Merceologia si managementul calitatii Studiu de caz realizat la firma Dani’s Collection
CUPRINS
Scurt istoric si informatii generale
Cap. I Tehnologia amenajarii magazinului
I.1. Politica comerciala a magazinului
I.2. Structura functionala a magazinului
I.3. Tehnologia amenajarii suprafetei de vanzare
i.4. Fluxul marfurilor si ambalajelor in interiorul magazinului
Cap. II Tehnici promotionale utilizate la nivelul magazinului
II.1. Tehnici de etalare a marfurilor
II.2. Arta de a vinde
II.3. Tehnici de publicitate la locul de vanzare
II.4. Publicitate:mijloace si tehnici de realizare
Cap. III Tehnologia amenajarii depozitului
III.1. Amplasarea depozitului de marfuri
III.2. Dimensionarea optima a depozitului
III.3. Dotarea depozitului cu mobilier si utilaje
Concluzii
Bibliografie
Scurt istoric si informatii generale
Firma ‚‚Dani’s Collection’’ este o societate comerciala cu raspundere limitata ce isi are sediul in Ploiesti,Prahova pe strada Eremia Grigorescu nr. 25. Firma are ca principal obiectiv satisfactia si confortul clientului, oferind cele mai bune produse in materie de haine.Desi a luat nastere abia in vara anului 2006, cu un numar de 2 angajati ce urmau ordinele directe ale patronului, firma a avut succes si s-a dezvoltat rapid.In 2007 firma si-a modernizat sediul inlocuind tamplaria veche cu cea noua de tip termopan, si-a schimbat gresia de pe podeaua din interiorul magazinului cu una mai rezistenta si a achizitionat o casa noua de marcat, mai moderna.In 2008 firma are 4 angajati si si-a schimbat deasemenea design-ul exterior folosind culori mai atractive si un panou luminos cu numele firmei.
Cap. I TEHNOLOGIA AMENAJARII MAGAZINULUI
I.1.Politica comerciala a magazinului
Firma ‚‚Dani’s Collection’’ incearca sa se diferentieze de firmele concurente prin:
● atitudinea fata de noutati;
● formele de comunicare cu consumatorii;
Stabilirea asortimentului de marfuri si servicii pune doua mari tipuri de probleme: pe de o parte, este vorba de problemele politicii comerciale, care pot fi rezolvate doar prin raportarea la piata, oferta punctului de vanzare este rezultatul unui proces complex de cautari pentru gasirea echilibrului dinamic, permanent intre cerintele clientelei si limitele impuse de factori endogeni, pe de alta parte, exista o serie de probleme legate de rentabilitatea suprafetei care nu pot fi rezolvate decat prin cunoasterea structuri detaliate a ofertei.
Strategia sortimentului urmareste stabilirea marilor linii ale politicii comerciale, putandu-se accepta:
● o politica de imitare, care consta in a cuceri aceleasi piete si aceleasi segmente tinta ca ale concurentilor, in a utiliza aceleasi tehnici de vanzare si a promova aceleasi servicii;
● o politica de diferentiere care cauta sa consolideze o imagine specifica actionandu-se asupra modului de organizare interioara a preturilor si politicilor promotionale.
Firma ‚‚Dani’s Collection’’ a acceptat politica de imitare deoarece promoveaza aceleasi servicii ca multe alte firme si nu vine cu o idee inovatoare in domeniu.Asortimentul de marfuri – in forma sa concreta, de bunuri materiale puse la dispozitia clientelei unui punct de vanzare – ocupa un loc dominant in politica comerciala a unui firme. El il defineste prin natura produselor din care este constituit, segmentul de utilizatori caruia i se adreseaza si masura activitatii economice a punctului de vanzare.
I.2.Structura functionala a magazinului.
Suprafata unui magazin se poate diviza in functie de marimea si profilul sau, vechimea cladirilor in care acestea isi desfasoara activitatea, modul de realizare a constructiei (cu unul sau mai multe niveluri), astfel :
a) sala de vanzare, in cadrul careia are loc procesul de vanzare a marfurilor;
b) depozitul de marfuri, destinat pastrarii marfurilor si continuitatii procesului de vanzare;
c) spatial tehnic (vestiare, grupuri sanitare, instalatii tehnice, birouri).
