Noii determinanti ai comertului cu servicii - Acceptiuni, forte determinante, principii, caracteristici

Noii determinanti ai comertului cu servicii - Acceptiuni, forte determinante, principii, caracteristici

•   &n bsp;    Are la baza factori comuni si specifici si se defineste printr-o dinamica superioara celui cu bunuri;

•   &n bsp;    Natura tranzactiilor se modifica frecvent;

•   &n bsp;    Serviciile pot fi percepute ca activitati, ca performante si ca avantaje;

•   &n bsp;    Cea mai cunoscuta tipologie este cea conturata in cadrul GATS;

•   &n bsp;    De regula, sunt considerate nestocabile si presupun proximitatea furnizorilor si beneficiarilor.

Definire

•   &n bsp;    “serviciile sunt activitati oferite sub forma imateriala de catre un furnizor unui beneficiar, fara ca acesta, in calitate de cumparator, sa obtina si dreptul de posesiune” (Kotler si Armstrong)

•   &n bsp;    “Activitati depuse de o persoana sau agent economic, la solicitarea unei persoane sau firme, sau cu consimtamantul acestora, in scopul modificarii starii persoanei beneficiare sau a bunului care ii apartine”(T.P.Hill)

•   &n bsp;    “Activitati indreptate spre o persoana fizica sau juridica sau spre bunurile ce-i apartin, rezultatul fiind chiar modificarea conditiei persoanei sau bunurilor supuse respectivei activitati”(T.P.Hill)

Tipologia serviciilor

•   &n bsp;    Servicii comercializabile/necomercializabile

•   &n bsp;    Servicii de productie/de consum

•   &n bsp;    Servicii pure/complementare/de acces

•   &n bsp;    Servicii materiale/imateriale

•   &n bsp;    Servicii relationale la distanta

•   &n bsp;    Servicii standardizate/individualizate

•   &n bsp;    Servicii periodice/ocayionale

•   &n bsp;    Servicii continue/sezoniere

•   &n bsp;    Servicii care nu pot fi prestate decat prin prezenta efectiva si simultana a partilor/servicii care nu necesita prezenta simultana

•   &n bsp;    Servicii de afaceri;

•   &n bsp;    Servicii de comunicare;

•   &n bsp;    Servicii de constructii si de engineering;

•   &n bsp;    Servicii de distributie;

•   &n bsp;    Servicii educationale;

•   &n bsp;    Servicii financiare, bancare si de asigurare;

•   &n bsp;    Servicii de sanatate;

•   &n bsp;    Servicii turistice;

•   &n bsp;    Servicii culturale, sportive si de agrement;

•   &n bsp;    Servicii de transport;

•   &n bsp;    Alte tipuri de servicii.

In corelatie cu comertul cu bunuri serviciile se pot clasifica in:

•   &n bsp;    Servicii incorporate in bunuri(filme, carti, componente pentru sectorul informatic);

•   &n bsp;    Servicii complementare comertului  cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distributie, asigurare, financiare, bancare, de promovare);

•   &n bsp;    Servicii care se substituie comertului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparatii si intretinere);

•   &n bsp;    Servicii care se comercializeaza independent de bunuri(asigurari de persoane si alte asigurari non-marfa, servicii contabile si de audit, juridice,medicale, de telecomunicatii,informatice, turistice)

Moduri specifice de prestare a serviciilor

•   &n bsp;    Transfer transfrontalier ( cros-border supply)servicii prestate de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat- servicii de comunicatii, asigurari, servicii financiare.

•   &n bsp;    Deplasarea consumatorilor dintr-o tara pentru a consuma servicii intr-o alta tara.(consumption abroad); serviciile turistice.

•   &n bsp;    Prezenta comerciala.(commercial presence) infiintarea unei filiale sau sucursale care presteaza servicii in alt stat.

•   &n bsp;    Deplasarea persoanelor din tara de origine catre alta tara pentru a presta servicii.( movement of natural persons), servicii de avocatura, consultanta, educationale, arhitectura, constructii.

