Banca Europeana de Investitii
Unul dintre obiectivele majore ale Tratatului de la Roma a fost analizarea consecintelor instituirii unei Piete Comune asupra dezvoltarii regionale. Oare Europa Unita avea sa urmeze oare soarta Italiei, care, dupa unificare, a dezvoltat cu precadere zonele prospere, lasand regiunile mai putin dezvoltate sa stagneze ?
Pentru evitarea, pe cat posibil, a acestei perspective, s-a decis infiintarea Bancii Europene de Investitii (BEI/EIB Banque Européenne d'Investissements / European Bank of Investments), care avea sa partajeze costurile reconstructiei europene, avand grija sa asigure tuturor regiunilor Europei posibilitatea de a beneficia de avantajele Pietei Comune.
Pentru ca institutia nou infiintata sa actioneze cu raspundere in tranzactii si sa faca investitii in proiecte sanatoase, s-a ales instituirea unei banci, si nu a unui fond, caci numai asa se puteau selectiona proiectele de credit, se putea decide asupra conditiilor de creditare si mentine bonitatea institutiei. In cazul in care s-ar fi instituit un fond sustinut din cotizatii ale statelor membre, ar fi putut aparea riscul unor conflicte majore, fiecare tara putand sa exercite mari presiuni pentru a beneficia preferential de creditele fondului. Americanii spun: "Puterea de a impozita implica puterea de a distruge."
Independenta BEI/EIB in cadrul Uniunii Economice este comparabila cu cea a institutiilor Bretton Woods fata de Organizatia Natiunilor Unite: de aceea statutul BEI/EIB este foarte asemanator cu cel al Bancii Mondiale.
Creata ca un compromis intre Italia, care dorea un fond pentru dezvoltarea sudului (Mezzogiorno) si ministrul german al afacerilor externe, care nu a vazut in noua institutie decat "o alta institutie controlata de la centru", Banca Europeana de Investitii este de fapt raspunsul europenilor la suprematia Bancii Mondiale, dominata de americani.
Date cronologice privind Banca Europeana de Investitii
|
1958 |
BEI/EIB incepe sa functioneze cu un capital subscris de 1 miliard de unitati de valoare europene, din care 1/4 este platit de statele membre. |
|
1961 |
Emiterea primei obligatiuni a BEI/EIB. |
|
1965 |
Primul imprumut acordat tarilor africane asociate in cadrul Acordului de la Yaoundé. |
|
1968 |
Mutarea sediului BEI/EIB de la Bruxelles la Luxemburg. |
|
1975 |
Constituirea Fondului European de Dezvoltare Regionala, finantat din resursele Comunitatii, cu care BEI/EIB va colabora foarte strans. |
|
1991 |
BEI/EIB devine actionar la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare |
|
1993 |
Constituirea Fondului European de Investitii |
Banca Europeana de Investitii este o institutie autonoma, la care participa toate statele membre, fiind o banca independenta din punct de vedere juridic: nici Consiliul de Ministri si nici Parlamentul European nu exercita vreun control direct asupra ei.
Oficial, Banca ar trebui sa aiba avizul Comisiei pentru proiectele sale, dar in aceasta privinta nu au fost niciodata probleme.
Statutul Bancii Europene de Investitii face parte integranta din Tratatul de la Roma, el nu poate fi amendat decat cu aprobarea si ratificarea tuturor statelor membre.
Consiliul Guvernatorilor, alcatuit din ministrii de finante, este autoritatea suprema a BEI; intrunit o data pe an, el stabileste liniile directoare ale politicii de creditare. In general deciziile se iau cu votul majoritar, care trebuie insa sa reprezinte cel putin 45% din capitalul subscris, dar deciziile importante - cum ar fi o sporire a capitalului - necesita un vot unanim.
Presedintia Bancii Europene de Investitii este detinuta prin rotatie.
Comitetul director, care este alcatuit din functionari oficiali cu o mare experienta, din cadrul ministerelor de finante, afaceri economice, banci comerciale si institutii publice de credit, decide in privinta alocarii imprumuturilor si garantiilor, strangerea de fonduri si fixarea ratei dobanzilor. Comitetul este condus de un director numit de Comisie, fiind compus din cate trei reprezentanti ai tarilor mari (doar Spania are numai doi) si cate unul pentru restul tarilor. Voturile tuturor sunt egale.
Spre deosebire de toate celelalte institutii ale Uniunii Europene, Comitetul director al Bancii Europene de Investitii nu are membri rezidenti si se intruneste doar o data pe luna. In aceste conditii Comitetul managerial - format dintr-un presedinte si sase vicepresedinti - are o pozitie foarte puternica. El raspunde nu numai de afacerile curente, ci si de pregatirea si implementarea deciziilor directorilor. Astfel sunt facute propuneri la initiativa Comitetului managerial, ceea ce demonstreaza ca propunerile de imprumuturi sunt formulate de BEI si nu impuse de sus, de organismele politice. Banca are birouri la Atena, Bruxelles, Lisabona, Londra, Madrid si Roma, personalul total fiind de 800 de functionari, din tarile membre ale Uniunii Europene.
