IESIREA DIN CRIZA SI RELANSAREA ECONOMIEI
Motivatie
A. Probleme de principiu
B. Masuri concrete
B 1 Pentru protectia sociala
B 2 pentru relansarea economica
C. Surse de finantare
MOTIVATIE
Pe langa faptul ca este globala, criza economica actuala este total diferita si ca efecte, dar si din punct de vedere al cauzelor fata de orice alta criza anterioara:
Este o criza a principiilor de baza care au configurat modelul economiei globale, ca si o criza a politicilor economice, inclusiv a celor de prevenire a crizei. In esenta este o criza de sistem economic centrat exclusiv pe piata, in care s-a urmat dereglementarea jocului concurential si minimizarea rolului de arbitru pe care ar trebui sa-l aiba statul in mecanismele social-economice.
Masurile anticriza aplicate oriunde in lume incearca sa calmeze efectele crizei dar nu sa eradicheze cauzele profunde, de natura principiala, care genereaza repetat criza. Asa cum a rezultat din aplicarea planurilor anticriza, bunaoara din America, masurile inseamna stingerea incendiului aruncand substante inflamante intr-o cladire construita cu materiale care favorizeaza focul.
Provocarea este sa folosim substanta adecvata stingerii focului intr-o constructie care sa nu mai contina drept esenta focarul de incendiu. Adica sa schimbam principiile de baza, mijloacele utilizate si sistemul, care sa aiba autoprotectie.
Desigur, poate fi vorba de mai multa piata, dar reglementata, de mai putin interventionism, dar nu deloc, de reguli mai suple, iar nu de eliminarea lor, de castig tot mai mare, dar nu excesiv polarizat, de cresterea accelerata, dar care sa fie participativa s.a.m.d.
Reusita in a depasi criza actuala tine de constientizarea faptului ca nu doar masurile luate in logica managementului guvernamental, cu orizont mic de timp, trebuie avute in vedere. Esentiale sunt masurile care sa reconstruiasca din temelii sistemul economic lasandu-se deoparte balastul credintei in laissez-faire
A. Probleme de principiu
1. Criza actuala nu seamana cu niciuna de pana acum: ea face evidenta si inevitabila schimbarea radicala a principiilor de baza, a instrumentelor de politica economica si a functionarii sistemului.
- Criza inseamna raspunsul violent la probleme si fenomene care se produc si se aglomereaza dincolo de semnificatiile, retetele si procedurile recomandate de ipotezele economice neoliberale, ale viziunii laissez-faire.
o Motive: dereglementarea extrema a incurajat inclinatia spre speculatie; statul s-a dezangajat de sarcina arbitrajului social; economia monetara s-a decuplat total de economia reala, dar ambele tintesc randamentele cu orice pret, mai ales social; s-a sectorizat supravegherea esecului pietelor; economia s-a intemeiat pe credinta extrema ca se ajunge pe baza comportamentelor rationale la autoreglare.
o Solutii: intarirea prin lege a reglementarii pietelor; instituirea mecanismelor de coordonare a reglementarii pietelor, tratarea unitara a reglementarii pietelor monetare si financiare; sa se revina la o singura separare a puterilor (legislativa, executiva si juridica); sa opereze principiul guvernarii unitare a economiei.
- Criza este violenta in spatiile lasate libere ca urmare a aplicarii principiului statului minimal
o Motive: precaritatea sau absenta politicilor industriale; inconsecventele politicilor privind veniturile; managementul deficitar al politicilor privind pensionarea; denaturarea relatiei parteneriale stat-privat; amanarea proiectelor publice de investitii in infrastructura.
o Solutii: consens politic pentru o strategie economica pe termen lung; o viziune integrata a intereselor economice ale Romaniei in context european si global; caracterul concret al planurilor de relansare a unor sectoare; revigorarea institutionala a parteneriatului public-privat in gestionarea economiei.
- Criza cuprinde si sectoarele economiei publice care nu functioneaza pe baza principiilor randamentale.
o Motive: economia publica este marea absenta din strategiile politice; sectoarele economiei publice sunt subordonate intereselor politice cu substrat electoral; rentabilizarea economiei publice nu constituie un reper al practicii politice; relatiile parteneriale ale economiei publice sunt gestionate in profitul sectorului privat.
o Solutii: reechilibrarea balantei normative si reglementative intre economia privata si economia publica; profesionalizarea managementului economiei publice; definirea precisa a proprietatii publice si a diferitelor ei subspecii; stabilirea continutului proprietatii private a statului; instituirea de reguli privind evidenta performantelor economiei publice; stabilirea functiilor specifice administratiei locale in gestiunea economiei publice.