O importanta deosebita pentru organizarea magazinului o are, printre altele, forma si marimea salii de vanzare. Experienta demonstreaza ca exista o mare diversitate de forme ale salii de vanzare. Sunt preferate formele patrate si dreptunghiulare (cat mai apropiate de forma patrata) datorita conditiilor optime de vizibilitate si de orientare a cumparatorilor in sala de vanzare, de amplasarea mobilierului si utilajelor, de stabilirea celor mai rationale fluxuri ale marfurilor, personalului si cumparatorilor.
Sala de vanzare a magazinului ‚‚Dani’s Collection’’ are conditii de iluminare naturala care asigura, in timpul zilei, vizibilitate pana in cele mai indepartate locuri, permite studierea amanuntita a marfurilor expuse, precum si distingerea fara efort, a intregii palete coloristice a marfurilor.
Design-ul magazinului ‚‚Dani’s Collection’’ se refera la stilul acestuia pus in valoare de catre caracteristicile fizice ale cladirii in care functioneaza. Atributele magazinului care contribuie conjugat la crearea stilului sau particular sunt: pentru design-ul exterior – fatada, firma, vitrina, accesul in magazin; iar pentru design-ul interior – peretii interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea.
Se cunosc trei configuratii de baza ale fatadei:
● fatada in linie dreapta, realizata paralel cu axul strazii;
● fatada in unghi care creeaza un plus de atractivitate si interes;
● fatada arcada, avand la baza configuratia fatadei in linie dreapta, dar cu cateva nise pentru intrari si vitrine, creand astfel o atmosfera atractiva si relaxanta.
Firma ‚‚Dani’s Collection’’ are fatada in linie dreapta,realizata paralel cu axul strazii.
Firma sau emblema, este mijlocul de comunicare eficienta a magazinului cu mediul sau extern. Ea ajuta oamenii sa gaseasca magazinul, sa cunoasca ce vinde acesta. Stabilind numele si tipul afacerii comerciale, firma corespunde cu imaginea pe care magazinul ‚‚Dani’s Collection’’ doreste sa o comunice clientilor sai.
Vitrina, este importanta pentru a convinge clientul sa intre in magazin prima oara.
Accesul in magazin, este proiectat astfel incat sa ii incurajeze clienti sa intre in interiorul sau.
Peretii interiori, sunt folositi pentru a segmenta spatiul magazinului departajand zonele de vanzare de cele care sprijina vanzarea.
Pardoseala, este parte integranta a design-ului interior al unui magazin si indeplineste o mare functionalitate in asigurarea conditiilor de intretinere a curateniei si de protectie a marfurilor expuse si a echipamentului comercial existent. In magazinul ‚‚Dani’s Collection’’ ea a fost schimbata in 2007 si este mai rezistenta la traficul intens, usor de curatat, uscata si fara obstacole pentru clienti si personal.
Plafonul, contribuie, de asemenea, la atmosfera unei incaperi.
La iluminarea magazinului ‚‚Dani’s Collection’’ se utilizeaza: lumina incandescenta – folosita in general, deoarece asigura un intreg spectru de culori, si lumina fluorescenta sau lumina de vapori metalici care dau o irizare albastra care confera culorilor o nuanta nenaturala.
I.3.Tehnologia amenajarii suprafetei de vanzare
Organizarea interioara a suprafetei de vanzare reprezinta, intr-o anumita masura, modul de prezentare a magazinului, “argumentul” sau, maniera sa de exprimare in cadrul dialogului pe care-l stabileste cu clientela.
O asemenea viziune, presupune ca magazinul sa fie proiectat din interior spre exterior, incepand de la punctul de vanzare.
Atat in proiectarea noilor magazine, cat si in remodelarea celor existente, se urmareste, in esenta, crearea unei ambiante care sa promoveze in cel mai inalt grad vanzarile, realizarea unei legaturi optime intre diferitele componente ale sistemului pe care il formeaza ansamblul suprafetei de vanzare.
Coeficientul de ocupare a suprafetei da vanzare este determinat astfel:
Metri liniari de expunere a produselor: 60,5
Metri patrati suprafata de vanzare: 85
Cos[%] = (60 X 100) / 85= 70,5%
Echipamentul comercial indeplineste un rol important in activitatea unui magazin, contribuind la folosirea optima a suprafetei de vanzare, la etalarea unei cantitati cat mai mari de marfuri si la crearea conditiilor favorabile de munca pentru vanzatori.