In mod curent Banca Europeana de Investitii acorda credite tarilor membre si celor asociate, dar in cazuri exceptionale acorda imprumuturi pentru proiecte din alte tari.
Indiferent daca proiectele provin de la firme particulare sau de la institutii (cvasi) guvernamentale, acestea trebuie sa indeplineasca una din urmatoarele conditii:
- sa contribuie la dezvoltarea unei regiuni mai putin dezvoltate;
- sa faciliteze modernizarea intreprinderilor;
- sa fie de interes comun pentru doua sau mai multe state membre.
In plus, se verifica soliditatea proiectului din punct de vedere financiar, daca este viabil din punct de vedere economic si daca proiectul corespunde politicii Uniunii Europene privind mediul inconjurator.
Sigurele criterii de acordare a imprumuturilor sunt selectionarea celor mai bune proiecte si disponibilitatea resurselor Bancii, dar totusi imprumuturile s-au axat spre anumite tari, in special Italia. In anul 2002 Banca Europeana de Investitii a acordat
De regula, fondurile acordate de Banca Europeana de Investitii acopera doar maximum 50 la suta din costurile proiectului; in realitate, cota rareori depaseste 25 la suta.
In principiu, BEI este doar o sursa suplimentara de fonduri, ea conlucrand cu alte institutii financiare, private si/sau publice.
Aprobarea de catre Banca a unui imprumut pentru un proiect este o garantie pentru alti financiari asupra viabilitatii acestuia.
In general, imprumuturile sunt acordate in transe si in valutele pe care banca le are la dispozitie in acel moment, rambursarea urmand a fi efectuata in aceleasi valute. In functie de dobanzile ce ii sunt solicitate pe pietele de capital pentru fondurile pe care le atrage, banca stabileste cuantumul ratei dobanzii sale. Prin Statutul sau, banca nu are dreptul sa acorde subsidii la dobanda: subsidiile la dobanzi si imprumuturi (conditionate) pentru tarile in curs de dezvoltare, asociate prin acordurile de la Lomé sunt platite din Fondul European de Dezvoltare.
Durata imprumutului este de circa 10 - 15 ani, in functie de perioada de devalorizare/depreciere a proiectului, deseori fara perioada de amortizare.
Pe langa fondurile din propriile sale resurse, Banca Europeana de Investitii mai administreaza si imprumuturi pentru statele membre, pentru Comunitatea Europeana sau pentru EURATOM.
Prin includerea in Uniunea Europeana a Greciei, Irlandei, Portugaliei si Spaniei, tari cu nivel de dezvoltare inferior majoritatii celorlalti membri, sfera de actiune a acestei Banci a crescut foarte mult. Banca este de asemenea foarte activa in Marea Britanie, unde incearca sa readuca la viata vechile zone industriale, traditionale.
Peste 4 la suta din investitiile globale de capital din Europa sunt sustinute de Banca Europeana de Investitii, dar in regiunile mai putin dezvoltate contributia sa ajunge la 12 procente, in care este inclusa si intensa sa activitate in Europa Centrala si de Est, partial cofinantata de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, la care BEI, printr-un aranjament unic, este coactionara.
Banca s-a implicat mult si in tratarea apelor uzate, operarea mai curata in industria petrochimica, finantarea Eurotunelului, terminalul automat de containere al portului Rotterdam, TGV-ul francez, constructia aeronavei Airbus, etc. Energia atomica este, de asemenea, finantata de Banca Europeana de Investitii, mai ales in ceea ce priveste sistemele standard, foarte exigente, de securitate a instalatiilor.
Banca Europeana de Investitii acorda si "imprumuturi globale" bancilor comerciale si altor institutii financiare, care la randul lor acorda fondurile ca imprumut pentru proiecte mici sau medii ce corespund criteriilor bancii, ceea ce denota nu numai o pozitie privilegiata a sa pe pietele internationale de capital, ci si o buna cunoastere a conditiilor locale ale pietei de partenerii pe care si-i alege, fapt ce constituie un real avantaj pentru banca.
Banca Europeana de Investitii are capitalul alcatuit din cotizatiile tuturor membrilor Uniunii Europene, stabilite in functie de puterea lor economica. In anul 1991 capitalul Bancii s-a dublat, ajungand la 56,6 miliarde ECU, din care s‑au varsat efectiv doar 7,5%. Prin aderarea Austriei, Finlandei si Suediei, capitalul a fost sporit la 62 miliarde ECU.
Banca procura majoritatea resurselor necesare din imprumuturi de pe pietele de capital nationale si internationale. Pentru promovarea uniunii monetare pe piata europeana, pana la 1 ianuarie 1999 circa 15 la suta din imprumuturi au fost acordate in ECU. In prezent, acest rol revine euro.