2. Rezilienta la criza a economiei romanesti nu se pune in termenii tarilor luate drept model de bune practici pentru iesirea din criza:
- Este o economie aflata intr-o prelungita criza, datorita ezitarii palierului politic de a se scoate economia din conditia de a fi slab structurata.
o Motive: controlul politic al economiei, mai ales al sectorului energetic; concesii politice la presiunile sindicale; bonificatii politice acordate grupurilor de sustinatori etc.
o Solutii: restructurarea sectorului energetic, introducerea in economia publica a criteriului profitului pentru management; redefinirea sectoarelor, ramurilor si intreprinderilor strategice; eliminarea preferintelor politice in gestiunea economiei
Criza globala se suprapune in Romania pe o criza de innoire, cu origini vechi, seculare, amplificata de conflictele intre viziunile privind strategiile de tranzitie postcomunista.
o Motive: nu s-au incheiat proiectele ce tin de industrializare; oscilatia intre autarhie si deschiderea externa; schimbarile radicale de modele; tintirea valorilor unui model cu mijloacele specifice altor modele (terapia de soc vs. tranzitia graduala, modelul european vs. modelul american); slaba perceptie a prevalentei unor procese (ex. convergenta si exagerbarea nevoilor imediate.)
o Solutii: consecventa politica in privinta proceselor de compatibilizare cu valorile modelului european; definirea precisa a libertatilor extramodel pentru a evita inconsecventele sau chiar lipsa de loialitate ca insider-i; masuri menite sa echilibreze socurile diferentelor de viteza din procesul de convergenta, cum se intampla intre cresterea mai rapida a preturilor si cresterea mai lenta a veniturilor.
- Criza globala este, pentru Romania, una de contagiune pentru un perimetru relativ limitat, cel al economiei structurate de regulile pietei concurentiale si care configureaza dimensiunea integrarii (in UE si in economia globala)
o Motive: criza nu afecteaza autoconsumul (deci, psihologic vorbind, criza nu exista in acel sector al societatii care se bazeaza pe autoconsum - sectorul rural si orasenesc mic si chiar mijlociu); economia de piata nu s-a instalat cu intreaga s-a functionalitate si cuprindere; dependenta de natura a activitatii unei mari parti a populatiei etc.
o Solutii: prioritizarea reformei proprietatii in agricultura (pentru concentrarea productiei in ferme de mari dimensiuni); monetizarea activitatilor in mediul rural si urban subdezvoltat; fortare a investitionala a ruperii de dependenta de natura a muncii taranului.
3. Iesirea din criza inseamna si crearea potentialului de rezilienta la orice alta criza viitoare
- Prioritatile investitionale se stabilesc in functie de ceea ce ofera drept rezultat pe termen lung cresterea potentialului de reactie inovativa la provocarile crizei.
Crizele pun in evidenta ramanerile in urma, care sunt generatoare de vulnerabilitati in privinta argumentelor in procesul de alocare a resurselor.
o Motive: avantajele de locatie sunt mai importante in cazul Romaniei decat avantajele competitive; precaritatea infrastructurii Romaniei – de la cea rutiera la cea urbana propriu-zisa – intretine cercul vicios al subdezvoltarii; puterea de propagare, negativa sau pozitiva, a infrastructurii asupra dezvoltarii este indestructibila; injectia de bani direct in contul agentilor economici este contraproductiva, ca orice ajutor nerambursabil, spre deosebire de injectia indirecta de bani publici prin investitii publice
o Solutii: – eliminarea sub regim de urgenta (in T1/2009, incepand sa fie deja tarziu in T2/2009) a blocajelor din proiectele de infrastructura rutiera; investitia in proiecte publice este o forma sustenabila de stimulare a consumului, dar si de crestere a sanselor de relansare a ofertei interne.
Solutiile pentru evitarea sau iesirea din criza au pentru Romania sugestii contradictorii
o Motive: criza ne-a lovit pentru ca avem o economie de piata sau pentru ca inca nu avem o economie de piata functionala; criza a venit de afara sau s-a vizibilizat o criza interna nerezolvata sau tinuta sub capac; oprim reforma sau acceleram reforma; mergem mai apasat pe calea integrarii europene sau cautam bucle spre alte formule de integrare; acceptam solutia capitalului extern sau stimulam relansarea efortului propriu; economia este o formula partenerniala extern-intern sau ar putea fi avantajoasa varianta nationala.
o Solutii: solutiile sunt valabile pentru noi daca le luam in contextul U.E.; responsabilitatea solutiilor se judeca in regimul specific UE, de alocare a competentelor; inspiratia solutiilor este nelimitata in privinta bunelor practici; planul anticriza adoptat de Romania nu trebuie rupt de contextul planurilor anticriza din U.E. cand se pune problema coordonarii.
B. Masuri concrete
B 1 Pentru protectia sociala
stimulente de natura fiscala adresate firmelor care creeaza locuri de munca (exceptarea, pe un interval de un an, de la plata impozitului pe salarii aferente angajatilor pe locurile de munca nou create) (T3 2009)
reluarea programului de infiintare a parcurilor industriale si tehnologice si extinderea facilitatilor adresate operatorilor economici care initiaza activitati noi (T2 2009)
reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru angajatii cu venituri sub salariu mediu brut pe economie (T3 2009)
cresterea punctului de pensie la 45% din salariu mediu brut (T4 2009)
cresterea pensiei minime garantate de la 300 lei in luna aprilie 2009 la 350 lei incepand cu luna octombrie 2009
corelarea, incepand cu anul 2010, a venitului minim pe economie cu valoarea cosului minim de consum.
