PRETUL - RISCUL DE PRET

PRETUL

Reprezinta obiectul obligatiei importatorului si este concretizat intr-o suma de bani, determinata sau determinabila.

Preturile se inscriu in contract:

fie pe unitatea de produs;

fie ca o suma globala pentru intreaga cantitate de marfa care face obiectul contractului.

Pretul DETERMINAT este stabilit de catre parteneri in momentul incheierii contractului si poate fi, la randul sau, stipulat in forma fixa (pret fix) sau mobila (pret mobil). Pretul in varianta fixa este specific contractelor cu livrare imediata si integrala, iar cel in varianta variabila situatiilor in care marfurile se livreaza in transe, iar parametrii tehnico-calitativi ai produselor difera de la un lot la altul.

Pretul DETERMINABIL se foloseste in cazul tranzactiilor cu produse supuse unor frecvente oscilatii conjuncturale, si consta in definirea lui provizorie si legarea de o piata reprezentativa sau de un eveniment viitor care se va realiza cu certitudine.

PRETUL (cont.)

La stabilirea unei oferte de pret trebuie sa se tina seama de:

pretul pietei, oferta trebuind sa ramana in limitele de variatie determinate si de concurenta si sa ia in calcul calitatea produselor sau serviciilor oferite;

constrangerile comerciale previzibile (marje normale ale vanzatorilor, comisioane de distributie, obligatii fiscale, etc.)

constrangeri legate de distanta fata de partener

(cheltuieli de transport, costuri de amortizare, termenele de repatriere a incasarilor valutare, etc.)

incidenta cheltuielilor anexe(cheltuieli administrative, consulare, garantii, prime de asigurare, ambalari suplimentare, etc.)

reflectarea la nivelul costurilor a functionarii retelei de comercializare, a serviciilor de export, in scopul asigurarii rentabilitatii actiunilor.

PRETUL (cont.)

Pretul platit trebuie sa fie acela pe care il are marfa in momentul in care se executa contractul.

Prin negociere sau pe baza uzantelor, in contract trebuie neaparat precizate:

cantitatea pentru care se calculeaza pretul;

valuta in care se face plata;

reducerile de pret pe care le acorda vanzatorul.

REDUCERI ASUPRA PRETULUI CONVENIT

Pot fi acordate sub forma de:

Scont de reglementare (cassa sconto)- sunt acordate celor care platesc inainte de scadenta;

Remiza – se acorda asupra pretului de vanzare, prin aplicarea unui anumit procent asupra pretului curent de vanzare, datorita importantei vanzarii;

Bonificatie – acordata din cauza unui defect de calitate sau calitatii neconforme cu obiectul contractului;

Rabat – se acorda in scop promotional sau tinand seama de conditiile derularii contractului.

RISCUL DE PRET

Apare ca urmare a neconcordantei in timp a valorii tranzactiei, intre momentul incheierii contractului extern si momentul livrarii marfii.

Metode contractuale de atenuare a riscului de pret

CLAUZA PRETULUI ESCALADAT

Se insereaza in contractul extern atunci cand partile vor sa mentina echilibrul intre pretul produsului finit si pretul factorilor de productie utilizati pentru fabricarea acestuia.

Pt= P0( a + b Mt/M0 +c Lt/L0)

Clauza pretului escaladat

Pt - pretul final de facturat;

P0 - pretul initial al marfii, stipulat in contract si valabil la data platii;

Mt - media aritmetica sau ponderata a preturilor (indicilor de pret), pentru materiile prime, materialele si combustibilii luati in considerare in perioada de referinta (care poate fi definita printr-o fractiune a termenului de livrare sau prin totalitatea sa);

M0 - pretul (sau indicii de pre           turi) pentru aceleasi elemente la data fixata mai sus pentru P0 ;

Lt - media (aritmetica sau ponderata) a salariilor sau indicilor acestora in timpul perioadei de referinta;

L0 - salariile la data fixata pentru P0 ;

a, b, c - procentajul forfetar (prealabil) admis al elementelor particulare in pretul initial, a caror suma este egala cu 100 (a + b + c = 100);

a = parte fixa, b = parte de materii si materiale, c = parte de salarii.