Raportat la cerintele comertului modern, se apreciaza ca durata de viata a echipamentului comercial variaza intre 5 si 10 ani, depinzand de calitatea materialului si de frecventa consumatorilor in magazin. Evident, deteriorarea constituie primul criteriu de inlocuire a echipamentului unui magazin. Al doilea criteriu vizeaza functionalitatea echipamentului. Este vorba de asa-zisa “ uzura morala”, sub impactul careia diferitele tipuri de mobilier si utilaj nu mai corespund unei comercializari optime a marfurilor si nici normelor de rentabilitate si productivitate ale magazinului .
Exemplul tipic, in aceasta privinta, il constituie casele de marcat, care trebuie inlocuite nu numai datorita uzurii fizice, ci si faptului ca nu corespund cerintelor unei gestiuni moderne. Pe plan mondial, se apeleaza din ce in ce mai frecvent la aparatajul electronic, capabil sa inregistreze operatiunile comerciale si, concomitent, sa codifice informatiile pe benzi magnetice in vederea prelucrarii ulterioare.
Dispunerea mobilierului in magazin trebuie sa asigure folosirea intensive a spatiilor comerciale, pe orizontala si verticala, in vederea obtinerii unui grad optim de ocupare cu mobilier si respectiv de incarcare a salii de vanzare cu marfuri. Exista o corelatie certa intre marimea suprafetei de vanzare si dimensiunile maxime ale mobilierului de prezentare.
Casele de marcat . In randul utilajelor de baza ale salii de vanzare se cuprind si casele de marcat. Cumparatorii apreciaza buna functionare a magazinului si dupa felul in care se desfasoara incasarea contravalorii marfurilor. Numarul caselor de marcat in diferitele tipuri de magazine trebuie in asa fel stabilit incat sa asigure un proces nestanjenit de incasare si sa preintampine aglomerarile. Amplasarea caselor de marcat se face astfel incat sa favorizeze utilizarea unei tehnologii comerciale moderne, eficiente.
Amenajarea de ansamblu, a magazinului depinde de numerosi factori: volumul si structura asortimentului de marfuri; formele de vanzare, in interdependenta cu tipul si dimensiunile mobilierului utilizat; frecventa cererii de marfuri a populatiei; obiceiurile de cumparare; zona de amplasare a magazinului si particularitatile sale constructive.
In urma analizei efectuate si studierii factorilor care infulenteaza stabilirea numarului de case de marcat s-a hotarat folosirea unei singure case de marcat. Casa de marcat are un rol important in ansamblul magazinului asigurand procesul de incasare a contravalorii marfurilor.
Stabilirea numarului caselor de marcat s-a realizat in functie de:
- numarul maxim de clienti care se afla intr-un anumit interval de timp in magazin 35 persoane intr-un interval de 120 minute; .
- timpul mediu de servire la casa a unui client 3 minute;
- durata totala de functionare a casei in intervalul de timp considrat 120 minute;
n = 
100
= 87,5%
Amplasarea casei de marcat a fost conceputa pentru a asigura circulatia nestanjenita a clientilor, evitarea situatiilor de aglomerare.
Tipuri clasice de amenajari interioare si principiile ce stau la baza lor:
● gruparea marfurilor in functie de destinatia utilizarii lor.
● gruparea marfurilor in raport cu categoriile de populatie carora li se adreseaza.
● gruparea marfurilor in raport cu natura cererii in care se subdivid, la randul lor pe grupe de marfuri, subgrupe de marfuri, articole, sortimente.
Cunoastem patru principale tipuri de amenajare de ansamblu a unui magazin:
● Dispunerea tip grila, in care grupele de produse sunt expuse liniar, pe tipuri de culuare paralele, intrerupte de culuare asezate perpendiculare pe primele. De regula, supermagazinele folosesc dispunerea tip grila. Acest tip de amenajare asigura o exploatare eficienta a magazinului desi din punct de vedere al clientului poate deveni stanjenitoare, partile perimetrale ale suprafetei de vanzare fiind mult mai aglomerate.
● Dispunerea flux liber, unde asortimentul de marfuri este grupat pe familii si subfamilii de produse, pentru a facilita miscarea libera, nestructurala a clientilor. In aceasta dispunere se utilizeaza spatiul mai putin eficient decat dispunerea grila.
