Derularea activitatii curente este asigurata de procese economice (prin care se asigura transformarea materiilor prime si materialelor in noi valori de intrebuintare) si procese financiare (prin care se realizeaza mobilizarea si alocarea surselor financiare pentru desfasurarea activitatii). Din veniturile totale se acopera toate cheltuielile, se reinnoiesc imobilizarile fixe si stocurile, se ramburseaza creditele, se achita obligatiile financiare si fiscale, se creaza resursele de dezvoltare. Ratele de rotatie se folosesc pentru a aprecia nivelul de utilizare a resurselor aflate la dispozitia intreprinderii, respectiv viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic si ajung sa devina lichiditati.
Masurarea vitezei de rotatie se realizeaza cu ajutorul a doi indicatori:
numarul de rotatii (nrot) – care arata de cate ori se roteste elementul de activ sau pasiv analizat prin elementul de venit intr-o perioada de gestiune; cresterea numarului de rotatii inseamna cresterea eficientei utilizarii elementului;
durata in zile a unei rotatii (dz) – care arata durata medie in care elementul analizat parcurge intregul ciclu economic si se reintoarce in firma sub forma initiala baneasca; reducerea duratei medii in zile a unei rotatii inseamna o recuperare mai rapida a elementului analizat sub forma baneasca.
Cei doi factori ai vitezei de rotatie se conditioneaza reciproc (veniturile depind in mare masura de nivelul si evolutia elementelor de activ si pasiv, care la randul lor depind direct de nivelul veniturilor).
Accelerarea vitezei de rotatie, concretizata in cresterea numarului de rotatii sau diminuarea duratei in zile a unei rotatii, inseamna reducerea necesarului absolut si/sau relativ de resurse pentru realizarea unui anumit nivel al venitului, deci obtinerea unui venit mai mare la un consum total dat de resurse. Are loc cand dinamica elementului de venit devanseaza ca ritm dinamica elementului de activ sau pasiv.
Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotatie are ca efect eliberarea absoluta si/sau relativa a resurselor materiale si financiare, reducerea cheltuielilor de exploatare si deci sporirea profitului.
Incetinirea vitezei de rotatie, constatata prin reducerea numarului de rotatii sau cresterea duratei in zile a unei rotatii, inseanma cresterea necesarului absolut si/sau relativ de resurse pentru atingerea unui anumit nivel de venit, deci obtinerea unui nivel mai scazut al venitului la un consum total dat de resurse. Are loc cand dinamica elementului de venit este devansata ca ritm de dinamica elementului de activ sau pasiv.
Viteza de rotatie a resurselor este elementul determinant al nivelului si evolutiei economice, a rentabilitatii si a masei profitului. Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotatie are ca efect direct eliberarea (E) sau imobilizarea (I) absoluta sau relativa de resurse.
Analiza ratelor de rotatie se face detaliat, grupate in:
rate generale de rotatie a resurselor financiare;
rate generale de rotatie a utilizarilor financiare;
rate de rotatie a stocurilor;
rate de rotatie a creantelor curente;
rate de rotatie a datoriilor curente.
Analiza gestiunii generale urmareste sa aprecieze nivelul general de utilizare a resurselor aflate la dispozitia intreprinderii, respectiv viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic si ajung sa revina sub forma baneasca.
Analiza se face pe doua mari directii:
analiza ratelor generale de rotatie a pasivelor;
analiza ratelor generale de rotatie a activelor.
Analiza gestiunii generale a activelor urmareste sa aprecieze nivelul general de utilizare a resurselor financiare, respectiv viteza cu care aceste resurse ajung sa revina din nou sub forma baneasca pentru firma.
Viteza de rotatie a activului reflecta eficienta utilizarii tuturor bunurilor reale ale firmei, respectiv nivelul general de organizare a activitatii.
Pentru unitatile industriale, principalele valori de referinta sunt:
sub o rotatie, ceea ce reflecta o organizare nesatisfacatoare;
intre 1 – 1,4 rotaţ ;ii, ceea ce reflecta o organizare satisfacatoare;
peste doua rotatii, ceea ce reflecta o organizare buna.
Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor totale este de doua rotatii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala de 180 de zile. Pentru unitatile comerciale si de prestari de servicii valorice se decaleaza semnificativ, deoarece acestea au nevoie de imobilizari intr-o proportie mult mai redusa.
Cresterea vitezei de rotatie evidentiaza sporirea eficientei utilizarii activelor, reducerea duratei de recuperare a lor sub forma baneasca (cresterea gradului de lichiditate a activului), imbunatatirea structurii activelor in corelatie cu specificul activitatii. Principalul efect al accelerarii vitezei de rotatie este relaxarea financiara.
Reducerea vitezei de rotatie are ca efect principal o presiune financiara degajata din cresterea gradului de imobilizare a activelor.
Relaxarea ® sau presiunea (P) financiara se pot determina dupa relatiile:
Masurile pentru imbunatatirea nivelului si evolutiei ratei sunt:
optimizarea structurii activului in acord cu obiectul de activitate si particularitatile tehnice si tehnologice ale activitatii de exploatare;
valorificarea superioara a imobilizarilor;
fructificarea resurselor materiale si cresterea gradului lor de lichiditate;
cresterea cifrei de afaceri.
|
U.M. |
Anii |
||
anul N |
anul N+1 |
anul N+2 |
||
Veniturile totale |
mil.lei |
143643 |
251433 |
391872 |
Activele totale din care |
mil.lei |
52831 |
74103 |
113714 |
- active imobilizate nete |
mil.lei |
22361 |
39310 |
48909 |
- active circulante |
mil.lei |
30471 |
34793 |
64804 |
Numar de rotatii |
rot. |
2.7 |
3.4 |
3.5 |
Durata unei rotatii |
zile |
134 |
108 |
106 |
Presiune (-) relaxare (+) |
mil.lei |
2299 |
18373 |
1779 |
In ultimul an activele se roteau prin veniturile totale de 3,5 ori, recuperandu-se sub forma initiala baneasca intr-un termen mediu de 106 de zile. Reflecta organizarea mult mai buna a activitatii. Fata de anul precedent, numarul de rotatii a crescut cu 0,1 rotatii, iar durata medie in zile a unei rotatii s-a redus cu 2 zile, ceea ce inseamna cresterea eficientei utilizarii activelor, respectiv reducerea duratei medii de recuperare a lor sub forma baneasca initiala, cuantificata intr-o relaxare financiara de circa 1,8 mld.lei. In general, pe perioada de analiza s-a manifestat o tendinta de crestere a numarului de rotatii, respectiv de reducere a duratei medii a unei rotatii, fapt ce a generat efecte pozitive de natura relaxarii financiare (eliberarea sub forma baneasca a unor resurse imobilizate) asupra trezoreriei firmei.
Analiza modificarii rotatiei activului total
|
U.M. |
anul N+1-anul N |
anul N+2-anul N+1 |
Modificarea duratei rotatiei activului |
zile |
-27 |
-2 |
Pe seama modificarii veniturilor totale |
zile |
-58 |
-39 |
Pe seama modif. activelor totale din care: |
zile |
31 |
37 |
- pe seama activelor imobilizate |
zile |
25 |
9 |
- pe seama activelor circulante |
zile |
6 |
28 |
Modificarea rotatiei activului este influentata de:
modificarea veniturilor totale;
modificarea activelor:
modificarea activelor imobilizate;
modificarea activelor circulante.
Durata in zile a vitezei de rotatie a activului prin veniturile totale s-a redus in ultima perioada cu doua zile (de la 108 zile in anul n-1 la 106 zile in anul n). fapt pozitiv ce a avut drept consecinta o relaxare financiara asupra trezoreriei globale. Acest fapt s-a datorat:
1. Cresterii veniturilor totale, care a avut un efect pozitiv asupra indicatorului, conducand la reducerea duratei rotatiei cu 39 de zile;
2. Cresterii activului total, care a avut un efect negativ asupra indicatorului, conducand la sporirea duratei rotatiei cu 37 de zile, fapt datorat:
pe de o parte, sporirii valorilor activelor imobilizate nete, care a avut ca efect sporirea vivelului duratei cu doua zile;
pe de alta parte, sporirii valorii activelor circulante, care a avut ca efect sporirea nivelului duratei cu 35 de zile, avand un impact substantial asupra indicatorului.
