Obiective specifice si directii de actiune ale reformei administratiei publice

Obiectivul final al reformei administratiei publice este reprezentat de reorientarea administratiei publice catre necesitatile beneficiarilor acesteia si oferirea de servicii de calitate la costuri rezonabile catre platitorii de taxe prin:

·     ;    Administratie publica mai performanta prin cresterea calitatii resurselor umane incluzand o strategie nationala de formare a functionarilor publici, noi proceduri si un cadru de management in care aceasta opereaza;

·     ;    Descentralizare si deconcentrare sporita a luarii deciziilor si alocarii de resurse pentru a aduce mai aproape de beneficiar planificarea si furnizarea serviciilor;

·     ;    Formulare de politici imbunatatita care sa asigure un cadru al politicilor mai articulat bazat pe obiective fezabile si costuri fundamentate.

Realizarea obiectivelor specifice functiei publice, inclusiv cele referitoare la formarea continua a functionarilor publici, creaza premisele realizarii obiectivelor legate de reforma administratiei publice centrale si locale, prin cresterea capacitatii administrative prin componenta de resurse umane.

1 In domeniul functiei publice

Obiectivele referitoare la functia publica vor asigura dezvoltarea resurselor umane, in mod evident, componenta cheie a reformei. Acestea, vor constitui, de asemenea, suportul pentru aplicarea masurilor de reforma pe termen lung.

·     ;    In perioada 2004 - 2006 dezvoltarea managementului schimbarii si

·     ;    In perioada 2007 - 2010 stabilizarea si consolidarea sistemului functiei publice.

De asemenea, pentru asigurarea coerentei reformei pe termen scurt si lung, in cadrul strategiei, se face distinctie intre masurile ce implica managementul resurselor umane si dezvoltarea resurselor umane:

Obiectiv 1: Dezvoltarea si implementarea unui sistem de recrutare, evaluare si promovare bazat pe merit si competenta in functia publica

Imbunatatirea sistemului de recrutare, evaluare si promovare se bazeaza pe urmatoarele:

Ø     ;  monitorizarea si gestionarea eficienta a concursurilor organizate pentru ocuparea functiilor publice, astfel incat comisiile de concurs si de solutionare a contestatiilor sa functioneze pe baza principiului neutralitatii, impartialitatii si transparentei.

Ø     ;  standardizarea procedurilor si asigurarea unei practici unitare prin:

-     ;     ; elaborarea unor ghiduri practice, care sa ofere instrumente si tehnici necesare in procesul de recrutare, evaluare si promovare a functionarilor publici. O atentie deosebita va fi acordata dezvoltarii carierei in functia publica, precum si modalitatilor de motivare a functionarilor publici;

-     ;     ; centralizarea si publicarea functiilor publice vacante pe pagina de web a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici in vederea cresterii transparentei procesului de recrutare si a asigurarii egalitatii de sanse;

-     ;     ; reducerea numarului de concursuri prin promovarea concursurilor interministeriale si interjudetene pentru ocuparea functiilor publice vacante;

-     ;     ; instruirea responsabililor cu gestionarea resurselor umane, precum si a functionarilor publici care participa in cadrul comisiilor de concurs sau de solutionare a contestatiilor;

-     ;     ; stabilirea cadrului general privind cerintele specifice necesare exercitarii functiilor publice si imbunatatirea procesului de intocmire a fiselor de post.

Ø     ;  evaluarea modului de aplicare a prevederilor legale, constatarea deficientelor sistemului de recrutare si promovare, precum si imbunatatirea legislatiei secundare.

Obiectiv 2: Crearea si implementarea unui sistem unitar de salarizare a functionarilor publici motivant, simplu si transparent care sa reflecte importanta si rezultatele activitatii depuse si sa permita atragerea si mentinerea functionarilor publici competenti.

