC MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company a dobandit [], iar SC MOL Romania Petroleum Products SRL Cluj-Napoca un procent de [] din capitalul social al SC Shell Romania SRL Bucuresti.
Dobandirea contractului unic al SC MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company asupra SC Shell Romania SRL Bucuresti constituie o operatiune de concentrare economica, in conformitate cu prevederile art. U alin. 2 lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata, si se incadreaza in prevederile referitoare la pragul cifrei de afaceri, conform art. 15 din aceeasi lege. Operatiunea a devenit efectiva la data de 25.01.2005.
Societatea achizitoare, SC MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company, are ca activitate principala fabricarea produselor obtinute prin prelucrarea titeiului, fiind implicata in activitati de cercetare, extractie, rafinare, prelucrare, comert cu ridicata si amanuntul de produse petroliere.
SC MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company activeaza pe piata distributiei de produse petroliere din Romania prin intermediul SC MOL Romania Petroleum Products SRL Cluj-Napoca, societate la care detine [] din capitalul social.
Societatea achizitionata, SC Shell Romania SRL Bucuresti, are ca activitate principala comertul cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule (cod CAEN 5050).
Avand in vedere activitatile desfasurate de societatea achizitionata, in cadrul analizei operatiunii de concentrare economica analizata, pietele relevante definite sunt piata distributiei si comercializarii de produse petroliere si piata comercializarii de lubrifianti, pe intreg teritoriul Romaniei.
Piata distributiei si comercializarii de produse petroliere cuprinde, in principal, urmatoarele produse: benzine, motorine, combustibili pentru aviatie. Cu exceptia segmentului de combustibili pentru aviatie, SC Shell Romania SRL Bucuresti si SC MOL Romania Petroleum Products SRL Cluj-Napoca au fost prezente pe aceleasi piete.
Se realizeaza astfel o concentrare pe orizontala avand ca rezultat integrarea sistemului de distributie al SC Shell Romania SRL Bucuresti in structura Grupului MOL din Romania. Pe aceasta piata mai activeaza o serie de societati cum ar fi: SC Petrom SA, SC Agip SA, SC Lukoil SA, SC Rompetrol SA, precum si un numar mare de benzinarii particulare.
In urma operatiunii de concentrare economica analizata, SC MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company isi va majora reteaua de statii de distributie de la [] de statii detinute in prezent la [] de statii.
Cota de piata a noii entitati, calculata in functie de valoarea vanzarilor de produse petroliere, va creste de la cea [] la cea [], aceasta operatiune neavand o influenta semnificativa asupra structurii pietei.
In ceea ce priveste piata comercializarii de lubrifianti din Romania, in urma operatiunii de concentrare, cota de piata a Grupului MOL pe piata din Romania se va majora cu cea. [], ajungand la valoarea de []. Principalii concurenti pe aceasta piata sunt reprezentati de societati precum Lukoil Downstream SRL, SC Petrom SA, SC Lubrifin SA, SC Astra Romana SA, Arai, Texaco, SC Agip SA, Chevron.
Operatiunea de concentrare economica, realizata prin dobandirea controlului unic de catre SC MOL Hungarian Oii and Gas Public Limited Company asupra SC Shell Romania SRL, nu conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia.
DECIDE
Art. 1. Se autorizeaza concentrarea economica realizata prin dobandirea controlului unic de catre SC MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company asupra SC Shell Romania SRL Bucuresti, in conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. 1 lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata, si pct. 138 lit. b) din Partea a II-a, Capitolul II din Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice, constatandu-se ca, desi operatiunea de concentrare economica notificata cade sub incidenta legii, nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal.
Art 2. Taxa de autorizare, prevazuta la art. 33 din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata, Sste de [] si se va plati in maximum 30 zile de la data comunicarii prezentei Decizii, cu ordin de plata tip trezorerie la bugetul de stat, in contul nr. R057TREZ21620210120XXXXX, deschis la BNR-Sucursala Municipiului Cluj-Napoca, beneficiar Directia de Trezorerie si Contabilitate Publica Cluj, cu mentiunea "Taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare'. Ordinul de plata va avea mentionat pe verso, in rubrica COD CONT, contul nr. 20.17.01.03. O copie dupa ordinul de plata va fi transmis neintarziat Consiliului Concurentei.
Art. 3. Prezenta Decizie devine aplicabila de la data comunicarii sale partilor implicate in operatiunea de concentrare economica.
Art. 4. Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacata hi termen de 30 de zile de la comunicare la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios - Administrativ, potrivit prevederilor art. 52 alin. (4) din Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata.
