CLAUZELE DE NON-RESPONSABILITATE



CLAUZELE DE NON-RESPONSABILITATE

1. Ipoteza de lucru si analize posibile

85. Exploatantul unei parcari precizeaza in textul tichetelor remise clientilor ca isi

declina orice responsabilitate, atat in caz de furt al obiectelor lă ;sate in autoturisme, cat si in caz

de furt al autovehiculelor. Care este valoarea juridica a unor asemenea clauze?

a) Clauza din exemplul ales de noi se poate, mai intai, analiza intr-o clauza de non -



responsabilitate, ca fiind clauza prin care debitorul contractual, asumandu-si o anumita

obligatie, intelege sa-si decline orice responsabilitate in caz de neexecutare a acesteia ori de

esec al misiunii sale.

Limitele inserarii unei asemenea clauze rezida in faptul ca, in materie contractuala, o

asemenea clauza este valabila in masura in care nu este interzisa expres prin lege / nu este

abuziva (contractul devine aproape intotdeauna aleatoriu).

b) Clauza relativa la continutul obligatiilor: declarand ca nu este responsabil in caz de

furt, debitorul indica faptul ca, prin contract, nu este obligat sa si supravegheze bunul in cauza.

In urma inserarii clauzei de amenajare a continutului obligational al contractului, intrucat nu

este din start tinut la o obligatie de paza, debitorului nu i se poate angaja raspunderea

contractuala in caz de furt.

86. Limitele analizei in atare ipoteze: aceasta clauza este valabila in masura in care nu

inlatura astfel o obligatie fundamentala in contract (un element esential al acestuia)124

Elementele "de esenta" conventiei (stricto sensu) sunt apanajul legiuitorului, neputand fi

inlaturate de particularii - parti la respectivul contract numit. Elementele "de natura"

contractului (naturalia negotii) sunt prevazute de lege (in cazul conventiilor numite) ca

reprezentand elemente "reziduale", supletive; o clauza expresa convenita de parti le poate insa

modifica ori inlatura din contract. Clauzele de amenajare a continutului obligational intervin,

124 Jurisprudenta franceza a suprimat clauzele de non-responsabilitate care permiteau profesionistului sa evite

sanctiunile neexecutarii unei obligatii esentiale facand uz de argumentul potrivit caruia obligatia consumatorului

(de plata a pretului) ramane fara cauza in prezenta unei clauze prin care obligatia corelativa esentiala a

profesionistului a fost suprimata prin clauza exoneratoare de raspundere : Curtea de Casatie, camera comerciala,

decizia din 22 oct. 1996 (afacerea Chronopost), citata dupa A. Sériaux, Note, in "Le Dalloz" 1997, p. 121.

asadar, pe palierul "elementelor naturale" ale contractului, in vreme ce elementele accidentale

cea de a treia specie a elementelor contractului - sunt din start rodul imaginatiei juridice a

partilor, nefiind prevazute de lege (nici macar in mod dispozitiv).

2. Criteriul distinctiei

87. Clauzele de amenajare a responsabilitatii debitorului (in sensul inlaturarii acesteia)

se limiteaza la a indica faptul ca debitorul nu va fi responsabil si nu va datoria daune - interese

in caz de neexecutare, executare tardiva ori necorespunzatoare a obligatiei. Clauzele de

amenajare a intinderii obligatiei delimiteaza insusi continutul contractului si, prin urmare,

actioneaza doar indirect asupra raspunderii civile contractuale (prin ricoseu, contureaza si

regimul juridic aplicabil conventiei in etapa de formare, dar mai ales in etapa executarii; de

exemplu, in functie de prezenta unei asemenea clauze contractul este sau nu aleatoriu, obligatia

este doar una de mijloace etc.).