Pentru crearea unui sistem de salarizare unitar sunt necesare:

Ø     ;  finalizarea cu sprijinul expertilor din cadrul programului Phare a unui studiu comparativ privind salarizarea functionarilor publici din statele membre ale Uniunii Europene, precum si o analiza privind diferentele salariale existente intre functii publice similare si cele  din sectorul public si sectorul privat;

Ø     ;  elaborarea unei metodologii de evaluare a posturilor si evaluarea propriu-zisa a acestora;

Ø     ;  elaborarea mai multor optiuni privind sistemul de salarizare si estimarea costurilor financiare, impreuna cu Ministerul Finantelor Publice si cu consultarea partenerilor de dialog social;

Ø     ;  finalizarea proiectului legii cadru privind sistemul unitar de salarizare a functionarilor publici;

Ø     ;  implementarea legii privind sistemul unitar de salarizare a functionarilor publici, astfel incat, in mod gradual, pana in 2007 sa creasca gradul de atractivitate a carierei in functia publica;

Ø     ;  colaborarea in proiectarea promovarii rapide si a sistemului de plata luand in considerare modelul dezvoltat prin programul "Schema Tinerilor Profesionisti" pentru intarirea functiei publice la cel mai inalt nivel.

Obiectiv 3: Dezvoltarea capacitatii institutionale a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici de a elabora, implementa, monitoriza si coordona aplicarea politicilor privind managementul resurselor umane in sistemul functiei publice

Pentru realizarea acestui obiectiv, pe termen scurt, se impune o evaluare riguroasa a activitatii si a necesarului de personal, astfel incat sa fie adoptate cele mai bune solutii pentru eficientizarea activitatii Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. In vederea cresterii calitatii serviciilor oferite de Agentie, pe baza solutiilor identificate, vor putea fi luate urmatoarele masuri:

Ø     ;  imbunatatirea structurii organizatorice a agentiei;

Ø     ;  suplimentarea numarului de posturi in raport cu complexitatea si volumul de activitate, tinand cont de posibilitatea de absorbtie a personalului;

Ø     ;  stabilirea profilului profesional pentru noile posturi si recrutarea functionarilor publici conform cerintelor stabilite;

Ø     ;  elaborarea unui manual care sa asigure eficientizarea, simplificarea procedurilor interne si asimilarea rapida a noilor angajati.

Obiectiv 4: Modernizarea managementului resurselor umane:

Ø     ;  dezvoltarea capacitatii de planificare a resurselor umane prin:

-     ;     ; elaborarea unor instructiuni cadru privind intocmirea planului de ocupare a functiilor publice;

-     ;     ; instruirea personalului Agentiei si a responsabililor compartimentelor de resurse umane din cadrul autoritatilor si institutiilor publice cu privire la gestionarea previzionala a personalului;

-     ;     ; elaborarea planului anual de ocupare a functiilor publice.

Ø     ;  dezvoltarea sistemului informational integrat prin:

-     ;     ; analizarea actualului sistem informational si stabilirea specificatiilor tehnice pentru programul de gestionare a bazei de date, astfel incat acesta sa poata produce analize si rapoarte complexe care sa permita evaluari calitative si cantitative ale sistemului functiei publice;

-     ;     ; dezvoltarea unui sistem tranzitoriu privind evidenta functiilor publice si a functionarilor publici;

-     ;     ; stabilirea  sistemului de colectare a informatiilor pentru baza de date;

-     ;     ; stabilirea formatului standard al evidentei functiilor publice si a functionarilor publici;

-     ;     ; elaborarea specificatiilor tehnice pentru un sistem informational integrat de gestiune a resurselor umane;

-     ;     ; crearea si dezvoltarea noii structuri a tehnologiei informatiei, a sistemului integrat de gestiune a resurselor umane, tinand cont de evolutiile din domeniul tehnologiei informatiei si din domeniul managementului resurselor umane.

Ø     ;  promovarea standardelor de conduita a functionarilor publici prin:

-     ;     ;  instruirea personalului din cadrul compartimentelor de resurse umane privind aplicarea normelor de conduita;

-     ;     ;  reflectarea in raportul anual privind managementul functiei publice si al functionarilor publici, a numarului si obiectului sesizarilor privind cazurile de incalcare a normelor de conduita profesionala, a cauzelor si consecintelor nerespectarii normelor de conduita, evidentierea cazurilor in care functionarilor publici li s-a cerut sa actioneze sub presiunea factorului politic, a recomandarilor propuse, precum si autoritatile sau institutiile publice care nu au respectat recomandarile.