Art. 5. Secretariatul General si Directia Industrie si Energie din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari aducerea la indeplinire a prezentei Decizii.
Art. 6. Secretariatul General al Consiliului Concurentei va comunica neintarziat prezenta decizie catre:
SC MOL Romania Petroleum Products SRL Cluj-Napoca
Sediul: str. Republicii nr. 109, etaj 4, Cluj-Napoca, judetul Cluj
si
SC Shell Romania SRL Bucuresti
Sediul: Bulevardul Carol I, nr. 64, Sector 2, Bucuresti
Mihai Berinde Presedinte
8. Glosar de termeni
ABSORBTIE: (pct. 43) |
un agent economic este inglobat de un alt agent economic, acesta din urma pastrandu-si personalitatea juridica, in timp ce primul inceteaza sa mai existe ca persoana juridica |
ACORDURI DE LICENTA: (pct. 99) |
mijloace uzuale prin care se ofera achizitorului garantia folosirii depline a activelor transferate in cazurile in care vanzatorul ramane proprietarul drepturilor de proprietate intelectuala sau know-how, in vederea exploatarii a-cestora pentru alte activitati decat cele care fac obiectul transferului |
AUTONOMIE STRUCTURALA: (pct. 22) |
o societate in comun are autonomie structurala atunci cand, in calitate de persoana juridica, indeplineste statornic toate functiile unei entitati economice autonome, respectiv are functionare deplina. |
CLAUZE DE NON-CONCURENTA: (pct. 91) |
garanteaza transferul catre achizitor a intregii valori a activelor care fac o-biectul tranzactiei, care include, in general, atat active corporale, cat si active necorporale |
CONTOPIRE: (pct. 42) |
doi sau mai multi agenti economici independenti se reunesc intr-un nou agent economic si inceteaza sa mai existe ca persoane juridice distincte |
CONTROL UNIC DE FACTO: (pct. 49 b) |
este dobandit de un actionar (asociat) minoritar, daca exista o probabilitate semnificativa ca acesta sa exercite majoritatea drepturilor de vot in adunarea actionarilor (asociatilor), datorita faptului ca actiunile ramase sunt larg ras-pandite. Intr-un asemenea caz, determinarea existentei controlului unic rezulta din evidenta prezentei actionarilor (asociatilor) la adunarile generale din anii anteriori. Se mai poate dobandi controlul unic, de facto de catre un actionar (asociat) minoritar, daca acesta are dreptul sa conduca activitatile agentilor economici si sa le determine politica comerciala. |
CONTROL UNIC LEGAL: (pct. 49 a) |
poate fi exercitat de catre un actionar (asociat) minoritar caruia ii sunt acordate drepturi speciale, cum ar fi: actiuni preferentiale care confera majoritatea drepturilor de vot; puterea de a stabili strategia comportamentului comercial (cum ar fi: numirea a mai mult de jumatate din numarul membrilor organelor de conducere). |
CONTROL: (pct. 4) |
dreptul si/sau posibilitatea unor agenti economici ori persoane fizice de a exercita, direct sau indirect, o influenta determinanta asupra unuia sau mai multor agenti economici. |
CONTROLUL DIRECT: (pct. 10) |
exercitat de persoane fizice sau agenti economici, dobandit in mod oficial |
CONTROLUL IN COMUN: (pct.54+57+62) |
Controlul in comun exista, daca doi sau mai multi actionari (asociati), a-genti economici ori persoane fizice ajung la un acord pentru luarea deciziilor importante privind agentul economic controlat, avand astfel posibilitatea sa exercite o influenta determinanta asupra acestuia. Cea mai clara forma de control in comun exista atunci cand agentul econo- mic controlat are numai doi actionari (asociati) care detin cote egale din capitalul social si care isi impart in mod egal drepturile de vot. Egalitatea poate fi realizata, de asemenea, daca ambii actionari (asociati) au dreptul sa numeasca un numar egal de membri in organele de conducere ale agentului economic controlat. Controlul in comun exista chiar daca actionarii (asociatii) nu au facut uz de influenta lor decisiva conferita de dreptul de veto; este suficient sa existe unul sau mai multe dintre drepturile de veto privind deciziile strategice mentionate. |
CONTROLUL UNIC: (pct. 47) |
se exercita, de regula, prin detinerea majoritatii drepturilor de vot sau prin detinerea unei pozitii minoritare de control. |
DOBANDIREA CONTROLULUI: (pct. 5) |
o forma de realizare a concentrarii economice prin care agentii economici sau persoane fizice obtin, direct sau indirect, o influenta determinanta asupra unuia sau mai multor agenti economici, ori asupra unor parti ale acestora. |
DREPTUL DE VETO: (pct. 59) |