● Dispunerea tip boutique, in care gruparea asortimentului de marfuri se realizeaza astfel incat fiecare familie de produse constituie un raion bine individualizat, cu propriul stil si o ambianta specifica. Adesea, fiecare shop prezinta marfuri de marca de la un singur producator. Acest sistem de amenajare reclama costuri de constructie si de securitate mai ridicata.
● Dispunerea tip bucla, raioanele poseda o fatada pe aceasta piata circulara. Acest tip de amenajare incita clientii sa circule liber in magazine si sa efectueze cumparaturile pentru produse de „impuls” in mai multe raioane.
Firma ‚‚Dani’s Collection’’ a integrat in modelul sau dispunerea marfurilor in tip boutique.
Organizarea interioara a unui magazin reprezinta, modul sau de prezentare, exprimarea sa in cadrul dialogului cu clientela. De aceea, atat in proiectarea noilor magazine, cat si in remodelarea celor existente, se urmareste, crearea unei ambiante care sa promoveze in cel mai inalt grad vanzarile si realizarea unei legaturi optime intre componentele sistemului format in ansamblul suprafetei de vanzare.
Urmarirea atenta a comportamentului clientelei de circulatie si a vanzarilor realizate este fara indoiala ,cel mai bun criteriu de adaptare a asortimentului la cerintele pietei unui punct de vanzare .Acesta adaptare presupune , in paralel , atat introducerea unoi noi articole , cat si retragerea altora din vanzare . Daca introducerea unor noi articole nu reclama un efort deosebit , in schimb , opertia de eliminare a altora ridica o serie de probleme . Astfel , in ceea ce priveste articolele susceptibile de a fi inlocuite , ele se pot determina prin utilizarea unoi „clasament „al intregii game sortimentale oferite de un punct de vanzare , intocmit prin unul din urmatoarele procedee:
● listarea marfurilor in ordinea descrescatoare a aportului in volumul total al vanzarilor valorice , mentionandu-se si cantitatile desfacute ;
● intocmirea unui clasament asemanator , pe baza unui coeficient complex (K) care are in vedere , pe langa desfacerile realizate (D) , cota adaosului comercial (A) si frontului linear de expunere utilizat (L) specific fiecarui produs , dupa relatia :
K=(A x D)/L
Stocul de etalare se impune a fi avut in vedre , in primul rand , necesitatea asigurarii unei suprafete minime pentru prezentarea asortimentului de marfuri , stiut fiind faptul ca exista un raport intre numarul de exponate dintr un anumit reper si posibilitatea realizarii unui volum optim al vanzarilor.Se admite , astfel , ca sunt necesare minimum doua sau trei bucati din acelasi articol pentru ca acesta sa aiba sansa de a opri privirea unui client.Altfel spus se poate presupune ca unei cresteri a linearului unui raion ii corespunde o crestere a volumului vanzarilor , insa aceasta crestere este limitata prin existenta a doua restrictii:
-un nr minim de bucati dintr-o anumita referinta care , daca nu este atins nu perminte realizarea unei vanzari corespunzatoare ;in literatura de specialitate acest numar este cunoscut sub denumirea de „facing”
-un prag de saturatie peste care daca se trece nu se va obtine o sporire a vanzarilor .
Exista asdar un raport intre cresterea linearului si cea a vanzarilor , un raport, denumit elasticitatea linearului.Aceasta elasticitate va trebui masurata in toate simularile de impantare a marfurilor in sala de vanzare dupa formula urmatoare:
E=(ΔV x L) / (ΔL x V)
In care:
E=elasticitatea vanzarilor
V=vanzarile
L=linearul
ΔV si ΔL=cresterea vanzarilor si respectiv a linearului
In cazul cand E tinde catre zero,”facingul” se apropie de pragul de saturatie.
In cazul firmei ‚‚Dani’s Collection’’ E=(2 x 22) / (4 x 25)=0,88.
I.4.Fluxul marfurilor si ambalajelor in interiorul magazinului
Acest flux reprezinta miscarea marfurilor pe intregul circuit al magazinului din momentul primirii lor de la furnizori pana in momentul vanzarii lor si eliberarii catre cumparator, acesta fiind punctul de plecare in actiunea de proiectare a magazinului.
Cerintele indeplinite de firma ‚‚Dani’s Collection’’ privind organizarea moderna si eficienta a fluxului marfurilor:
● separarea fluxului marfurilor de fluxul cumparatorilor;
● intrarea marfurilor in magazin se face prin
● reducerea distantei parcurse de marfuri intre punctele de intrare si desfacere a acestora in unitate .