Viteza de rotatie a activelor imobilizate (indicatorul de intensitate a capitalului) reflecta eficienta utilizarii imobilizarilor (investitiilor) firmei.
Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor imobilizate este de 4 rotatii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala de 90 de zile.
Cresterea vitezei de rotatie evidentiaza cresterea eficientei utilizarii activelor imobilizate, reducerea duratei de recuperare a lor sub forma baneasca (cresterea gradului de lichiditate a activului), imbunatatirea structurii activelor imobilizate in corelatie cu specificul activitatii. Principalul efect al accelerarii vitezei de rotatie este relaxarea financiara.
Masurile pentru imbunatatirea nivelului si evolutiei ratei sunt:
optimizarea structurii activelor imobilizate, in sensul cresterii ponderii mijloacelor fixe active;
reducerea consumului specific de imobilizari la unitatea de venit, respectiv cresterea randamentului imobilizarilor.
Viteza de rotatie a activelor imobilizate
|
U.M. |
Anii |
||
anul N |
anul N+1 |
anul N+2 |
||
Veniturile totale |
mil.lei |
143643 |
251433 |
391872 |
Active imobilizate nete |
mil.lei |
22361 |
39310 |
48909 |
Numar de rotatii |
rot. |
6.4 |
6.4 |
8.0 |
Durata unei rotatii |
zile |
57 |
57 |
46 |
Presiune (-) relaxare (+) |
mil.lei |
11273 |
-170 |
12357 |
In ultimul an de analiza activele imobilizate se roteau prin veniturile totale de 8 ori, recuperandu-se sub forma initiala baneasca intr-un termen mediu de 46 de zile. Fata de anul precedent, numarul de rotatii a crescut cu 1,6 rotatiii, iar durata medie in zile a unei rotatii s-a redus cu 11 zile, ceea ce inseamna cresterea eficientei utilizarii activelor imobilizate, respectiv reducerea duratei medii de recuperare a lor sub forma baneasca initiala (relaxare financiara de peste 12 mld.lei). In general, in perioada de analiza s-a manifestat o tendinta de crestere a numarului de rotatii, respectiv de reducere a duratei medii a unei rotatii, fapt ce a generat efecte pozitive de natura relaxarii financiare (eliberarea sub forma baneasca a unor resurse imobilizate) asupra lichiditatii firmei.
Viteza de rotatie a activelor circulante exprima numarul de rotatii sau durata medie a unei rotatii efectuate de activele circulante prin veniturile totale.
Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor circulante este de 6 rotatii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala de 60 de zile.
Cresterea vitezei de rotatie reflecta sporirea eficientei utilizarii activelor circulante, reducerea duratei de recuperare a lor sub forma baneasca (cresterea gradului de lichiditate a activului), imbunatatirea structurii activelor circulante in corelatie cu specificul activitatii.
Principalul efect al accelerarii vitezei de rotatie este relaxarea financiara datorata eliberarii de resurse financiare
Masurile pentru imbunatatirea nivelului si evolutiei ratei sunt:
optimizarea structurii activelor circulante
gestionarea eficienta a stocurilor de materiale;
cresterea gradului de lichiditate a activelor circulante.