Partile stabilesc marimea lui P0, a, b, c, precum si pragul de variatie a preturilor materiilor prime si a manoperei de la care intra in functiune formula.

Formula poate fi utilizata si intr-o varianta extinsa, luandu-se in considerare pe langa cei doi factori - materia prima si manopera - si alte elemente care contribuie la formarea pretului de export

RISCUL DE PRET

CLAUZA DE INDEXARE

Prevede legarea sumelor prevazute in contract de un anumit etalon: o marfa de referinta, “produse tari” sau anumiti indicatori sau indici.

Daca valoarea etalonului se modifica peste o anumita limita, se schimba automat si pretul de contract cu procentul convenit de parti.

Aceasta clauza este utila atunci cand marfa, care face obiectul contractului este influentata direct de miscarea preturilor internationale ale anumitor produse care se iau ca etalon.

RISCUL DE PRET

c. CLAUZA MARFA

Este o metoda de consolidare a valorii contractului de export prin corelarea pretului cu o cantitate bine determinata de marfuri.

Clauza este folosita in contractele care prevad livrari pe credit, rambursarea creditului urmand a se face in produse. In acest caz se va urmari ca exportul de utilaje, instalatii complexe, sa fie corelat cu importul de cantitati bine determinate de materii prime sau alte produse necesare economiei unei tari.

Prin aceasta clauza, exportatorul urmareste consolidarea puterii de cumparare a exportatorului sau fata de riscul unei cresteri a preturilor la marfurile “etalon”, alese de importator, care ar duce la deteliorarea raportului de schimb intre cele doua fluxuri de marfuri.

RISCUL DE PRET

d. CLAUZA DE REVIZUIRE A PRETULUI

Consta in adaptarea pretului la noile circumstante prin renegocierea lui.

Partile sunt obligate sa procedeze la recalcularea pretului daca se inregistreaza o variatie peste o anumita limita costului materiilor prime, materialelor, a tarifelor de transport etc.

Partile trebuie sa duca noi tratative de pret, ceea ce se poate solda cu tergiversari si prelungiri ale duratei de executare a contractului

Conditiile de livrare INCOTERMS 2000

Cele 13 conditii de livrare din INCOTERMS 2000 ofera o definire precisa a:

Obligatiilor vanzatorului in legatura cu livrarea;

Transferului riscurilor privind marfa de la vanzator la cumparator;

Repartizarii cheltuielilor intre cele 2 parti, pe timpul transportului;

Documentelor (sau mesajelor electronice) datorate de vanzator cumparatorului.

Au un caracter facultativ, partile avand libertatea sa recurga la ele, dar nefiind obligate sa o faca;

Au un caracter international; nu privesc decat contractele externe.

Conditiile de livrare INCOTERMS 2000

OBLIGATIILE PARTILOR PE GRUPE

TERMENELE DE LIVRARE

Termenul de livrare poate fi determinat de la inceput in contract (la o data fixa), determinabil, in functie de un eveniment cert a carui data de realizare este cunoscuta partilor sau orientativ (pe luni, trimestre, sezoane).

In situatia in care din contract sau din uzanta comerciala rezulta ca livrarea va trebui facuta intr-o perioada ulterioara, vanzatorul este, in principiu, cel care va stabili data exacta a livrarii.

Daca in contract nu se precizeaza nimic in privinta datei livrarii, de regula vanzatorul va remite marfa intr-un termen rezonabil de la data incheierii contractului, in functie de natura marfii si de contextul existent.

n     Un partener roman importa o marfa cu un pret facturat de 10.000 USD FOB New York, iar transportul (1600 USD), asigurarea (200 USD) si alte cheltuieli pe parcurs extern (200 USD) reprezinta 2.000 USD. Coeficientul de evaluarea vamala este 20.000lei-USD, taxa vamala ad-valorem este 10%, comisionul vamal este 0,25%, acciza este 20% iar TVA este 19%. Sa se determine suma achitata catre bugetul statului roman pentru a obtine liberul de vama.