Cap. II TEHNICI PROMOTIONALE UTILIZATE LA NIVELUL MAGAZINULUI
II.1.Tehnica de etalare a marfurilor
In etalarea marfurilor firma ‚‚Dani’s Collection’’ indeplineste urmatoarele principii :
Produsele trebuie sa fie dezirabile :
Aceasta presupune ca pretul, prezentarea si conditionarea produsului sa raspunda motivatiilor pentru care clientii se adreseaza magazinului.
Produsele trebuie sa fie liber oferite :
Scopul de a lupta contra obstacolelor care pot sa “ascunda” produsele, de a transfera stocurile de marfuri in sala de vanzare, la indemana si la vederea clientului.
Produsele trebuie sa fie lesnicios accesibile.
Etalarea marfurilor pe rafturi asigura senzatia de abundenta si de varietate a ofertei. Marfurile se rotesc pe rafturi pentru ca ele sa fie decoperite de clienti. Produsele ieftine se expun printre cele scumpe si la toate este specificat pretul.
Locul de expunere se gaseste in urma unor incercari repetate prin care se studiaza impactul lor asupra clientilor. Marfurile care se vand mai greu se aduc in fata, deoarece clientii sunt mai atenti la intrare. Marfurile care se vand mai repede se expun langa usile de la depozit, dar si printre cele cu circulatie lenta.
Produsele se expun grupat. Modul de grupare poate fi diferit.Produsele existente in suprafata de vanzare trebuie sa prezinte pretul lor.
Amenajarea vitrinelor se face astfel incat :
sa puna in valoare articolul ;
sa formeze dorinta de cumparare ;
sa furnizeze informatii despre utilizare ;
nu se expun multe marfuri in vitrina ;
fiecare produs trebuie sa constituie un punct de atractie ;
vitrina trebuie sa se schimbe cat mai des ;
trebuie mentinuta o curatenie perfecta in vitrina.
Rolul etalarii marfurilor are ca finalitate cresterea vanzarilor si implicit sporirea profitului comerciantului. De aici si importanta deosebita pe care orice comerciant ar trebui sa o acorde etalarii marfurilor.
In cazul magazinului analizat prin etalare se doreste:
atentionarea clientului asupra asortimantului de marfuri si a modalitatilor in care aceasta poate fi achizitionata;
atragerea si oprirea clientului pentru a putea fi informat despre avantajele achizitionari unui produs;
Magazinul ‚‚Dani’s Collection’’ nu prezinta vitrina si foloseste pe post de vitrina geamul. Trecatorii pot vedea produsele etalate in apropierea geamului datorita vizibilitatii bune pe care iluminatul o asigura.
II.2.Arta de a vinde
Tipul de vanzare practicat in magazinul ‚‚Dani’s Collection’’ se bazeaza pe alegerea libera a marfurilor de catre consumatori.
Aceasta forma de vanzare este asemanatoare autoservirii numai ca exista si un vanzator, plata se face la acesta. Presupune:
a. expunerea deschisa a marfurilor;
b. amplasarea grupelor de marfuri pe suprafata de vanzare tinand seama de inrudirea dintre ele;
c. alegerea libera a marfurilor;
d. existenta unei zone a vanzatorului;
e. ridicarea marfurilor de pe mobilierul de prezentare direct de catre cumparatori;
f. ambalarea se face de catre vanzator.
II.3.Tehnici de publicitate la locul de vanzare
1. Publicitatea prin marca.
Pune pe primul plan reformatia si argumentatia. Ea urmareste valorificarea reputatiei unei intreprinderi sau marci de renume. La locul de vanzare se va organiza un stand separat cu buna iluminare pentru a scoate in evidenta produsele respective, mobilier special si suporti de prezentare. Obligatoriu va fi prezentata emblema. Se mai amplaseaza un panou cu text explicativ asupra caracteristicilor produselor.
2.Publicitatea prin ambalaj.
Ambalajul modern nu are doar rol de protectie ci si de comunicare intre produs si client. Va informa cat mai complet clientul asupra produsului respectiv. Rolul reformativ va creste in comparatie cu publicitatea asupra produsului respectiv. Cu cat este mai estetic cu atat va atrage atentia si va favoriza luarea deciziei de cumparare a clientilor. Joaca rolul de vanzator mut in autoservire.