Ø     ;  Promovarea transparentei in sistemul functiei publice prin:

-     ;     ;  realizarea si publicarea de rapoarte anuale privind modul in care sunt perceputi functionarii publici de catre beneficiarii serviciilor publice furnizate, pe baza unor sondaje si chestionare periodice;

-     ;     ;  publicarea raportului anual privind managementul functiei publice si al functionarilor publici;

-     ;     ;  realizarea si publicarea trimestriala a buletinului informativ al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici;

-     ;     ;  realizarea de reuniuni trimestriale cu participarea principalilor factori cu responsabilitati in domeniul functiei publice (Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Administratiei si Internelor, Institul National de Administratie, alte autoritati si institutii publice, asociatii profesionale ale functionarilor publici, organizatii sindicale reprezentative ale functionarilor publici .

Ø     ;  Completarea cadrului legislativ al functiei publice

-     ;     ;  identificarea si corectarea neconcordantelor si insuficientelor prevederilor legislative privind functia publica si mobilitatea functionarilor publici;

-     ;     ;  implementarea mecanismelor de monitorizare a modului de aplicare a legislatiei in vigoare;

-     ;     ;  realizarea unei noi structuri: Observatorul functiei publice, care sa permita o mai buna cunoastere a ceea ce exista in ansamblul sectorului public;

-     ;     ;  realizarea unei evidente unitare a tuturor angajatilor din sectorul public. 

Crearea unei functii publice moderne si eficiente se bazeaza pe competentele resurselor umane in ansamblul lor. Formarea continua a functionarilor publici urmeaza linia generala a procesului de schimbare intr-un sistem. Astfel, au fost identificate urmatoarele obiective specifice privind formarea continua a functionarilor publici (anexa nr. 4).

Obiectiv 5 : Dezvoltarea unui corp de manageri publici profesionisti si a competentelor necesare sprijinirii procesului de reforma si a celui de integrare in UE

Avand in vedere limitele resurselor disponibile si principiul proportionalitatii, este necesara o focalizare strategica a activitatilor de formare continua De aceea, in definirea obiectivului s-au luat in considerare acele grupuri tinta care pot actiona ca factori de schimbare in sistemul administratiei publice, si anume

Ø     ;  Factori de decizie (natura nevoilor: dezvoltarea competentelor manageriale)

§     ;   inaltii functionari publici

§     ;   functionarii publici de conducere

Ø     ;  Intrari in sistem (natura nevoilor: formare si excelenta si acces foarte rapid la functii de conducere)

§     ;   cu prioritate tinerii recrutati din afara sistemului

Ø     ;  Dinamica in sistem (natura nevoilor: formare de excelenta si evolutie rapida de cariera)

§     ;   cu prioritate tinerii recrutati din interiorul sistemului

Ø     ;  Sursa de expertiza (natura nevoilor: specializare intensa)

§     ;   actualii si viitorii specialisti ale caror competente si atributii pot contribui la o mai buna gestionare a activitatilor legate de implementarea reformei si de procesul de integrare.

Grupurilor tinta mentionate mai sus li se adreseaza mai multe tipuri de programe de formare continua, care vor fi asigurate de principalii furnizori de training conform delimitarii strategice a rolului fiecaruia (a se vedea anexa 4).

Principalele directii de actiune pentru obiectivul 5 se concretizeaza in organizarea urmatoarelor tipuri de programe:

Ø     ;  Programe de formare specializata dedicate corpului de elita al viitorilor manageri din administratia publica (fast tracking), prin integrarea treptata de catre INA a activitatilor de formare continua din cadrul proiectului "Young Professionals":

§     ;     ; Programul de 1 an - tineri functionari sub 35 de ani, cu minimum un an experienta in sistemul administratiei publice, care doresc sa evolueze rapid in cariera (formare aplicata si stagii) - prin asigurarea, de catre INA, a durabilitatii actualelor activitati de formare a stagiarilor din proiectul "Young Professionals";

§     ;     ; Programul de 2 ani - tineri absolventi sub 30 de ani, care doresc sa urmeze o cariera in sistemul administratiei publice (preponderent formare aplicata si stagii) - organizarea, de catre INA, a anului doi de formare (specializata pe administratia publica din Romania) a actualilor bursieri din cadrul proiectului "Young Professionals"; pregatirea INA pentru a asigura si anul intai de studiu pentru acestia.

