Continutul si trasaturile echilibrului financiar-monetar
Avand in vedere faptul ca o cerinta fundamentala a asigurarii si mentinerii functionarii oricarei economii nationale o reprezinta existenta unui echilibru general intre fluxurile de incasari si plati, apare pe deplin justificata necesitatea gasirii mijloacelor si modalitatilor celor mai adecvate pentru a caracteriza din punct de vedere calitativ activitatea financiar-monetara internationala a fiecarui stat.
Echilibrul economic general al economiei nationale
este influentat prin pri mirea de fonduri financiare si de credit din exterior,
in sensul majorarii resurselor interne, si acordarea de fonduri financiare si
de credit, restituiri de credite, plati de dobanzi si dividende etc., in sensul
diminuarii resurselor interne. In afara acestor influente vizibile, activitatea
financiar-monetara influenteaza echilibrul economic general al tarii si pri n
aparitia unor efecte indirecte, care pot avea atat consecinte negative (atunci
cand apar sub forma dobanzilor mari, a dividendelor si a comisioanelor ridicate
la contractarea internationala de fonduri financiare), cat si pozitive (de
exemplu puterea mare de cumparare a sumelor in valuta provenite din exterior
care au o acoperire in bunuri si servicii de o mare fiabilitate).
Astfel, pentru a nu se ajunge la pierderi de venit national, se pune problema existentei unui echilibru intre operatiunile care contribuie la majorarea venitului national si cele care determina o micsorare a acestuia. Prin urmare, echilibrul economic general al tarii reprezinta un obiectiv urmarit cu prioritate de orice guvern, avand in componenta sa trei laturi esentiale: echilibrul monetar, echilibrul financiar si echilibrul valutar.
Echilibrul valutar consta in existenta unui raport optim intre masa banilor aflati in circulatie si necesarul de bani cerut de efectuarea normala a tuturor operatiilor in cadrul echilibrului economic general. Cu alte cuvinte, echilibrul valutar reflecta acea stare a economiei in care cererea si oferta de moneda sunt egale.
Echilibrul financiar-valutar al fiecarei tari consta in corelatia dinamica dintre intrarile si iesirile de fonduri financiare si de credit si intre incasarile si platile in valuta in relatiile economice, financiare si monetare ale oricarei economii, cu piata internationala.
In mod concret, echilibrul financiar consta in egalitatea dintre resursele financiare necesare realizarii obiectivelor stabilite si posibilitatile reale sau efective de procurare a fondurilor.
Echilibrul valutar consta in realizarea unui echilibru intre incasarile si platile in valuta ale unei tari, determinate, de regula, de operatiunile de import-export, turism, prestari de servicii internationale, operatiuni necomerciale si financiare intre tari, credite acordate si primite etc., pe o perioada determinata de timp.
Echilibrul valutar isi are originea in echilibrul economic intern, fiind influentat de o serie de factori, cum sunt volumul si calitatea productiei, evolutia preturilor interne si externe, fluctuatia valutelor cu care se opereaza, volumul creditelor primite si al celor acordate etc.
In general, echilibrul valutar poate fi realizat partial, adica doar la o anumita categorie de operatiuni ori implicand un grup format din doua sau mai multe tari, sau poate fi total, atunci cand se refera la egalitatea generala a incasarilor si platilor in valuta.
Spre exemplu, daca notam cu E = exporturile unei
anumite tari, cu I = importurile aceleiasi tari, cu Ca = credite acordate si cu
Cp = credite primite, atunci vom avea urmatoarele cazuri de realizare a
echilibrului valutar partial al tarii in cauza:
. pentru o anumita categorie de operatiuni comerciale a tarii in cauza cu o alta tara, vom avea doua situatii de realizare a echilibrului partial:
· E=I+Ca, ceea ce inseamna ca exporturile sunt egale cu importurile, la care se adauga creditele acordate cumparatorului;
· E+Cp=I, adica exporturile, la care se adauga creditele primite, sunt egale cu importurile;
· in situatia realizarii unui echilibru in relatiile cu un grup de tari:
E+Cp=I+Ca (25)
In esenta, calitatea echilibrului valutar nu consta neaparat in realizarea cu orice pret a unui echilibru intre incasari si plati, ci in realizarea acestuia prin cat mai putine credite, sau, cu alte cuvinte, echilibrarea sa nu se produca prin contractarea unor imprumuturi in strainatate, care nu fac altceva decat sa incarce peste masura serviciul datoriei externe.
In concluzie, echilibrul valutar trebuie realizat astfel incat sa faca posibile importurile de materii prime, servicii, tehnologii etc. cu un consum optim de valuta.