3.Publicitatea prin etichetare
Eticheta constituie un element de informare si de mare randament estetic si comercial. Se caracterizeaza prin: forma dreptunghiulara, de obicei, text scurt, concis, inteligent redactat, scris corect si usor vizibil, material folosit: carton.
4.Publicitatea prin expozitii de marfuri in interiorul magazinului
Expozitiile sunt manifestari ocazionale ce au drept scop informarea publicului cumparator asupra progreselor realizate in domeniul bunurilor si serviciilor. Prezinta mai multe produse dintr-o grupa de marfuri inrudite. Sunt organizate intr-un loc distinct cu mobilier adecvat grupei si cu un bogat sortiment de articole si cu material informativ interesant. Organizarea unei expozitii va tine cont de: sortimentul produselor, amplasarea de panouri informative, etichetarea fiecarui produs, etalarea se va face sugestiv, delimitarea spatiului necesar, realizarea unui cadru estetic.
Magazinul ‚‚Dani’s Collection’’ foloseste dintre tipurile de publicitate expuse mai sus decat publicitatea prin marca si publicitatea prin etichetare.
II.4.Publicitate:mijloace si tehnici de realizare
Publicitatea este una din componentele marketing mix-ului. Importanta ei trebuie atent considerata de factorii de decizie, hotarirea de a face sau nu publicitate fiind cel putin la fel de importanta ca si hotaririle privitoare la celelalte componente ale mix-ului.
Pentru o companie care se respecta, publicitatea nu trebuie sa fie o activitate anexa, menita sa recreeze sau sa dea satisfactia unei efemere celebritati pe piata cu ocazia citorva aparitii la televiziune, radio sau in presa.
Ea trebuie sa fie o preocupare intensa si profesionala, in permanenta cautare de noi mijloace de exprimare si promovare, oricind gata sa intervina pentru a influenta piata in favoarea produsului promovat.
Publicitatea este o investitie importanta care nu numai ca aduce beneficii materiale importante dar si alte beneficii, greu de cuantificat fara ajutorul unor studii precise, dar care uneori depasesc in importanta beneficiile materiale. Citeva dintre acestea sunt: recunoastere, prestigiu, credibilitate etc.
Publicitatea este un complex de activitati prin care un mesaj cu semnificatie comerciala privind un produs sau o firma este prezentat publicului prin presa, radio, televiziune, video, afise,cinematograf sau posta.Publicitatea cuprinde toate actiunile care au drept scop prezentarea indirecta ( nepersonala) – orala
sau vizuala – a unui mesaj in legatura cu un produs, un serviciu sau firma, de catre orice sustinator (platitor) identificat.Cu alte cuvinte, prin actiunile de publicitatea intreprinderea urmareste sa asigure o cuprinzatoare informare a publicului in legatura cu activitatea, cu produsele si serviciile sale, cu marcile sub care acestea sunt prezentate pe piata, sa-l convinga si sa-l determine in
efectuarea actului de cumparare. Ea vizeaza, pe termen lung, modificari de comportament la nivelul diferitelor categorii de consumatori, ca si mentinerea fidelitatii acestora fata de oferta intreprinderii.
In proiectarea continutului, in alegerea formelor si mijloacelor utilizate in realizarea publicitatii,orice firma trebuie sa aiba in vedere cateva caracteristici ale publicului, in calitate de receptor de informatii publicitare, si anume:
- dorinta publicului de a fi tratat ca un partener activ si exigent in dialogul cu agentii pietei
- manifestarea unor disponibilitati diferentiate de reactie fata de fenomenul publicitar
- capacitatea de a-si exprima propriile idei si exigente fata de acest gen de activitate.
Avand un asemenea rol si desfasurandu-se in conditiile unui mediu economico-social concurential si tot mai dinamic, publicitatea serveste atat ca instrument strategic, cat si ca mijloc tactic.Intr-adevar, actiunile de publictatea sunt antrenate in scoupri diferite, se adreseaza marelui public sau unor segmente determinate ale pietei. Judicios organizata si dirijata, publicitatea poate
contribui efectiv la stimularea cererii de consum. Practica demonstreaza ca, de regula, comunicatia publicitara constituie unul din mijloacele de transformare, pe termen lung, a cererii de consum in comportament de cvumparare efectiv. Ea trebuie insa conjugata cu actiunea altor mijloace de comercializare si promotionale intrucat, singura, desi necesara si chiar indispensabila, actiunea sa
nu poate fi nicioadata suficienta pentru promovarea intereselor comerciale ale firmei, in scopul sporirii eficientei activitatii sale.