Ø     ;  Programul de formare specializata de 1 an pentru actualii inalti functionari publici, organizat de I.N.A

Ø     ;  Programe de formare specializata pentru actualii functionari publici de conducere, organizat de universitati si alti furnizori de formare continua, iar de INA, in numar limitat, pe baza experientei acumulate prin desfasurarea unor astfel de programe incepand cu 2003. Aceste programe se vor adresa si altor categorii de functionari publici, respectiv celor care aspira la pozitii de conducere (main stream), dar nu se incadreaza in criteriile de admitere pentru programe de tipul celor destinate tinerilor profesionisti.

Ø     ;  Programe de perfectionare dedicate functionarilor publici cu atributii specifice in domeniul reformei si integrarii europene (inclusiv gestionarea fondurilor structurale), organizate de :

-     ;   Departamentul de perfectionare din cadrul INA (pentru administratia centrala);

-     ;   Centrele regionale de formare continua ale administratiei publice locale (pentru administratia locala si serviciile deconcentrate);

-     ;   Scolile de formare continua specializate din cadrul ministerelor sau altor institutii, universitati, alti furnizori de formare continua.

Obiectiv 6 : Consolidarea capacitatilor institutionale in vederea asigurarii implementarii componentelor strategice ale formarii continue a functionarilor publici

Principalele directii de actiune sunt:

Ø   Dezvoltarea mecanismului institutional legat de implementarea, monitorizarea si evaluarea procesului de formare continua, prin crearea unui grup inter-ministerial cu atributii in acest sens, coordonat de Ministerul Administratiei si Internelor, stabilirea unor parteneriate strategice si crearea cadrului legal de functionare a unei retele nationale de formare continua);

Ø   Dezvoltarea mecanismelor institutionale de corelare intre actorii formarii continue (incluzand crearea unor standarde unitare, a unor grupuri de lucru tematice intre experti, precum si organizarea unor evenimente periodice, pentru multiplicarea rezultatelor si diseminarea bunelor practice insusite prin colaborarea cu partenerii externi)

Ø   Dezvoltarea capacitatii INA de a asigura realizarea activitatilor de formare continua prevazute, la standarde calitative de nivel european (prin resurse umane adecvate si echipe stabile de formatori, cu preponderenta practicieni de inalt nivel, din Romania si UE);

Ø   Consolidarea capacitatii logistice a INA prin finalizarea si echiparea unui spatiu de tip campus, deoarece calitatea procesului de formare la INA trebuie sustinuta printr-o calitate adecvata a facilitatilor oferite;

Ø   Dezvoltarea centrelor regionale de formare continua ale administratiei publice locale atat din punct de vedere logistic, cat si al resurselor umane, avand in vedere cresterea considerabila a nevoilor de formare continua la nivel local pe care o va necesita procesul de descentralizare si in perspectiva pregatirii gestionarii fondurilor structurale;

Ø   Extinderea retelei de parteneri nationali si internationali, eventual crearea unor antene judetene in jurul centrelor regionale de formare continua ale administratiei publice locale, in functie de nevoile identificate si de posibilitatile existente.

2 In domeniul administratiei publice locale

Pozitia beneficiarilor reformei reprezinta o sursa valoroasa de informatie pentru autoritatile publice centrale si locale, referitor la prestarea serviciilor publice. Procesul de apropiere a administratiei publice de cetateni si de sensibilizare a Guvernului fata de nevoile locale se regaseste in descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice.

La nivel strategic, importanta tuturor acestor elemente consta in redefinirea obiectivelor tinand seama de calitatea si eficacitatea serviciilor furnizate

Continuarea procesului de descentralizare si deconcentrare a serviciilor publice se realizeaza prin proiectarea unor masuri pe termen scurt, in primul rand, care sa pregateasca suportul unui cadru coerent pentru derularea unui proces pe termen lung.