Se prevede, de regula, in statutul agentului economic controlat sau poate fi conferit prin acordul dintre actionari (asociati). Dreptul de veto poate opera de facto si prin intermediul unui cvorum specific cerut pentru deciziile care se iau in adunarea generala sau in alte organe de conducere, in masura in care actionarii (asociatii) sunt reprezentati in acestea. Este posibil ca deciziile strategice sa fie supuse aprobarii unui organism (de exemplu: un comitet de supraveghere), in care actionarii (asociatii) minoritari sunt reprezentati si fac parte dintr-un cvorum necesar pentru adoptarea acestor decizii. |
DREPTURI DE VETO CARE ASIGURA EXERCITAREA CONTROLULUI IN COMUN: (pct. 61) |
Contrar celor prevazute la pct. 60, drepturile de veto care asigura exercitarea controlului in comun sunt cele care privesc deciziile strategice asupra politicii de afaceri cu impact asupra comportamentului pe piata al agentului economic controlat, si anume: a. alegerea conducerii si adoptarea Drepturile de veto asupra acestor tipuri de decizii cu influenta decisiva asupra politicii comerciale a agentului economic controlat confera titularilor controlul in comun. b. planul de afaceri Dreptul de veto asupra planului de afaceri confera controlul in comun, numai daca acesta prevede pe langa obiectivele agentului economic si masurile ce vor fi luate pentru atingerea lor. In situatia in care planul de afaceri contine doar declaratii generale privind obiectivele de afaceri, dreptul de veto nu confera detinatorilor controlul in comun. c. investitiile Importanta dreptului de veto asupra a-cestor decizii decurge din: volumul investitiilor, ponderea investitiilor in ansamblul activitatii agentului economic controlat, masura in care investitiile constituie o caracteristica esentiala a pietei pe care actioneaza agentul economic controlat. In legatura cu primul aspect, daca volumul investitiilor este foarte mare, dreptul de veto poate fi considerat ca o protectie normala a intereselor ac-tionarilor (asociatilor) minoritari. Referitor la celelalte doua aspecte, puterea de a determina comportamentul investitio-nal al unui agent economic este un element important in aprecierea existentei controlului in comun, in masura in care pe piata respectiva investitiile joaca un rol semnificativ in comportamentul de piata al unui agent economic, d. alte decizii cu impact asupra comportamentului de piata Acestea se refera la decizii speciale care sunt importante doar in contextul u-nei anumite piete pentru agentul economic controlat, cum ar fi: tehnologia folosita, in masura in care aceasta reprezinta o caracteristica esentiala pentru activitate; noi linii de productie, in conditiile in care agentul controlat isi desfasoara activitatea pe o piata caracterizata prin produse diferentiate si cu un grad semnificativ de innoire. |
EGALITATEA IN DREPTURILE DE VOT: (pct. |
Cea mai clara forma de control in comun exista atunci cand agentul economic controlat are numai doi actionari (asociati) care detin cote egale din capitalul social si care isi impart in mod egal drepturile de vot. Egalitatea poate fi realizata, de asemenea, daca ambii actionari (asociati) au dreptul sa numeasca un numar egal de membri in organele de conducere ale agentului economic controlat. |
EXERCITAREA OBISNUITA A DREPTURILOR DE VOT: (pct. |
Controlul este exercitat, de regula, de actionarii (asociatii) care detin impreuna majoritatea drepturilor de vot. Doi sau mai multi agenti economici actionari (asociati) minoritari la un alt agent economic pot dobandi controlul in comun chiar cand acestia nu au drepturi de veto speciale, atunci cand prevad si pun in aplicare impreuna, printr-un acord legal sau de facto mijloacele pentru controlul agentului economic care urmeaza a fi achizitionat, in aceasta situatie, actionarii (asociatii) minoritari vor avea majoritatea drepturilor de vot si vor actiona concertat pentru exercitarea acestora. |
FUNCTIONARE DEPLINA: (pct. 23) |
o societate in comun are functionare deplina atunci cand dispune de resursele financiare, umane si tehnice necesare desfasurarii pe termen indelungat a tuturor activitatilor sau functiilor indeplinite in mod normal de oricare alt agent economic care actioneaza pe piata respectiva. |
FUZIUNE DE FACTO: (pct. 44) |
combinarea activitatilor a doi sau mai multi agenti economici independenti care, desi isi pastreaza personalitatea juridica, in absenta unui act juridic legal, creeaza un grup care se manifesta concurential ca o singura entitate economica |
FUZIUNE: (pct. 2) |
combinarea a doi sau mai multi agenti economici intr-unui singur, cu scopul de a creste eficienta economica si uneori de a evita concurenta |
GRUP: (pct. 14) |