|
U.M. |
Anii |
||
anul N |
anul N+1 |
anul N+2 |
||
Veniturile totale |
mil.lei |
143643 |
251433 |
391872 |
Active circulante |
mil.lei |
30471 |
34793 |
64804 |
Numar de rotatii |
rot |
4.7 |
7.2 |
6.0 |
Durata unei rotatii |
zile |
77 |
51 |
60 |
Valoare minima |
rot |
6.0 |
6.0 |
6.0 |
Presiune (-) relaxare (+) |
mil.lei |
-8974 |
18543 |
-10578 |
In ultimul an de analiza activele circulante se roteau prin veniturile totale de 6 ori, recuperandu-se sub forma initiala baneasca intr-un termen mediu de 60 de zile. Fata de anul precedent, numarul de rotatii s-a redus cu 2,6 rotatiii, iar durata medie in zile a unei rotatii a crescut cu 9 zile, ceea ce inseamna reducerea utilizarii activelor circulante, respectiv marirea duratei medii de recuperare a lor sub forma baneasca initiala (presiune financiara de 10,5 mld.lei. Tendinta a generat efecte negative de natura presiunii financiare (imobilizarea sub forma materiala a unor resurse banesti) asupra trezoreriei firmei.
In concluzie, daca privim elementele de activ dupa termenele de alocare si lichiditate, rotatia principalelor elemente evidentiaza sporirea eficientei utilizarii mijloacelor permanente si reducerea eficientei utilizarii celor ciclice.
Rotatia stocurilor arata rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activutatii pana se reintorc in forma baneasca initiala. Cu cat viteza de rotatie a lor este mai mare, cu atat eficienta folosirii lor este mai mare, acand drept efect eliberarea de resurse financiare
Rata de rotatie a stocurilor totale arata de cate ori intr-o perioada de gestiune, stocurile materiale trec succsiv prin fazele de aprovizionare, fabricatie si vanzare, respectiv durata in zile a unei rotatii complete.
Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii stocurilor este de 8 rotatii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala de 45 de zile.
Cu cat viteza de rotatie a stocurilor este mai mare cu atat eficienta folosirii lor este mai ridicata, deoarece efectele obtinute in urma folosirii acestora sunt mai mari. Aceasta are loc cand cresterea cifrei de afaceri se face intr-un ritm superior dinamicii stocurilor totale.Principalul efect este eliberarea de resurse financiare. Eliberarile sunt echivalente cu disponibilizarea de resurse materiale si financiare
Incetinirea vitezei de rotatie inseamna reducerea eficientei folosirii lor. Principalul efect este imobilizarea de resurse financiare. Imobilizarile sunt echivalente cu un necesar suplimentar de resurse materiale si financiare.
Eliberarile (E) sai imobilizarile (I) se pot determina dupa relatiile:
Masurile principale pentru accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor se pot identifica in stadiul circuitului economic in care actioneaza, adica aprovizionare, depozitare, productie, desfacere si incasare. Practic, aceste masuri pot fi concentrate prin formularea a doua obiective:
dimensionarea optima a stocurilor in toate fazele ciclului economic;
reducerea cheltuielilor de exploatare.
Atingerea acestor obiective inseamna accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor, cresterea gradului lor de lichiditate, cu toate efectele favorabile pentru rezultatele financiare ale intreprinderii.
Viteza de rotatie a stocurilor totale
|
U.M. |
Anii |
||
anul N |
anul N+1 |
anul N+2 |
||
Cifra de afaceri |
mil.lei |
125718 |
232662 |
361544 |
Stocuri totale |
mil.lei |
15032 |
21853 |
42318 |
Numar de rotatii |
rot. |
8.4 |
10.6 |
8.5 |
Durata unei rotatii |
zile |
44 |
34 |
43 |
Valoare minima |
rot |
8.0 |
8.0 |
8.0 |
Eliberari (-) imobilizari (+) |
mil.lei |
4076 |
-5967 |
8360 |
In ultimul an de analiza stocurile se roteau de 8,5 ori, parcurgand ciclul economic si recuperandu-se sub forma initiala baneasca intr-un termen mediu de 43 de zile. Fata de anul precedent, numarul de rotatii a scazut cu 2,1, iar durata medie in zile a unei rotatii a crescut cu 9 zile, ceea ce inseamna reducerea eficientei utilizarii stocurilor, respectiv marirea duratei medii de recuperare a lor sub forma baneasca initiala prin cifra de afaceri (imobilizari de peste 8 mld.lei. In ultima perioada s-a manifestat o tendinta de reducere a numarului de rotatii, respectiv de crestere a duratei medii a unei rotatii, fapt ce a generat efecte negative de natura imobilizarii de resurse financiare.
