Derularea in Romania a operatiunilor cu mijloace de plata straine
Relatiile financiar‑monetare pe care tara noastra le intretine cu pietele straine, relativ normale si inevitabile intr‑o economie de piata, dau nastere la operatiuni cu mijloace de plata internationale.
Aceste operatiuni de plata internationale apar fie ca urmare a activitatii comerciale (import‑export), fie ca plati necomerciale ale unor institutii sau persoane particulare din strainatate si din tara, precum si ca rezultat al operatiunilor financiar‑bancare initiate sau sprijinite de guvern.
Dupa anul 1989 organizar ea si efectuarea
operatiunilor cu mijloace de plata straine au fost modificate total. Astfel,
daca pana in luna decembrie a anului 1989 Banca Nationala a Romaniei (B.N.R.)
si Banca Romana de Comert Exterior (B.R.C.E.) detineau monopolul exclusiv al
operatiunilor financiar‑monetare, dupa acea data, trecandu‑se la
economia de piata, ceea ce a insemnat r estructurarea intregii economii, a fost
necesara si modificarea legislatiei economice.
Ca urmare, Banca Nationala a Romaniei si‑a pastrat o parte din prerogativele initiale privind activitatea financiar‑monetara, Banca Romana de Comert Exterior a pierdut monopolul pe care il detinea in acest sector pana in anul 1990. O serie de banci cu capital de stat, banci private si banci mixte, care si‑au facut aparitia in sistemul bancar, au preluat si ele, asa cum era normal, operatiunile cu mijloacele de plata straine.
Majoritatea operatiunilor efectuate prin intermediul mijloacelor de plata internationale sunt operatiuni comerciale, acestea provocand circulatia titlurilor de credit dinspre si catre tara noastra, cele mai utilizate fiind: tratele, biletele la ordin si cecurile documentare.
Desi cambiile se supun legislatiei internationale in materie, circulatia lor este inca restransa, nefiind avalizate sau girate si doar rareori sunt reescontate la Banca Nationala a Romaniei.
Circulatia titlurilor de credit este inca stanjenita si de faptul ca activitatea Bursei de Valori Bucuresti se afla inca la inceputurile sale. Pe de alta parte, agentii economici care produc pentru export sunt noi, prea putin cunoscuti pe piata internationala, iar obtinerea unui credit se face cu greu si numai in conditii foarte stricte de garantie.
Intr‑o masura mai mica sunt folosite si alte titluri de credit, cum ar fi cecul si warantul.
Dupa ce Banca Romana de Comert Exterior a pierdut
monopolul asupra operatiunilor valutare, agentii economici care deruleaza
operatiuni de comert exterior nu mai sunt obligati sa predea la Banca Romana
de Comert Exterior valuta obtinuta, ceea ce le usureaza situatia
financiara. De asemenea, cumpararea de titluri, actiuni, obligatiuni si cupoane
de renta, exprimate in valuta, se poate face mult mai liber, insa doar cu
autorizarea prealabila din partea Bancii Nationale a Romaniei. Aceeasi situatie
se intalneste si in cazul emiterii de cambii si de cecuri in valuta. Fiecare
banca are posibilitatea de a efectua astfel de operatiuni.
Pe de alta parte, operatiunile necomerciale, in care se incadreaza cheltuielile in valuta pentru: oficiile diplomatice, cheltuielile cu delegatiile oficiale, primirea de succesiuni si alte drepturi patrimoniale din strainatate, ca si o serie de venituri din dobanzi si dividende incasate din exterior, se fac in valuta, prin diverse mijloace de plata.
Restructurarea intregii economii nationale, fapt ce implica retehnologizarea industriei, modernizarea utilajelor si a instalatiilor unor fabrici si uzine, ca si reorganizarea administrativa, necesara eficientizarii acesteia, a necesitat fonduri pentru sustinerea importurilor, refacerea cailor de comunicatii si de transmisiuni, imbunatatirea retelei de sanatate publica etc.
Dupa Revolutie, Romania a primit o serie de ajutoare, in natura si in bani. Unele din aceste ajutoare au fost sub forma de credite nerambursabile, dar altele au trebuit sa fie rambursate, contribuind astfel la cresterea datoriei externe. Ca membra a Fondului Monetar International, Romania a primit, in afara transelor anuale, si dreptul de a beneficia de alocatii in D.S.T., si de a folosi aceste alocatii atat in tranzactii, cat si ca fond de rezerva. De asemenea, Romania a obtinut si un imprumut stand‑by, acordat cu unele conditii economico‑financiare. Dupa aprobarea Acordului privind imprumutul stand‑by, tara noastra a primit, de asemenea, de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, o serie de imprumuturi cu destinatie speciala. In ultima perioada, si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, ca si Banca Europeana de Investitii s‑au implicat in sprijinirea economiei romanesti, prin acordarea de imprumuturi de mica valoare, tot cu destinatie speciala.
Drept urmare a acestor evolutii, monedele internationale D.S.T. si E.C.U. (aceasta doar pana la data de 1 ianuarie 1999) au patruns pe piata financiar‑monetara romaneasca, fiind cotate la Banca Nationala a Romaniei, indeplinind cu succes rolul de moneda de cont si de moneda de rezerva si, doar intr‑o mai mica masura, acela de mijloc de plata.