a. toti agentii economici controlati, di- b. toti agentii economici si/sau persoa- c. toti agentii economici, controlati direct |
INFLUENTA DETERMINANTA: (pct. 55) |
puterea de a bloca actiunile care determina comportamentul strategic comercial al agentului economic controlat. Necesitatea unui acord prealabil intre parti, realizat pe baze legale sau de facto, este esentiala din cauza dificultatii realizarii unui consens in luarea deciziilor strategice. |
POOLING AGREMENT: (pct. 64 lit. b) |
acord prin care actionarii (asociatii) minoritari se angajeaza ei insisi sa actioneze in acelasi mod |
PROTECTIE INTERESE ACTIONARI MINORITARI: (pct. 60) |
Se pot acorda drepturi de veto actionarilor (asociatilor) minoritari in vederea protejarii intereselor lor financiare intr-o societate comerciala. Aceasta protectie normala a drepturilor actionarilor (asociatilor) minoritari este legata de decizii esentiale ale societatii in comun, cum ar fi: schimbari in statut, modificarea capitalului social sau lichidarea societatii. Drepturile de veto care asigura protectia sus-mentionata nu confera actionarilor (asociatilor) minoritari controlul in comun in acceptiunea prezentelor precizari. |
RESTRICTIONARI DIRECTE LEGATE SI NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA CONCENTRARILOR ECONOMICE: (pct. 83) |
Prin precizarile din acest capitol, Consiliul Concurentei stabileste interpretarea pe care o da notiunii de restrictio-nari direct legate si necesare pentru implementarea concentrarilor economice. Restrictionarile avute in vedere in prezentele precizari sunt cele convenite intre partile la o concentrare economica, ce limiteaza propria lor libertate de actiune pe piata si nu restrictionarile in detrimentul tertilor. |
SOCIETATE (COMPANIE) MAMA: (pct. 13) |
agent economic care detine actiuni (parti sociale) la o societate in comun, pe care o controleaza fie prin infiintarea acesteia, singur sau impreuna cu alti investitori, fie ca urmare a achizitionarii de actiuni (parti sociale) din capitalul social al unui agent economic deja existent. |
SOCIETATE CONTROLATA IN COMUN: (pct. 12) |
agent economic creat sau achizitionat de alti agenti economici care o controleaza. |
VALOARE TOTALA A ACTIVELOR SOCIETATII IN COMUN INCLUDE: (pct. 159) |
toate imobilizarile corporale si ne- suma creditelor sau a angajamen- |
Sursa: Regulamentul Consiliului Concurentei privind autorizarea concentrarilor economice din 29.03.2004.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 875 din 10 decembrie 2003 si aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 184/17.05.2004, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 461/24.05.2004.
Termenul de lege utilizat in acest capitol desemneaza Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata prin O.G. nr. 121 din 04/12/2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 184/17.05.2004.
Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 280 din 31/03/2004 si pus in aplicare prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 63/2004, publicat in acelasi Monitor Oficial, la care ne vom referi folosind termenul de regulament. m
La data adoptarii Legii concurentei. 4 aprilie 1996, art. 15 prevedea un prag de 10 mld. lei. Aceasta suma intra sub incidenta prevederilor art. 28 alin. (4) si art. 70 din lege privind revizuirea periodica a plafoanelor valorice, prin ordin al Presedintelui Consiliului Concuregtei.
De semnalat similitudinea cu art. 39 din Ordonanta din 1.12.1986 (Franta) - "la concentration resulte de lout acte quellc qu'en soil la forme qui emporte transfert de propriete ou de jouissance sur tout ou partie des bien, droits et obligations d'une entreprise ou qui a pour objet, ou pour effet. de permettre a un entreprise ou a un groupe d'entreprises d'exercer, directement ou indirectemerit, sur une ou plu-sieurs autres entreprises une influence determinante'. «
La data aparitiei, ordonanta din decembrie 1986 prevedea o cifra de afaceri totala de peste sapte miliarde franci, cu conditia ca cel putin doua dintre intreprinderile parti la concentrare sa fi realizat o cifra de afaceri de cel putin doua miliarde franci.
Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice, Partea a Il-a, Capitolul II, lit. c), pct. 147-150.
Consideram valabile Precizarile Plenului Consiliului Concurentei din data de 13.07.1999, pct. 1.3 privind decizia de admitere (denumirea acesteia a fost schimbata in "decizie de neinterventie' prin O.U.G. nr. 121 din 04.12.2003. Prin Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice (pct. 138 lit. a) se prevede expres acest lucru.