Introducerea tarifelor pentru furnizarea energiei electrice si a gazelor catre populatie fundamentat pe costurile sursei cele mai ieftine (energie electrica produsa in sistem hidro si nuclear si gaze naturale din productia interna) (T3 2009)
introducerea TVA dedus la 5% pentru produselor alimentare de baza (T3 2009)
reducerea cotei standard a TVA la livrarea catre populatie a utilitatilor si a energiei electrice pana la 5% (T3 2009)
subventionarea dobanzilor la creditele angajate de persoanele tinere pentru achizitionarea de locuinte noi (T2 2009)
aplicarea cotei reduse a TVA de 5% pentru constructia de catre populatie a primei locuinte
negocierea cu comisia europeana a unui termen de suspendare a perceperii accizei la energia electrica si gaze naturale livrate populatiei.
B 2 Pentru relansarea economica
- Infiintare a prin lege a unui Fond Suveran de Investitii din care sa fie finantate lucrarile de infrastructura de 10miliarde euro prevazute in bugetul de stat pe 2009 (pentru autostrazi, utilitati, locuinte, scoli, gradinite, informatizarea activitatii administratiei publice, dezvoltare rurala etc)(T2 2009-T42009 si continuare in 2010).
- Modificarea legislatiei privind exproprierea pentru cauze de utilitate publica pentru a accelera marile proiecte de infrastructura (ex. autostrazi) (T2 2009).
- Modificarea legislatiei privind achizitiile publice, pentru a accelera procedurile si a reduce perioada de acordare a contractelor (T2 2009).
- Relansarea parteneriatului public-privat in finantare a proiectelor de infrastructura publica, in scopul atragerii de surse suplimemntare de investitii (revederea reglementarilor in vigoare privind regimul concesiunilor, externalizarea unor servicii publice etc.) (T3 2009)
- Programarea lucrarilor de investitii in infrastructura publica avad in verdere necesitatea obtinerii efectelor economice cu impact pozitiv imediat (finantare a cu prioritate a lucrarilor aflate in stadiul final de executie, deschidere de santiere pentru lucrarile care se vor finaliza pe termen scurt, executarea cu prioritate a lucrarilor care determina initierea de investitii ale firmelor care valorifica potentialul local, precum si a lucrarilor necesare de punere in valaore a altor investitii realizate.
- Urgentarea capitalizarii EximBank si flexibilizarea procedurilor pentru sustinerea firmelor romanesti exportatoare (subventionare dobanzi, participare targuri si expozitii internationale, promovarea produselor romanesti pe pietele externe) (T2 2009)
- Includerea in codul fiscal a masurii privind neimpozitarea profitului reinvestit in dezvoltarea afacerii si in mentinerea si crearea locurilor de munca (T3 2009).
- Marirea alocarilor bugetare pentru agricultura la prima rectificare bugetara, in vederea cresterii subventiilor in agricultura si dezvoltare rurala la nivelul UE (T2 2009-T4 2010)
- Completarea legislatiei privind acordarea ajutoarelor de stat pentru IMM (conform noilor norme UE din 2009, ajutoarele de stat de pana la 500.000 de euro nu se mai notifica UE) (T2 2009):
o Pentru restructurare
o Ajutorul de minimis (200.000 euro in 3 ani fiscali consecutivi)
o Stimularea realizarii de investitii
o Pentru activitati de productie, procesare si marketing al produselor agricole
- Includerea in Codul Fiscal a unor masuri de stimulare a agentilor economici (T2 2009)
o Crearea unui scut fiscal pentru firme (ponderea in profit a taxelor si a impozitelor platite de o companie sa nu depaseasca media europeana de 30%)
o Impozitarea forfetara a IMM: impozit 1% pentru microintreprinderi cu cifra de afaceri pana in 250.000 euro (in afara de consultanta).
o Aplicarea taxarii inverse a TVA in constructii
o Reducerea perioadei de rambursare a TVA
o Taxarea pe grup de companiii (atat in privinta TVA cat si a impozitului pe profit, adoptarea unei strategii de taxare la niveluul grupului de companii. Posibilitatea compensarii TVA de plata versus TVA de recuperat sau pierdere fiscala versus impozit pe profit in interiorul grupului).
C. Surse de finantare
Pilonii de finantare a planului de salvare a Romaniei sunt bugetul de stat, fonduri europene, parteneriatele public-privat si imprumuturile externe
Buget 10 miliarde euro ptr infrastructura, suma prinsa in proiectul de buget.
Fonduri europene de 3 miliarde euro in 2009 si 3,5 miliarde euro in 2010 (de angajat)
Fonduri de la Banca Mondiala 1 miliard euro in 2009 (angajate)
Fonduri BEI, BERD 700 milioane euro in 2009 si 2010 (angajate)
Partea din pachetul financiar care se negociaza cu UE si FMI destinate finantarii proiectelor si masurilor anticriza (cca .10 miliarde euro
Fonduri posibil de utilizat pe relatia parteneriala public-privat de cca. 5 miliarde euro.
Total fonduri disponibile pentru masurile anticriza – 29,7 miliarde euro.
