Eficienta macroeconomica a operatiunilor de comert exterior
La nivel macroeconomic, in aprecierea eficientei activitatii de comert exterior se opereaza cu anumite instrumente si metode specifice, la care se adauga si o serie de indicatori prin intermediul carora se apreciaza efectele pe car e activitatea de comert exterior le are asupra economiei nationale. Aceasta deoarece, orice analiza economica trebuie sa cuprinda, pe langa exprimarea teoretica, si o serie de exprimari matematice concrete care au rolul de a cuantifica cu o cat mai mare exactitate efectele oricarei activitati.
Astfel, pentru a analiza eficienta macroeconomica a comertului exterior, specialistii recomanda urmatorii indicatori:
1. Indicele raportului de schimb brut (IRSB
(24)
Indicele volumului fizic caracterizeaza evolutia cantitativa in termeni reali a exportului sau importului. In cazul analizat, IQ este un indice de grup care, pentru marfuri omogene se calculeaza ca raport intre suma produsului dintre cantitatile exportate-importate si preturile acestora in anul de baza curent, iar pentru marfuri eterogene se foloseste, de regula, formula lui Laspeyres care presupune ponderea cantitatilor specifice fiecarei perioade cu preturile de baza (Po), ajungand la relatia:
(25)
O alta formula, denumita formula Paasche recurge la ponderea cu preturile perioadei P1:
(26)
In sfarsit, o alta formula, propusa de Irving Fischer(1867-1947), reprezinta o medie geometrica a variantelor anterioare, astfel:
(27)
Atunci cand IRSB>1 se remarca o imbunatatire a structurii de marfa a comertului exterior, in sensul ca, fata de perioada de baza, pentru marfurile importate se exporta o serie de bunuri materiale in randul carora creste ponderea produselor finite.
Daca IRSB<1, raportul dintre export si import evolueaza defavorabil din punct de vedere structural. In conditiile in care intre export si import nu exista un echilibru valoric, nici raportul cantitativ nu exprima exact ce cantitate trebuie exportata pentru a permite importul unei tone de marfa, iar un indice al raportului de schimb brut calculat din asemenea raporturi cantitative neechilibrate valoric duce la concluzii eronate.
2. Indicele raportului de schimb net (IRSN) rezulta din compensarea indicelui de preturi al exportului cu cel al importului, masurand evolutia de revenire a importului in termeni ai exportului. Acest indice se calculeaza, deci, ca un raport intre indicele valorii medii unitare la export - Ip(EX) - si indicele valorii medii unitare la import - IP(IM) -, calculat fata de aceeasi perioada de baza:
(28)
Indicele valorii medii unitare caracterizeaza evolutia preturilor fata de nivelul lor din anul de baza. Pentru a intelege semnificatia raportului dintre indici se poate presupune ca numitorul reflecta un nivel mediu constant al preturilor de import,adica Ip(IM) = 1,00 sau 100%.
Indicele de grup de preturi Ip se calculeaza corespunzator mai multor formule, astfel:
- Formula Paasche, aplicata in majoritatea tarilor, inclusiv in tara noastra:
(29)
- o alta formula este cea denumita Laspeyres, utilizata cu precadere in Australia, Marea Britanie, Canada, Elvetia etc., care utilizeaza relatia conform careia variatia preturilor se pondereaza cu cantitatile perioadei de baza (q0):
(30)
- formula Fisher, aplicata in S.U.A., Noua Zeelanda, Japonia, este o medie geometrica a primelor doua variante:
(31)
In situatia in care IRSN>1 inseamna ca in conditiile mentinerii preturilor de import un nivel mediu constant, preturile de export au crescut in aceeasi perioada, astfel ca, fata de anul de baza, importul devine relativ mai ieftin, ceea ce reprezinta o evolutie avantajoasa sub aspectul variatiei preturilor:
Daca IP(IM)=100%, iar IRSN=100%, rezulta ca, ieftinirea importului fata de perioada de baza este nu numai relativa, ci si absoluta.
3. Indicele puterii de cumparare a exportului (IPC) rezulta din inmultirea indicelui de schimb net cu indicele volumului fizic al exportului:
(32)
Indicele puterii de cumparare a exportului reflecta evolutia volumului fizic al importurilor obtenabile cu incasarile din export, in conditiile variatiei cantitative a exportului si ale modificarii conjuncturii pietelor internationale de marfuri.
4. Indicele gradului de acoperire al importului prin export (IGA) se obtine raportand indicele valoric al exportului - Iv(EX) - la cel al importului - Iv(IM), calculat fata de aceeasi perioada de baza. Acest indice exprima evolutia, fata de anul de baza, a raportului dintre incasarile in valuta realizate pe seama exportului si platile generate de importul de marfuri.
(33)
unde:
GA = gradul de acoperire a importului prin export pe perioada analizata (1) si in perioada de baza (0);
V0 si V1 = volumul valoric al fiecarui flux de comert exterior in cele doua perioade.
Avantajul utilizarii indicelui acoperii importului prin export consta in faptul ca, el arata cu cat se amelioreaza sau se deterioreaza situatia balantei comerciale.
5. Indicele factorial al raportului de schimb (IFRS) este un indice care ia in considerare, pe langa aspectele externe ale eficientei, schimburilor cu strainatatea si productivitatea muncii in ramurile producatoare ale produselor si serviciilor comercializate, ca expresie a eficientei interne a productiei pentru export:
(34)
in care:
Iw = indicele productivitatii muncii furnizoare de export.
IFRS se poate determina si prin inlocuirea in formula mentionata a indicelui productivitatii muncii din tara analizata, ca un raport intre acest indice si o medie mondiala a dinamicii productivitatii muncii, calcul care, evident, intampina unele dificultati de informare asupra ultimului termen.
IFRS arata in expresie relativa cum evolueaza eficienta comertului exterior al unei tari atunci cand, alaturi de aspectele pur comerciale si de conjunctura, se iau in considerare si progresele realizate in sfera productiei prin prisma capacitatii de a crea bunuri si servicii destinate exportului, cu reducerea cheltuielilor in ceea ce priveste resursele nationale.
6. Indicele raportului de schimb in profil teritorial poate fi determinat luand ca baza de raportare preturile unei piete etalon sau preturile mondiale specifice ale marfurilor care fac obiectul comertului exterior al tarii analizate. Acest indice se mai poate obtine raportand coeficientul teritorial al exportului la cel al importului. Un rezultat supraunitar exprima efectul practicarii unui comert exterior mai eficient, in conditiile preturilor efective de export si import.
7. Cursul de revenire brut la export este un indicator care se calculeaza ca raport intre valoarea in moneda nationala a intregului export realizat si valoarea in valuta a incasarilor din acest export. Datele necesare calcularii acestui indicator sunt furnizate din documentele vamale si se constituie ca suma a valorii in vama la export comparata cu suma valorii in valuta rezultate din declaratiile de incasare valutara obligatorii la orice export.
In vederea unificarii acestor date, reprezentate in valute diferite de la export la export, practica recomanda recalcularea lor in moneda de cea mai larga circulatie - in prezent dolarul S.U.A. Calculul trebuie facut la data efectuarii operatiei pentru a diminua la minim posibilul efect de modificare a cursurilor valutare pe piata internationala.
8. Cursul de revenire la import este un indicator care exprima cantitatea de moneda nationala obtinuta de pe o piata la o cantitate de valuta cheltuita pentru import.