Vamuirea marfurilor de export-import

Procedura vamala presupune:

nPregatirea marfii pentru vamuire, respectiv prezentarea acesteia la serviciul vamal competent, astfel incat marfa sa poata fi supusa verificarii;

nIntocmirea unei declaratii detaliate privind marfa aflata in vama (declaratia vamala);

nStabilirea regimului vamal la care este supusa marfa, in baza caruia se stabilesc taxele ce urmeaza a fi platite si controalele ce vor fi efectuate;

nEfectuarea controlului si plata efectiva a taxelor, astfel incat marfa sa fie declarata libera de vama.

Declaratia vamala

Este documentul scris, intocmit de detinatorul marfii sau de un reprezentant al acestuia, prin care se prezinta elementele necesare vamuirii marfii la export sau la import.

Prin acest document, declarantul:

nSolicita un regim vamal pentru marfa prezentata;

nSe angajeaza sa-si indeplineasca obligatiile ce-i revin potrivit regimului vamal;

nFurnizeaza toate informatiile necesare pentru stabilirea obligatiilor fiscale, asigurarea urmaririi curente a operatiilor de comert exterior, precum si pentru scopuri statistice.

Declaratia vamala

Declaratia vamala de export sau de import se intocmeste pe formulare tip si cuprinde o descriere detaliata a operatiunii:

nParteneri;

nMarfa;

nValoare factura;

nConditia de livrare;

nTermenul de livrare;

nConditii de plata etc.

Intocmirea si depunerea ei se poate face de catre agentul economic (exportator sau importator) sau de o persoana juridica specializata - comisionarul in vama.

Comisionarul in vama

Indeplineste, de regula, in numele si pe contul exportatorilor-importatorilor:

nDeclararea in detaliu a marfurilor prin depunerea la autoritatile vamale a declaratiei scrise pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea si alte operatiuni de vamuire;

nPrezentarea marfurilor declarate la controlul vamal;

nAchitarea la vama a drepturilor cuvenite bugetului de stat.

Pentru a-si putea exercita activitatea, comisionarul vamal trebuie sa obtina o autorizatie din partea autoritatii vamale

Procedura vamala

Pe langa declaratia vamala, cel care solicita vamuirea trebuie sa depuna la organele vamale si o serie de documente:

nFactura;

nLista de colisaj;

nLicenta de export-import;

nDocumente de transport (B/L, AWB, CIM, CMR, Carnet TIR) sau de tranzit;

nCertificate: de origine, calitate, de preferinta vamala, sanitare, fito-sanitare, veterinare etc.

nO serie de documente ale agentului economic (certificat de inmatriculare, cod fiscal).

In cazul unei operatiuni de import, la Declaratia vamala se adauga si Declaratia privind valoarea in vama.

Carnetul TIR

nCuprinde descrierea marfii (felul marfii, greutate, nr. colete), loc de incarcare/descarcare, destinatie, numar factura.

nLa fiecare punct de frontiera se rupe de catre organele vamale cate o fila din acest carnet care sa ateste tranzitul prin acel punct vamal.

nPenultimul volet ramane la ultimul punct de vamuire, iar ultima fila din carnet (completata) ramane la sofer si se va preda companiei de transport careia ii apartine.

Procedura vamala

Dupa depunerea declaratiei vamale si a celorlalte documente, serviciul vamal procedeaza la validarea declaratiei vamale.

In acest sens, au loc urmatoarele activitati:

ncontrolul documentelor, adica confruntarea datelor din declaratie cu cele din documentele anexate (mijlocul de transport, valoarea in vama, incadrarea tarifara etc.);

ncontrolul fizic al marfurilor, verificandu-se natura marfurilor, cantitatea prezentata fata de cea declarata;

nverificarea calculului drepturilor si impozitelor.

Dupa control si verificari are loc achitarea drepturilor si taxelor vamale, iar serviciul vamal aplica semnatura si stampila pe declaratia vamala, act ce confirma validarea acesteia.

Din acel moment titularul poate sa dispuna de marfurile ce au facut obiectul declaratiei vamale, respectiv, marfurile sunt libere de vama.