Ca un raspuns adecvat la problemele din sistemul administratiei publice din Romania in domeniul descentralizarii si al deconcentrarii serviciilor publice, au fost identificate urmatoarele obiective specifice:

Obiectiv 1: Crearea unui cadru adecvat al descentralizarii/ deconcentrarii serviciilor publice

Intr-o prima etapa, Strategia intentioneaza sa identifice schimbarile de politici necesare imbunatatirii sistemului de furnizare a serviciilor publice descentralizate si deconcentrate. Pe baza directiilor analitice si conceptuale dezvoltate in cadrul strategiei pot fi elaborate solutii alternative care sa conduca la imbunatatirea procesului in diferite sectoare si domenii. In cadrul procesului de descentralizare, noul sistem si relatiile intre structurile responsabile pot fi redefinite, evidentiindu-se:

Ø     ;  Crearea Comitetului tehnic inter-ministerial care va asigura coordonarea implementarii strategiei - componenta de descentralizare;

Ø     ;  Crearea unor mecanisme necesare asigurarii comunicarii directiilor principale de actiune catre societatea civila si catre alti beneficiari ai procesului de descentralizare (rapoarte periodice de monitorizare, forumuri pentru dezbaterea publica a diverselor optiuni in procesul de descentralizare a serviciilor publice, etc.);

Ø     ;  Infiintarea grupurilor de lucru pentru componentele esentiale ale strategiei;

Ø     ;  Adoptarea legii cadru a descentralizarii care va asigura coerenta procesului de descentralizare;

Ø     ;  Elaborarea unui sistem de indicatori de masurare a performantelor pe parcursul derularii procesului de descentralizare.

Obiectiv 2: Clarificarea competentelor la diferitele niveluri si structuri ale administratiei publice

In cadrul reformei administratiei publice, descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice trebuie sa fie tratate ca procese complementare. In fiecare din sectoarele si domeniile in care se desfasoara aceste procese, trebuie sa se realizeze o distributie rationala a responsabilitatilor pentru a imbunatati utilizarea resurselor, calitatea serviciilor oferite si orientarea catre cererile beneficiarilor. In acest sens, se vor derula proiecte pilot incluzand negocierile, identificarea resurselor si transferul efectiv al competentelor la nivel local conform mecanismelor si procedurilor standard stabilite, inainte de generalizarea sistemului propus. Obiectivele amintite mai sus pot fi realizate in conditiile desfasurarii unei activitati analitice si conceptuale bazate pe strategii sectoriale stabilite de comun acord cu beneficiarii. In acest sens se va urmari:

Ø     ;  Crearea grupurilor specifice de lucru pentru elaborarea strategiilor sectoriale;

Ø     ;  Stabilirea de structuri de implementare la nivel central si local cu responsabilitati si relatii bine definite;

Ø     ;  Coordonarea si armonizarea strategiilor sectoriale;

Ø     ;  Stabilirea unui sistem standard de masurare a performantelor serviciilor descentralizate.

Obiectiv 3: Intarirea autonomiei financiare a autoritatilor publice locale

Pentru implementarea masurilor prioritare din cadrul reformei, trebuie sa fie intarita autonomia locala si capacitatea de management prin cresterea cuantumului veniturilor proprii la nivel local si prin intarirea predictibilitatii sistemului de alocare. Trebuie sa fie stabilite reguli si proceduri stricte de alocare, si trebuie revizuite periodic mecanismele de echilibrare, astfel incat sa garanteze un nivel mimim al serviciilor in conformitate cu standardele nationale. O autonomie financiara crescuta trebuie sa fie insotita de constrangeri bugetare severe, de o transparenta sporita si o mai buna aplicare a reglementarilor privind utilizarea resurselor si raportarea. Totodata se va urmari:

Ø     ;  Cresterea ponderii veniturilor proprii la nivelul administratiilor locale la peste 50%;

Ø     ;  Introducerea sistemului de calcul bazat pe alocarea subventiilor operationale;

Ø     ;  Elaborarea de proceduri si reguli stricte pentru derularea finantarilor pentru investitii;

Ø     ;  Imbunatatirea sistemului de predictibilitate a alocarilor de la nivel central;

Ø     ;  Imbunatatirea sistemului de echilibrare a distributiei resurselor pe orizontala;

Ø     ;  Imbunatatirea sistemului de management al bugetului si de raportare la nivel local.

Atingerea acestui obiectiv se va realiza si prin actiunile care se vor derula in cadrul proiectului din cadrul programarii Phare 2002 concentrat pe probleme de descentralizare fiscala in care sunt implicate Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Finantelor Publice cu principali beneficiari, autoritatile administratiei publice locale.