Analiza rotatiei stocurilor pe elemente componente
Pentru a obtine o imagine mai detaliata asupra gestiunii lor, viteza de rotatie a stocurilor se analizeaza pe principalele sale componente corespunzator fazelor ciclului de exploatare – comercializare:
stocul de materii prime si materiale;
stocul de productie neterminata;
stocul de produse finite;
stocuri de marfuri.
Viteza de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale arata eficienta activitatii de aprovizionare. Masurile de accelerare a vitezei de rotatie sunt legate de organizarea corespunzatoare a activitatii de aprovizionare si depozitare a stocurilor de materii prime si materiale.
|
U.M. |
Anii |
||
anul N |
anul N+1 |
anul N+2 |
||
Cheltuieli materiale totale |
mil.lei |
76074 |
148341 |
192267 |
Stocuri materiale |
mil.lei |
3898 |
5465 |
7624 |
Numar de rotatii |
rot |
19.5 |
27.1 |
25.2 |
Durata unei rotatii |
zile |
19 |
13 |
14 |
Eliberari (-) imobilizari (+) |
mil.lei |
-87 |
-2136 |
540 |
Durata rotatiei stocurilor de materii prime si materiale consumabile se reduce pe intreaga perioada de analiza (exceptd ultimul an), reflectand cresterea eficientei activitatii de aprovizionare. In ultimul an asistam la o reducere a vitezei de rotatie cu 1,9 rotatii, ceea ce a condus la marirea duratei de la 13 la 14 zile. Situatia se datoreaza cresterii intr-un ritm mai rapid a stocurilor respective in comparatie cu cresterea cheltuielilor materiale totale si reflecta deficiente in procesul de aprovizionare. Efectul acestei situatii o reprezinta imobilizarea de resurse financiare.
Viteza de rotatie a stocurilor de productie neterminata arata efgicienta activitatii de productie. Masurile de accelerare a vitezei de rotatie sunt legate de organizarea corespunzatoare a activitatii de productie in curs de executie.
|
U.M. |
Anii |
||
anul N |
anul N+1 |
anul N+2 |
||
Productia exercitiului |
mil.lei |
132501 |
240444 |
359762 |
St.productie neterminata |
mil.lei |
2079 |
3137 |
4229 |
Numar de rotatii |
rot |
63.7 |
76.6 |
85.1 |
Durata unei rotatii |
zile |
6 |
5 |
4 |
Eliberari (-) imobilizari (+) |
mil.lei |
455 |
-636 |
-465 |
Durata rotatiei stocurilor de productie neterminata s-a redus in ultima perioada. Situatia din acest punct de vedere se incadreaza in limite normale reflectand cresterea eficientei activitatii de productie si este corelata cu cresterea intr-un ritm mai lent a stocurilor respective fata de corespondentul elementului in venituri. Reflecta imbunatatiri aduse ciclului de fabricatie. Efectul acestei situatii o reprezinta eliberarea de resurse financiare.
Viteza de rotatie a stocurilor de produse finite arata eficienta activitatii de desfacere. Masurile de accelerare a vitezei de rotatie sunt legate de organizarea corespunzatoare a activitatii de desfacere si depozitare a produselor finite
|
U.M. |
Anii |
||
anul N |
anul N+1 |
anul N+2 |
||
Productia vanduta |
mil.lei |
117661 |
227357 |
357217 |
Stocuri de produse finite |
mil.lei |
3859 |
5491 |
9598 |
Numar de rotatii |
rot |
30.5 |
41.4 |
32.7 |
Durata unei rotatii |
zile |
12 |
9 |
10 |
Eliberari (-) imobilizari (+) |
mil.lei |
-574 |
-1965 |
971 |
Durata rotatiei stocurilor de produse finite a crescut in ultimul an analizat. Situatia din acest punct de vedere este nefavorabila si reflecta deeficiente ale activitatii de desfacere. Situatia este corelata cu cresterea intr-un ritm mai accentuat a stocurilor respective fata de corespondentul elementului in venituri. Efectul acestei situatii o reprezinta imobilizarea de resurse financiare. Durata im zile a unei rotatii este buna, fiind explicabila prin ponderea mica a produselor finite (din cauza specificului activitatii).