In medie 80 la suta din imprumuturile bancii au fost plasate in domeniul public, iar restul de o cincime, in sectorul particular, la banci si investitori institutionali mari. Banca poate acorda imprumuturi care sa depaseasca cu maximum 250 la suta capitalul subscris, spre deosebire de Banca Mondiala si celelalte banci regionale de dezvoltare, la care raportul dintre imprumuturile acordate si capital nu pot depasi raportul 1:1. Ratiunea acestei pozitii a BEI este urmatoarea: banca isi plaseaza imprumuturile in principal in tarile industrializate dezvoltate, iar garantiile ii sunt acordate de asemenea de aceste tari, cu o putere financiara mare.
Totusi, cresterea sectorului particular din Europa face ca guvernele sa nu mai fie atat de prompte in garantarea imprumuturilor acordate de Banca Europeana de Investitii: fata de 80-90% din anii '80, in prezent doar 50% din creditele bancii beneficiaza de garantii guvernamentale.
Specific bancii este, de asemenea, rapiditatea executarii proiectelor, o data ce executarea lor a fost demarata: in tarile dezvoltate industrial, perioada dintre angajarea imprumutului si achitarea sumelor necesare este scurta, in vreme ce in tarile in curs de dezvoltare, desi sunt angajate multe resurse, capacitatea lor manageriala si de absorbtie este redusa, fiind de multe ori insuficienta pentru derularea programelor respective.
Rolul BEI in Europa mai este si acela de a dirija, sub forma de capital financiar, surplusurile din balantele de plati ale tarilor dezvoltate spre tarile care nu dispun de asemenea resurse de capital, cum este cazul Germaniei si al Olandei, care au furnizat aproximativ 15% din resursele necesare. Aceasta distribuire a capitalurilor disponibile contribuie foarte mult la stabilitatea monetara europeana.
Conform statutului sau independent, revizia contabila a Bancii nu este efectuata de Curtea de Revizori ai Uniunii Europene, ci de contabili externi.
Cu toate ca banca isi pierduse pozitia privilegiata pe pietele de capital mentionate ‑ unde a avut statut de institutie interna ‑ la sfarsitul anilor '80 a devenit cel mai mare creditor supranational pe pietele internationale de capital, depasind Banca Mondiala.
Banca Europeana de Investitii reprezinta o sursa complementara de finantare, acoperind maximum 50 la suta din costurile unui proiect.
In toate statele candidate la integrarea europeana, operatiunile BEI urmaresc realizarea obiectivelor inscrise in Corporate Operational Plan. Conform situatiei de la 15 octombrie 2003, valoarea acordurilor semnate cu aceste tari s-a ridicat la 21 908,8 milioane euro. Din aceasta suma, Romaniei i-au revenit 3 001,5 milioane euro, respectiv 14 la suta, impartind locul 3 cu Ungaria - 3 140 milioane euro (dupa Polonia - 6 306 milioane euro, respectiv 29 la suta, si Republica Ceha - 4 664,34 milioane euro; 21 la suta).
La 31 decembrie 2003 erau inregistrate 49 de acorduri semnate cu Romania, dintre care 6 au fost incheiate pe parcursul anului 2003.
BEI reprezinta o sursa complementara de finantare, acoperind maximum 50 la suta din costurile unui proiect.
La 31 decembrie 2004 erau inregistrate in total 50 de acorduri de imprumut incheiate intre Romania si Banca Europeana pentru Investitii cu o valoare cumulata de peste 3 078,9 milioane euro, din care 1 858,2 milioane euro au constituit imprumuturi acordate in perioada ultimilor cinci ani. In anul 2004 BEI a semnat cu tara noastra un singur proiect, in valoare de 78,9 milioane euro - Proiectul privind Reabilitarea Sectorului de Sanatate (Health Sector Rehabilitation Project).
BEI reprezinta o sursa complementara de finantare, acoperind maximum 50 la suta din costurile unui proiect.
Pe perioada ultimilor cinci ani, activitatea BEI in regiunea Europei de Sud-Est s-a materializat in participarea la creditarea unor proiecte, contributia sa insumand 4 377,166 milioane euro. Romania ocupa primul loc in randul celor 7 tari din aceasta zona, revenindu-i o cota de 44,64 la suta (1 954,166 milioane euro) din totalul creditelor acordate.
La 31 decembrie 2005 erau inregistrate 58 de acorduri de imprumut incheiate intre Romania si Banca Europeana pentru Investitii cu o valoare cumulata de peste 4 254,6 milioane euro. In anul 2005 BEI a semnat cu tara noastra 6 proiecte (in transporturi, sanatate, educatie etc.), reprezentand un angajament de 948,966 milioane euro.
Incepand din 1991 si pana la finele anului 2006 au fost incheiate 65 de acorduri de imprumut intre Romania si Banca Europeana de Investitii, cu o valoare cumulata de 4,9 miliarde euro. In anul 2006, BEI a semnat cu tara noastra 7 proiecte (in transporturi, utilitati municipale, credite globale prin banci comerciale etc.), reprezentand un angajament de 678,9 milioane euro.
Pe perioada ultimilor 5 ani, Banca Europeana de Investitii a acordat Romaniei asistenta financiara materializata in proiecte, a caror valoare a totalizat 2 593,1 milioane euro.