Obiectiv 4: Redefinirea competentelor prefectilor

Pentru cresterea coerentei reformei administratiei publice, se impune redefinirea institutiei si competentelor prefectului. Trebuie sa fie clar stabilit rolul acestuia in conducerea serviciilor deconcentrate, resursele si mijloacele de care acesta dispune. In acelasi timp, este necesara o crestere a competentelor profesionale a prefectului, astfel incat, incepand cu 2006, acesta sa devina inalt functionar public, pe baza unui concurs national, conform noii legi privind institutia prefectului. Un program de pregatire specializata va asigura atingerea acestui obiectiv. Realizarea acestuia presupune:

Ø     ;  Definirea atributiilor prefectului printr-o lege organica;

Ø     ;  Dezvoltarea unor programe de pregatire specializata a prefectilor.

Obiectiv 5: Intarirea capacitatilor administratiei publice locale necesare implementarii strategiei de descentralizare si pregatirea pentru gestionarea fondurilor structurale

In implementarea strategiei o atentie speciala trebuie acordata pregatirii specializate a personalului implicat in implementarea reformei. Trebuie dezvoltate cunostintele lor despre procesul de descentralizare si deconcentrare, despre noile responsabilitati si relatii intre diferitele structuri si organisme, despre monitorizarea procesului de implementare, astfel incat aplicarea masurilor de reforma sa conduca la o mai buna calitate a serviciilor publice oferite. In paralel cu derularea etapelor reformei trebuie avuta in vedere cresterea capacitatii de elaborare si implementare a politicilor la nivelul structurilor locale:

Ø     ;  Elaborarea unui sistem standard de proceduri si norme care sa sprijine implementarea Strategiei;

Ø     ;  Intarirea capacitatii autoritatilor publice locale in gestionarea si furnizarea noilor servicii publice descentralizate. La nivelul fiecarui judet, se constituie Comitetul tehnic judetean pentru descentralizare care va efectua analize de impact si propuneri cu privire la descentralizarea anumitor competente; vor participa la negocierile directe privind transferul de competente si responsabilitati de la nivel central la nivel local. Comitetele tehnice judetene pot constitui de asemenea, Comitete inter-judetene care se intrunesc, ori de cate ori este necesar, la solicitarea expresa a acestora, in cazul in care exista o problema comuna la nivelul mai multor judete;

Ø     ;  Pregatirea resurselor umane necesare sustinerii procesului de descentralizare/deconcentrare  a serviciilor publice;

Ø     ;  Crearea cadrului institutional la nivelul administratiei publice locale necesar derularii fondurilor structurale;

Ø     ;  Pregatirea specializata a personalului din administratia publica locala implicat in derulararea fondurilor structurale.

Pentru a prezenta evolutia previzionata a procesului de reforma, inainte de planul de actiune, strategia cuprinde un grafic cu desfasurarea activitatilor prevazute. In acest grafic apar cele cinci componente prioritare ale procesului de descentralizare, prezentate mai sus, si conexiunile existente intre acestea, precum si evolutia lor in timp. Cele cinci coloane verticale reprezinta cele cinci componente prioritare iar sagetile indica actiunile coordonatoare majore care se vor desfasura intre acestea.

Acest grafic, tine seama si de calendarul electoral din anul 200 In acest sens, pentru perioada de pana la alegerile generale prevazute in luna noiembrie, sunt prevazute actiuni care se concentreaza in special pe crearea cadrului institutional si legislativ, realizarea de analize care sa fundamenteze deciziile politice care vor fi luate la inceputul anului viitor.

Comitetul tehnic inter-ministerial si grupurile de lucru se vor infiinta prin legea cadru a descentralizarii care va fi adoptata de parlament in actuala sesiune legislativa.

Componenta, atributiile si regulile de functionare ale acestor structuri vor fi stabilite printr-un act normativ ulterior.

3 In domeniul administratiei publice centrale - procesul de formulare a politicilor publice

Reforma administratiei publice reprezinta o componenta esentiala a strategiei generale de intarire a capacitatii manageriale la nivelul Guvernului necesara pentru a se atinge obiectivele si standardele asteptate in exercitarea actului de guvernare, considerindu-se ca prioritate aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Este necesar ca strategiile politice sa integreze in continutul lor prioritatile majore, obiectivele cheie, resursele necesare, indicatorii de progres si responsabilitatile aferente. Astfel se va urmari:

Obiectiv 1: Intarirea capacitatii de guvernare la nivel central si local pentru sustinerea procesului de formulare a politicilor publice

Ø     ;     ;     ;     ;     ;     ;     ;  Definirea clara a rolului si a modului de exercitare a acestuia de catre institutiile administratiei publice centrale, implicate in procesul de formulare a politicilor publice;

Ø     ;     ;     ;     ;     ;     ;     ;  Intarirea capacitatii Unitatii de Politici Publice.