Viteza de rotatie a stocurilor de marfuri arata eficienta activitatii comerciale.
Masurile de accelerare a vitezei de rotatie sunt legate de organizarea corespunzatoare a activitatii de comercializare si depozitare a produselor finite
|
U.M. |
Anii |
||
anul N |
anul N+1 |
anul N+2 |
||
Venituri din vanzarea marfurilor |
mil.lei |
8057 |
5305 |
4326 |
Stocuri de marfuri |
mil.lei |
54 |
117 |
107 |
Numar de rotatii |
rot |
148,0 |
45,5 |
40,3 |
Durata unei rotatii |
zile |
2 |
8 |
9 |
Eliberari (-) imobilizari (+) |
mil.lei |
31 |
81 |
12 |
Durata rotatiei stocurilor de marfuri a crescut permanent in perioada analizata. Situatia este nefavorabila si reflecta ineficienta activitatii comerciale fiind corelata cu cresterea intr-un ritm mai rapid a stocurilor respective fata de corespondentul elementului in venituri. Efectul acestei situatii o reprezinta imobilizarea de resurse financiare. Durata im zile a unei rotatii este foarte buna, fiind explicabila prin ponderea mica a marfurilor (din cauza specificului activitatii).
Modificarea duratei rotatiei stocurilor are ca efect eliberarea (-E) sau imobilizarea (+I) de resurse financiare din exploatare:
Pentru ultima perioada de analiza constatam o reducere a vitezei de rotatie a stocuriloe care a condus la sporirea duratei unei rotatii cu 3,5 zile (de la 29 de zile in penultimul an la 32 de zile in ultimul an). Acest lucru reprezinta un aspect negativ, in efect imobilizarea de resurse financiare in valoare de 3.464 mil.lei.
Acst fapt se datoreaza actiunii urmatorilor factori de influenta:
1) sporirea cu 55% a cifrei de afaceri fata de anul precedent (de la 232.662 mil.lei in penultimul an al perioadei de analiza la 361.544 mil.lei in ultimul an), care a anut un efect pozitiv, ducand la reducerea duratei rotatiei stocurilor totale cu 10,3 zile;
2) cresterea soldului mediu al stocurilor totale cu 74% fata de anul precedent (de la 18.443 mil.lei in penultimul an analizat la 32.086 mil.lei in ultimul an al perioadei analizate), care a avut un efect negativ, sporind durata rotatioei cu 13,8 zile. Acest lucru poate fi explicat prin:
2.1. cresterea soldurilor medii de stocuri de materii prime si materiale cu 39% (de la 5.466 mil.lei in anul precedent la 7.624 mil.lei in ultimul an), care a determinat o sporire cu 2,2 zile a indicatorului. Se mentioneaza ca durata rotatiei stocurilor de materii prime si materiale prin cheltuielile materiale a sporit cu o zi (de la 13 zile in anul precedent la 14 zile in ultimul an), semnificand sporirea duratei medii a ciclului activitatii de aprovizionare;
2.2. cresterea soldurilor medii se stocuri de productie neterminata cu 35% (de la 3.137 mil.lei in penultimul an de analiza la 4.229 mil.lei in ultimul an al perioadei analizate), care a determinat o sporire cu 1,1 zile a indicatorului. Se mentioneaza ca durata rotatiei stocurilor de productie neterminata prin cheltuielile de productie s-a redus cu o zi (de la 5 zile la 4 zile), reflectand reducerea duratei medii a ciclului activitatii de fabricatie;
2.3. cresterea soldurilor medii de stocuri de produse finite cu 75% (de la 5.491 mil.lei in penultimul an la 9.598 mil.lei in ultimul an analizat), care a determinat o sporire cu 4,1 zile a indicatorului. Se mentioneaza ca durata rotatiei stocurilor de produse finite prin productia vanduta a sporit cu o zi (de la 9 zile la 10 zile), reflectand sporirea duratei medii a ciclului activitatii de desfacere;
2.4. cresterea soldurilor medii de stocuri de marfuri cu 9%, care a avut o influenta nesemnificativa asupra indicatorului reflectand mentinerea duratei medii a ciclului activitatii strict comerciale;
2.5. modificarea altor stocuri cu 149% (de la 4.233 mil.lei in penultimul an la 10.529 mil.lei in ultimul an analizat), care a avut drept consecintasporirea duratei de rotatie cu 6,4 zile.