Interesul practic al delimitarii: in prezenta unei clauze de neresponsabilitate, se naste

intrebarea daca respectiva clauza acopera toate gradele culpei comise de debitor, ori doar

greseala importanta (culpa lata). In fata unei clauze relative la obligatii, interpretul se intreaba

daca stipulatia poarta doar asupra obligatiilor accesorii ori, dimpotriva, aduce atingere si

obligatiilor fundamentale (esentiale) in contract, caz in care clauza este nula (nulitatea poate

contamina intregul contract).

3. Garantia conventionala

88. O figura aparte, in contextul discutat, fac clauzele de amenajare a garantiei

conventionale oferite consumatorului de catre profesionist, prin stipulatii contractuale concrete

in acest sens. In perimetrul amintitei garantii, un prim principiu este inconturnabil: garantia

conventionala nu poate fi decat mai profitabila consumatorului decat garantiile legale (cea

pentru vicii ascunse, de exemplu), ceea ce echivaleaza cu a afirma ca o atare garantie il obliga

pe profesionist in termeni mai onerosi decat cei legali.125

Intr-un alt plan al discutiei, clauzele generatoare de garantie contractuala nu pot

tinde la suprimarea oricarui interes al garantiei pentru consumator, caz in care ar fi sanctionate

125 De pilda, profesionistul se obliga sa ofere cumparatorului o garantie de un an sau de doi ani de la data predarii

bunului, in timp ce, in cazul garantiei clasice pentru viciile ascunse ale bunului, cu exceptia ipotezei dolului comis

de vanzator, actiunea cumparatorului se prescrie in 6 luni de la data descoperirii viciilor.

drept "abuzive": de pilda, clauza prin care este inlaturat dreptul consumatorului la repararea

bunului ori este drastic redus la indeplinirea unor conditii exorbitante; clauza prin care

profesionistul se exonereaza de garantia legala pentru vicii ascunse, oferind doar garantia

contractuala; clauza prin care profesionistul isi rezerva dreptul de a modifica unilateral

caracteristicile bunului intre momentul contractarii si cel al livrarii au fost depistate ca abuzive

si extirpate de catre judecator din textul contractual.126

89. Garantia contractuala nu este, nici pe departe, o simpla "amenajare" a garantiei

legale: (1) garantia conventionala presupune aparitia unui defect in termenul stipulat; (2)

consumatorul este scutit de dovada existentei defectului la momentul livrarii (aceasta existenta

fiind prezumata); (3) garantia conventionala se stinge in cazul utilizarii necorespunzatoare a

bunului ori al interventiei neautorizate a cumparatorului in sensul repararii produsului; (4)

clauzele relative la conditiile in care garantia contractuala este datorata nu au nici un efect

asupra garantiei legale; (5) garantia contractuala nu este un simplu serviciu post-vanzare

(ultimul presupune prestarea catre consumator de servicii de intretinere sau de reparatii contra

unei sume stabilite forfetar ori nu); (6) elementele garantiei conventionale necesare punerii in

scena a acesteia (durata, acoperire teritoriala, numele si adresa debitorului garantiei etc.)

trebuie precizate expres, in termeni lipsiti de echivoc; (7) conditia incheierii in scris a garantiei

conventionale este obligatorie127; (8) garantia comerciala (conventionala) nu inlatura garantia

legala de conformitate a produsului (cu normele in vigoare si cu specificatiile contractuale) si

nici garantia civila pentru vicii ascunse (orice clauza se suprimare a acestor garantii fiind

nula).

126 Pentru detalii privitoare la acest curent jurisprudential francez, a se vedea D. Ferrier, Droit de la distribution,

cit. supra, p. 200-201. De remarcat faptul ca art. R. 132-1 din Codul francez al consumatiei interzice « clauza care,

intr-un contract de vanzare, suprima sau reduce dreptul consumatorului la daune-interese in caz de neexecutare, de

catre vanzator, a uneia din obligatiile ce-i revin » (Y. Picod, H. Davo, op. cit., p. 153).

127 Natura ei juridica - probatorie ori ad validitatem - fiind inca obiect de disputa in literatura de specialitate.