Cap. III TEHNOLOGIA AMENAJARII DEPOZITULUI
III.1.Amplasarea depozitului de marfuri pe criteriul organizarii nationale a vehicularii produselor
Depozitul este un spatiu in care se stocheaza marfurile. El poate apartine producatorului (magaziile de produse finite, depozitele de materii prime), unui angrosist (depozite intermediare din care se fac repartitii), unui detailist (un depozit central din care este alimentat depozitul magazinului) sau unui agent comercial.
Depozitele pot fi in proprietatea comerciantilor sau pot fi inchiriate. Firma ‚‚Dani’s Collection’’ are depozitul, precum si suprafata de vanzare in proprietatea sa.
Principalele tipuri de depozite sunt:
a) depozite de colectare - in ele se depun loturi mici pentru a se forma loturi mari pentru expeditie ;
b) depozite de repartizare - acumuleaza loturi mari pentru a se livra loturi mici ;
c) depozite de pastrare - sunt necesare cand productia nu are acelasi ritm cu cererea (ex. legumele) ;
d) depozite de tranzit - permit schimbarea mijlocului de transport (exista in gari sau porturi) .
In functie de specializarea pe care o au, depozitele pot fi:
a) depozite strict specializate - se amenajeaza pentru pastrarea produselor ce necesita conditii speciale (ex. sare, cartofi, etc.) ;
b) depozite specializate - sunt organizate pentru grupe de marfuri care au nevoie de aceleasi conditii de pastrare (confectii, cosmetice, etc.) ;
c) depozite combinate - sunt destinate pentru mai multe tipuri de marfuri (textile, incaltaminte, etc.) ;
d) depozite generale - pentru categorii de produse (alimentele);
e) depozite mixte - pentru a putea stoca mai multe categorii de produse.
In functie de orientarea lor, depozitele sunt :
a) depozite orientate spre productie - amplasate astfel incat sa colecteze marfurile de la mai multi producatori;
b) depozite orientate spre clienti - amplasate astfel incat sa alimenteze mai multe puncte de servire.
Firma ‚‚Dani’s Collection’’ dispune de un depozit de colectare,specializat si orientat spre clienti.
Prin alegerea locului de amplasare a depozitului s-a urmarit atingerea urmatoarelor obiective :
● stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor;
● respectarea principiului teritorial prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare;
● localizarea depozitului in zona special amenajata.
Factorii care influenteaza modalitatea de vehiculare a marfurilor sunt legati de participantii la procesul de distributie a marfurilor:
● producatorii, distribuitorii, transportatorii si utilizatorii :
● repartizarea teritoriala a productiei bunurilor de consum influentand fluxul de marfuri, intensitatea acestora, distantele parcurse etc.
● repartizarea teritoriala a consumului, acesta avand o raspandire teritoriala accentuata in oras, cererea de bunuri de consum fiind semnificativa in profil teritorial.
● reteaua de transport este dezvoltata asigurand deplasarea produselor in cele mai bune conditii, cu cheltuieli de transport reduse.
Mijloacul de transport utilizat de catre magazinul ‚‚Dani’s Collection’’ este un autoturism marca Dacia Logan care se afla intr- o stare de functionare foarte buna.
Depozitul a fost construit tinandu-se cont de toti factorii de influenta care conditioneaza intr-o masura sau alta amplasamentul optim al depozitului in conditiile unor costuri de depozitare minime, asigurand cele mai scurte si rapide cai de vehiculare, etc.
In buna desfasurare a activitatii magazinului, depozitul de marfa apare ca o parte componenta a magazinului avand rolul sa asigure o desfasurare corespunzatoare a procesului de aprovizionare, adica sa asigure alimentarea cu marfa a magazinului la timp, in cantitatile si sortimentele necesare, cerute de clientela.
III.2.Dimensionarea optima a depozitului
Organizarea interioara a depozitului trebuie sa respecte o serie de reguli:
a) mentinerea ordinei si sigurantei de pastrare a marfurilor;
b) identificarea cu usurinta a fiecarui articol;
c) accesul facil la fiecare articol fara a deplasa alte produse;
d) preluarea marfurilor din depozit dupa principiul “primulintrat, primul iesit”.