Rata de rotatie a creantelor curente exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii creantelor curente. Practic, indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data incasarii contravalorii.
Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor este de 4 rotatii, acre corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 90 de zile. Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile.
In dinamica, este de preferat ca durata in zile sa se reduca, respectiv sa creasca numarul de rotatii. Este de recomandat ca durata medie de plata a datoriilor curente sa fie mai mare decat durata medie de incasare a creantelor curente.
|
U.M. |
Anii |
||
anul N |
anul N+1 |
anul N+2 |
||
Venituri totale |
mil.lei |
143643 |
251433 |
391872 |
Creante curente |
mil.lei |
12295 |
11732 |
11344 |
Numar de rotatii |
rot |
11.7 |
21.4 |
18.4 |
Durata unei rotatii |
zile |
31 |
17 |
20 |
In ultimul an de analiza creantele curente se roteau prin veniturile totale de 18,4 ori, recuperandu-se intr-un termen mediu de 20 de zile. Valoarea indicatorului este buna, insa fata de anul precedent numarul de rotatii s-a redus cu 3 rotatii, iar durata medie in zile a unei rotatii a crescut cu 3 zile, ceea ce inseamna marirea duratei medii de recuparare a lor. Acest fapt a generat efecte negative asupra trezoreriei, in sensul decalarii incasarilor.
Rata de rotatie a creantelor din exploatare exprima durata medie in zile de incasare a contravalorii creantelor legate de activitatea de exploatare.
Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor de exploatare este de cel putin 6 rotatii, acre corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 60 de zile. Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile.
In dinamica, este de preferat ca durata in zile sa se reduca, respectiv sa creasca numarul de rotatii. Este de recomandat ca durata medie de plata a datoriilor curente sa fie mai mare decat durata medie de incasare a creantelor curente din exploatare.
|
U.M. |
Anii |
||
anul N |
anul N+1 |
anul N+2 |
||
Venituri din exploatare |
mil.lei |
140558 |
245749 |
364089 |
Creante din exploatare |
mil.lei |
6424 |
6844 |
17600 |
Numar de rotatii |
rot. |
21.9 |
35.9 |
20.7 |
Durata unei rotatii |
zile |
17 |
10 |
18 |
In ultimul an de analiza creantele din exploatare se roteau prin veniturile totale de 20,7 ori, recuperandu-se intr-un termen mediu de 18 de zile. Desi valoarea indicatorului este corespunzatoare, fata de anul precedent numarul de rotatii s-a redus cu 15,2 rotatii, iar durata medie in zile a unei rotatii a crescut cu 8 zile, ceea ce inseamna marirea duratei medii de recuparare a lor.
Rata de rotatie a clientilor (viteza de rotatie a creantelor –client) ne arata in cate zile firma isi incaseaza contravaloarea marfurilor de la clenti, putandu-se aprecia fie prin numarul de rotatii, fie prin durata de incasare in zile a creditului comercial acordat.
Rata de rotatie a clientilor exprima creditul client acordat de firma, adica durata medie in zile de incasare a contravalorii marfurilor de la beneficiari. Practic, indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data incasarii contravalorii marfurilor vandute.
Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor – clienti este de cel putin 8 rotatii, care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 45 de zile.
Valoarea optima ar fi de maximum 30 de zile. Marirea acestui indicator este influentata de pozitia firmei pe piata comparativ cu concurentii ei, de relatiile stabilite cu clientii, de specificul activitatii care influenteaza durata ciclului economic, conjunctura economica si de politica de credit practicata pe piata.
Politica de credit comercial a firmei trebuie sa urmareasca cresterea vanzarilor in masura in care aceste vanzari contribuie la cresterea profitului.
Daca are loc o diminuare a creditului – client, adica reducerea duratei medii a unei rotatii, inseamna ca are loc o imbunatatire a gestiunii clientilor ca urmare a schimbarii politicii de credit comercial. O durata mare de rotatie in zile inseamna ca resursele financiare ale firmei sunt utilizate de catre clienti o perioada de timp mai mare.
Daca durata in zile a unei rotatii depasesete 30 de zile, exista semnale ca intreprinderea se confrunta cu greutati in incasarea facturilor emise. Daca tendinta duratei in zile a rotatiei este de crestere, se impune analiza clientilor rau platnici.
Daca are loc o crestere a creditului client fara a exista o crestere a vanzarilor, acesta poate fi semnul inrautatirii situatiei firmei care este nevoita sa-si modifice politica de credit pentru a-si pastra clientela. De asemenea, poate sa insemne si faptul ca beneficiarii au dificultati de plata ca urmare a conjuncturii nefavorabile. Daca durata creditului – client este mai mare decat durata creditului furnizor, atunci se creaza un deficit de resurse financiare.
|
U.M. |
Anii |
||
anul N |
anul N+1 |
anul N+2 |
||
Cifra de afaceri |
mil.lei |
125718 |
232662 |
361544 |
Clienti |
mil.lei |
2595 |
5947 |
15000 |
Numar de rotatii |
rot |
48.5 |
39.1 |
24.1 |
Durata unei rotatii |
zile |
8 |
9 |
15 |
Presiune(-), relaxare (+) |
mil.lei |
-1850 |
-1145 |
-5759 |
In ultimul an de analiza creantele – clienti se rotea prin cifra de afaceri de 24 ori, recuperandu-se intr-un termen mediu de 15 zile. Valoarea indicatorului este buna, insa fata de anul precedent numarul de rotatii a crescut (cu 15 rotatii), iar durata medie in zile a unei rotatii a crescut cu 6 zile, ceea ce inseamna prelungirea duratei medii de recupoerare a lor. In ultima perioada s-a manifestat o tendinta de reducere a numarului de rotatii, respectiv de crestere a duratei medii a unei rotatii, fapt ce a generat efecte negative asupra trezoreriei in sensul decalarii in timp a incasarilor de la clienti (prelungirea duratei medii a creditului comercial). Prelungirea duratei medii de recuperare a creantelor clienti este rezultatul politicii de expansiune pe piata.
Pentru ultima perioada de analiza constatam o reducere a vitezei de rotatie a clientilor, ducand la o sporire a duratei unei rotatii cu 4 zile (de la 7 zile in penultimul a la 11 zile in ultimul an al perioadei de analiza). Aceasta situatie reprezinta un aspect negativ, in mediu sporind durata de transformare a creantelor – clienti in lichiditati, avand ca principal efect o presiune financiara asupra trezoreriei exploatarii.
Acest fapt se datoreaza actiunii urmatorilor factori de influenta:
Sporirea cu 55% a cifrei de afaceri fata de anul precedent (de la 232.662 mil.lei in anul precedent la 361.544 mil.lei in ultimul an al perioadei analizate), care a avut un efect pozitiv, conducand la reducerea duratei rotatiei clientilor cu doua zile;
Cresterea soldului mediu al creantelor fata de clienti cu 145% fata de anul precedent (de la 4.271 mil.lei in penultimul an la 10.474 mil.lei in ultimul an al perioadei de analiza), care a avut un efect negativ, sporind durata rotatiei cu 6 zile.