Prin natura lor serviciile internationale implica atat operatiuni comerciale cat si plasamente investitionale

Factorii care determina aceasta interconditionalitate sunt:

Ø   &n bsp; Elasticitatea mai ridicata a cererii de servicii in raport cu veniturile;

Ø   &n bsp; Bunurile incorporeaza tot mai multe active din sectorul tertiar oferite de furnizori specializati;

Ø   &n bsp; Conditiile mai favorabile de productie din tarile cu venituri mai ridicate.

Determinantii internationalizarii comertului cu servicii

•   &n bsp;    Cererea pentru servicii a devenit mai mare, mai informata, mai omogena si mai receptiva fata de eforturile prestatorilor,

•   &n bsp;    S-a intensificat utilizarea tehnologiei informatiilor;

•   &n bsp;    Facilitarea accesului prestatorilor de servicii la telecomunicatii;

•   &n bsp;    Asimilarea progresului tehnic;

•   &n bsp;    Asocierea, in tot mai mare proportie, a serviciilor la bunurile exportate;

•   &n bsp;    Includerea informatiilor, considerate resurse strategice, in gama valorilor comercializabile;

•   &n bsp;    Diversificarea optiunilor aflate la indemana companiilor

Tipuri de asimetrii care trebuie corectate prin interventia autoritatilor publice

•   &n bsp;    Majoritatea sectoarelor prestatoare de servicii se caracterizeaza prin concurenta imperfecta;

•   &n bsp;    Numeroase piete de servicii se confrunta cu problema informatiei imperfecte sau asimetrice;

•   &n bsp;    Pe anumite segmente ale pietei se acutizeaza problema externalitatilor;

Fortele care influenteaza piata serviciilor

•   &n bsp;    Rolul strategic al serviciilor in conexiune cu exporturile de bunuri;

•   &n bsp;    Cresterea responsabilitatii producatorilor pentru bunurile ofertate;

•   &n bsp;    Cresterea intensivitatii produselor in DPI;

•   &n bsp;    Sporirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate;

•   &n bsp;    Diminuarea distantei economice dintre state;

•   &n bsp;    Accentuarea comercialitatii serviciilor;

•   &n bsp;    Cresterea si diversificare cererii pentru servicii;

•   &n bsp;    Maturizarea conceptului de serviciu global;

•   &n bsp;    Accentuarea procesului de dereglementare si liberalizare;

•   &n bsp;    Diminuarea distantei economice dintre state;

•   &n bsp;    Accentuarea comercialitatii serviciilor;

•   &n bsp;    Cresterea si diversificare cererii pentru servicii;

•   &n bsp;    Maturizarea conceptului de serviciu global;

•   &n bsp;    Accentuarea procesului de dereglementare si liberalizare;

Conduita in comertul international cu servicii

•   &n bsp;    Cea mai utilizata cale de protejare a sectoarelor nationale de servicii a fost reteaua de reglementari nationale diferite, netransparente si aplicate relativ discriminatoriu;

•   &n bsp;    Principiile de baza folosite in comertul cu servicii au fost: CNMF si CRN;

•   &n bsp;    Treptat serviciile au patruns pe agenda unor reuniuni internationale iar expunerea la concurenta externa s-a accentuat;

Principiile care guverneaza comertul cu servicii

•   &n bsp;    Nediscriminarea in relatiile comerciale dintre participantii la acordurile bilaterale si multilaterale;

•   &n bsp;    Noua reciprocitate functionala si evolutiva;

•   &n bsp;    Sporirea accesului prestatorilor de servicii la pietele externe;

•   &n bsp;    Concurenta loiala;

•   &n bsp;    Liberalizarea comerciala;

•   &n bsp;    Transparenta reglementarilor la nivel national.