Obiectiv 2: Cresterea rolului inaltilor functionari publici in procesul de formulare a politicilor publice

Tinand seama de pozitia si atributiile pe care se preconizeaza a le avea inaltii functionari publici in sistemul administratiei publice, acestia vor juca un rol important in elaborarea si implementarea politicilor publice la nivel central si local. In acest sens se au in vedere urmatoarele masuri:

Ø     ;  Definirea clara a atributiilor inaltilor functionari publici in procesul de formulare a politicilor publice;

Ø     ;  Asigurarea pregatirii specializate in domeniul formularii politicilor publice a inaltilor functionari si a personalului implicat in acest proces.

Obiectiv 3: Imbunatatirea procesului de formulare a politicilor publice va avea in vedere:

Ø     ;  Imbunatatirea sistemului de metode si proceduri pentru formularea politicilor publice

Ø     ;  Elaborarea unui proiect de act normativ care sa reglementeze un sistem standard de formulare a politicilor publice la nivel central si local;

Ø     ;  Dezvoltarea unui mecanism privind evaluarea impactului politicilor publice asupra mediului economico-social;

Ø     ;  Crearea unui mecanism de monitorizare unitar privind implementarea politicilor publice la nivel central si local;

Ø     ;  Pregatire specializata a personalului implicat in procesul de formulare a politicilor publice.

Obiectiv 4: Dezvoltarea caracterului transversal in formularea politicilor publice la nivel central si local.

Formularea, implementarea si monitorizarea politicilor publice la nivel central si local, cu asigurarea caracterului transversal, au in vedere urmatoarele principii general valabile in spatiul administrativ European:

1.     ;  coerenta cadrului general de formulare a politicilor publice: metodologie si reguli bine definite privind pregatirea si revederea propunerilor de acte normative si documente de politici, supuse analizei si aprobarii in sedintele de Guvern;

2.     ;  pregatirea independenta a politicilor la nivelul fiecarui minister: dezvoltarea de pozitii de negociere proprii, in sfera lor de competenta, cu respectarea autonomiei si independentei actiunilor lor in cadrul jurisdictiei proprii fiecarui minister;

3.     ;  caracterul interministerial al procesului de formulare a politicilor publice. Acest principiu este respectat prin parcurgerea urmatorilor pasi:

·     ;    schimbul de informatii intre ministere in procesul de formulare a actelor normative si a documentelor de politici;

·     ;    consultarea intre ministere care implica existenta conexiunii inverse;

·     ;    declaratii publice pentru pozitiile negociate intre ministere: "vorbind cu o voce";

·     ;    consensul intre ministere: atingerea acordurilor in sfera politicilor de interdependenta;

·     ;    concilierea: medierea de catre o terta parte a conflictelor dintre ministere nerezolvate prin consens;

·     ;    arbitrarea intre ministere: rezolvarea de catre o autoritate ierarhica a conflictelor nesolutionate prin consens sau conciliere.

4.     ;  definirea unor cai standard de elaborare a politicilor de catre ministere;

5.     ;  prioritizarea componentelor politicilor nationale;

6.     ;  reorganizari sau reforme fara schimbari neprevazute care sa afecteze mecanismul de elaborare a politicilor publice;

7.     ;  internationalizarea politicilor guvernamentale marcata de: aderarea la Uniunea Europeana, accentuarea globalizarii proceselor economice, aderarea la NATO, intrarea in Consiliul Europei, etc.

Masurile care se vor lua in aceasta directie se refera, in principal, la:

Ø     ;  crearea unor mecanisme interministeriale, judetene si inter-judetene pentru coordonarea elaborarii si implementarii politicilor publice la nivel central si local;

Ø     ;  definirea clara a rolului prefectului in formularea si aplicarea politicilor publice nationale la nivelul comunitatilor locale.