Stocarea in depozit se face in functie de viteza de circulatie a produselor depozitate. Produsele depozitate pentru un timp scurt sunt stocate in apropierea culoarului principal de circulatie, cele care sunt stocate pentru mult timp sunt asezate in zonele mai indepartate.
Ca tehnici de depozitare pot fi:
a) depozitarea pe sol;
b) depozitarea pe rafturi.
Depozitarea pe sol - produsul depozitat va fi asezat nemijlocit pe podea si daca ambalajul prin capacitatea si stabilitatea lui, permite suprapuneri, acestea se fac pana la o anumita inaltime, corespunzatoare conditiilor tehnice ale muncii:
inaltimea maxima pana la care pot fi preluate manual in conditii de siguranta este de 1,60 m;
inaltimea maxima de ridicare normala este de 1,40 m;
inaltimea maxima atinsa cu o mana este de 2 m.
Depozitarea pe rafturi - se pot folosi rafturi simple, stivuirea cu rame, palete, dulapuri cu sertare.
III.3. Dotarea depozitului cu mobilier si utilaje comerciale
In firma ‚‚Dani’s Collection’’ se urmareste exploatarea rationala a suprafetei depozitului, reducerea timpului de aprovizionare si usurarea muncii personalului operativ. Rafturile de dulap sunt amplasate de- a lungul peretilor interiori ai depozitului ( magaziei pentru marfuri) cu inaltimea de 4m si latime de 0,5- 1m, avand 4 nivele structurate.
Criteriile economice de alegere si determinare a necesarului de utilaje comerciale se refera, in principal, la pretul de cumparare a utilajelor respective, la costurile exploatarii acestora. Utilajele trebuie sa corespunda operatiilor de vehiculare a marfurilor in depozit si realizarea unor costuri cat mai mici.
Criteriile de baza luate in considerare la alegerea utilajelor sunt productivitatea muncii si cheltuielile necesare procurarii utilajelor respective.
Totodata trebuie sa se cunoasca si sa se analizeze:
-felul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportului;
-mijloacele de transport in care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit;
-felul operatiilor de vehiculare;
-locul unde au loc aceste operatiuni;
-sistemul constructiv al depozitului si posibilitatea de aplicare a tehnologiilor moderne de depozitare.
In gama utilajelor pentru prevenirea si combaterea incendiilor sunt utilizate instinctoare de diferite capacitati cu spuma carbonica.
Eficienta economica a operatiilor din depozit se poate constata efectuand calculul ce porneste de la determinarea numarului de muncitori necesari si a cheltuielilor aferente executarii manuale a acestui volum de operatii.Stabilirea numarului necesar de muncitori pentru executarea manuala a unor operatii se face cu relatia:
N=VP, unde
N- numarul de muncitori necesari efectuarii operatiei;
V- volumul mediu zilnic al operatiilor efectuate (cantitatea medie de materiale sau de produse finite ce se incarca, se descarca, se sorteaza, se transporta si se depoziteaza intr- o zi).
P- norma de lucru pe zi la aceleasi operatii pentru un muncitor.
In cazul magazinului ‚‚Dani’s Collection’’ N =4/2=2.Rezulta ca este nevoie decat de maxim 2 muncitori pentru a efectua operatiile necesare in depozit.
Concluzii
Toate elementele utilizate la obtinerea ambiantei magazinului au rolul de a atrage cat mai multi clienti, prin calitate si simplitate.Personalul magazinului este calificat si are un rol important in luarea deciziei de cumparare a clientului. Astfel, personalul cunoaste foarte bine :
asortimentul de marfuri aflat in magazine;
elementele de identificare a produselor.
Magazinul ‚‚Dani’s Collection’’ acorda o importanta deosebita publicitatii pe care o realizeaza prin sumele cheltuite in acest scop si prin alegerea modalitatilor de publicitate. Modalitatile de publicitate sunt reprezentate de :
● publicitatea in presa;
● pliante si prospecte.
In viitor magazinul ‚‚Dani’s Collection’’ isi propune urmatoarele obietive:
● modernizarea tehnologiei;
● deschiderea unui nou magazin cu acelasi nume in centrul Ploiestiului;
Bibliografie
1. Curs de Tehnici Comerciale
2. “Tehnologia comerciala” - Ana Lucia Ristea, C. Tudose, V. Ioan.Franc, Editura expert bucuresti 1999