Noua filozofie internationala cu privire la aspectele specifice ale comertului international cu servicii se bazeaza pe:

•   &n bsp;    Reguli si concepte general aplicabile si unitare in raport cu toate actiunile care pot afecta tranzactiile;

•   &n bsp;    Reguli specifice in plan sectorial in raport cu particularitatile diferitelor categorii de servicii;

•   &n bsp;    Preocupari diferentiate pe sectoare si inscrise in programe concrete de liberalizare si dereglementare;

Restrictii specifice in calea comertului cu servicii

•   &n bsp;    Limitarea numarului de prestatori de servicii intr-un anumit sector;

•   &n bsp;    Interzicerea accesului prestatorilor straini;

•   &n bsp;    Limitarea cifrei de afaceri, a obiectului de activitate si a numarului de angajati;

•   &n bsp;    Impunerea structurii de proprietate si a formei juridice a prestatorului de servicii;

•   &n bsp;    Plafonarea cotei de piata si a capitalului investit;

Instrumente  de politica comerciala folosite in comertul cu servicii

•   &n bsp;    Restrictii cantitative(care limiteaza direct volumul sau valoarea tranzactiilor);

•   &n bsp;    Masuri bazate pe pret(impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul tarifelor);

•   &n bsp;    Masuri care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respectiva sau obligatia de a crea firme pe acel teritoriu ec;

•   &n bsp;    Obstacole tehnice(cerinte privind autorizarea, regl. specifice unor piete sectoriale);

•   &n bsp;    Masuri care decurg din functionarea pietelor publice( achizitii guvernamentale, stimulentele-b,f,fb,v,

In functie de efectul distorsionant al reglementarilor asupra pietei:

•   &n bsp;    Serviciile bancare, de asigurari, de transport aerian si de comunicatii sunt supuse unui inalt grad de reglementare;

•   &n bsp;    Serviciile de distributie si de transport rutier se definesc printr-un nivel moderat de reglementare;

•   &n bsp;    Celelalte tipuri de servicii se caracterizeaza printr-un nivel aparent redus de reglementare.

Cai de liberalizare

•   &n bsp;    Armonizarea legislatiilor nationale(integrarea  profunda);

•   &n bsp;    Inlaturarea barierelor din calea fluxurilor de servicii(integrarea partiala).

Specificitati ale negocierilor:

•   &n bsp;    S-a urmarit prea insistent echivalenta concesiilor la nivelul fiecarui sector;

•   &n bsp;    Grupurile de interese care insista sa se mentina protejate pietele nationale sunt mai puternice decat cele favorabile liberalizarii;

•   &n bsp;    Sectorul serviciilor este inca puternic reglementat ceea ce face ca institutiile guvernamentale sa se opuna liberalizarii;

•   &n bsp;    Este necesara obtinerea parteneriatului cercurilor de afaceri in procesul de liberalizare.

Evaluarea accesului la pietele serviciilor este mai complexa pentru ca:

•   &n bsp;    Schimburile internationale cu servicii au caracter mai complex. Consumul si productia unui serviciu sunt doua activitati simultane.

•   &n bsp;    Productia si consumul serviciilor fac obiectul unor influente semnificative ale politicilor guvernamentale, care au fost elaborate fara a se tine seama de efectele lor asupra comertului, intrucat serveau alte obiective de politica economica.

Noi axe de abordare

•   &n bsp;    Astazi consumatorii pretind mai degraba solutii la problemele lor decat bunuri si servicii in sine;

•   &n bsp;    Se modifica semnificativ determinantii competitivitatii;

•   &n bsp;    Ceea ce anterior se exprima sub forma de costuri mai reduse, calificare superioara a fortei de munca si management mai performant se exprima in prezent printr-un coeficient sporit de satisfactie a consumatorilor;

•   &n bsp;    Eficienta de astazi inseamna: folosire adecvata, lant al valorii, protectia mediului;

•   &n bsp;    In cadrul fluxurilor comerciale capata o pondere tot mai mare: cercetarea- dezvoltarea, designul, distributia, promovarea, garantarea calitatii, functionalitatea bunurilor, serviciile postvanzare.

•   &n bsp;    Succesul pe pietele externe depinde de capacitatea de a gestiona la nivel national si international pachete de servicii specifice traseului logistic pe care il parcurg bunurile;

•   &n bsp;    O trasatura de baza a comertului international cu servicii este binomul standardizare-diversificare;

•   &n bsp;    Cererea de servicii creste continuu pentru ca are o elasticitate mai mare in raport cu veniturile