Valoarea in vama

In Romania se determina prin aplicarea articolului III al GATT.

Are la baza pretul de import format din pretul extern in valuta, conform facturii externe.

La pretul de mai sus se mai adauga:

Cheltuieli pe parcurs extern pentru marfurile importate;

Cheltuieli de incarcare, descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor importate, achitate pe parcurs extern.

Costul asigurarii, precum si orice alte cheltuieli pe parcurs extern.

In acest fel, pretul extern devine un pret franco frontiera romana (sau CIF).

Vamuirea marfurilor de export-import

Procedura vamala presupune:

nPregatirea marfii pentru vamuire, respectiv prezentarea acesteia la serviciul vamal competent, astfel incat marfa sa poata fi supusa verificarii;

nIntocmirea unei declaratii detaliate privind marfa aflata in vama (declaratia vamala);

nStabilirea regimului vamal la care este supusa marfa, in baza caruia se stabilesc taxele ce urmeaza a fi platite si controalele ce vor fi efectuate;

nEfectuarea controlului si plata efectiva a taxelor, astfel incat marfa sa fie declarata libera de vama.

Declaratia vamala

Este documentul scris, intocmit de detinatorul marfii sau de un reprezentant al acestuia, prin care se prezinta elementele necesare vamuirii marfii la export sau la import.

Prin acest document, declarantul:

nSolicita un regim vamal pentru marfa prezentata;

nSe angajeaza sa-si indeplineasca obligatiile ce-i revin potrivit regimului vamal;

nFurnizeaza toate informatiile necesare pentru stabilirea obligatiilor fiscale, asigurarea urmaririi curente a operatiilor de comert exterior, precum si pentru scopuri statistice.

Comisionarul in vama

Indeplineste, de regula, in numele si pe contul exportatorilor-importatorilor:

nDeclararea in detaliu a marfurilor prin depunerea la autoritatile vamale a declaratiei scrise pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea si alte operatiuni de vamuire;

nPrezentarea marfurilor declarate la controlul vamal;

nAchitarea la vama a drepturilor cuvenite bugetului de stat.

Pentru a-si putea exercita activitatea, comisionarul vamal trebuie sa obtina o autorizatie din partea autoritatii vamale

Procedura vamala

Pe langa declaratia vamala, cel care solicita vamuirea trebuie sa depuna la organele vamale si o serie de documente:

nFactura;

nLista de colisaj;

nLicenta de export-import;

nDocumente de transport (B/L, AWB, CIM, CMR, Carnet TIR) sau de tranzit;

nCertificate: de origine, calitate, de preferinta vamala, sanitare, fito-sanitare, veterinare etc.

nO serie de documente ale agentului economic (certificat de inmatriculare, cod fiscal).

Procedura vamala

Dupa depunerea declaratiei vamale si a celorlalte documente, serviciul vamal procedeaza la validarea declaratiei vamale.

In acest sens, au loc urmatoarele activitati:

ncontrolul documentelor, adica confruntarea datelor din declaratie cu cele din documentele anexate (mijlocul de transport, valoarea in vama, incadrarea tarifara etc.);

ncontrolul fizic al marfurilor, verificandu-se natura marfurilor, cantitatea prezentata fata de cea declarata;

nverificarea calculului drepturilor si impozitelor.

Dupa control si verificari are loc achitarea drepturilor si taxelor vamale, iar serviciul vamal aplica semnatura si stampila pe declaratia vamala, act ce confirma validarea acesteia.

Din acel moment titularul poate sa dispuna de marfurile ce au facut obiectul declaratiei vamale, respectiv, marfurile sunt libere de vama.

Problema

nUn partener roman importa o marfa cu un pret facturat de 10.000 USD FOB New York, iar transportul (1600 USD), asigurarea (200 USD) si alte cheltuieli pe parcurs extern (200 USD) reprezinta 2.000 USD. Coeficientul de evaluarea vamala este 20.000lei-USD, taxa vamala ad-valorem este 10%, comisionul vamal este 0,25%, acciza este 20% iar TVA este 19%. Sa se determine suma achitata catre bugetul statului roman pentru a obtine liberul de vama.