STRATEGII SI METODE DE LUCRU CU TINERII INFRACTORI AFLATI IN SUPRAVEGHEREA SERVICIULUI DE PROBATIUNE, IN VEDEREA MOTIVARII SCHIMBARII COMPORTAMENTULUI



STRATEGII SI METODE DE LUCRU CU TINERII INFRACTORI AFLATI IN SUPRAVEGHEREA SERVICIULUI DE PROBATIUNE, IN VEDEREA MOTIVARII SCHIMBARII COMPORTAMENTULUI

  1 Metode utilizate in cadrul tinerilor care au comis fapte sanctionate de legea penala

Dupa cum a fost relatat si in teoriile prezentate in capitolul anterior, factorii care faciliteaza comiterea de infractiuni, isi au originea in nevoi diverse, de natura socio-familial (abandon familial, lipsa sprjinului familial,  influienta negativa a anturajului, abandon scolar, lipsa unui loc de munca, consum de alcool si/sau droguri s.a.), cognitive-atitudinale (atitud



ini si valori antisociale, imaturitate cognitiva si morala, deficiente in rezolvarea de probleme, responsabilitate scazuta, s.a.), emotionala (imaturitate afectiva, autocontrol redus a comportamentului social, empatie scazuta fata de victima, intoleranta cerscuta la frustrare si alte probleme de natura emotionala).

Consilierul de probatiune intervine pentru a ajuta persoana asistata in a constientiza faptul ca infractiunea pe care a comis-o reprezinta rezultatul legaturii dintre evenimentele, gandurile si sentimentele asociate acetora, precum si a unor decizii personale, luate inainte ca momentul savarsirii infractiunii sa se produca.

In acsete situatii consilierul apeleaza la metode specifice abordarii cognitive-comportamentale printre care si metoda analizei functionale a comportamentului, prin intermediul modelului ABC.

Modelul cognitive-comportamentalist nu reprezinta un model explicativ al comportamentului infractional, ci mai degraba unul de prevenire si reabilitare.

Consilierul de probatiune trebuie sa evaluieze procesele cognitive ale persoanei si apoi organizeaza experinte de invatare care corespund proceselor inadaptate, si, implicit emotiilor asociate acestora.

Prima etapa, cea de evaluare a capacitatii cognitive-comportamentale trebuie sa urmareasca:

a)                                        capacitatea si continutul gandirii (cum si ce gandeste): consilierul analizeaza capacitea de a gandi a clientului, il ajuta in sa depisteze problemele care au condos la situatia ptoblemetica si il incurajeaza in gasirea de solutii in rezolvarea lor si cum sa anticipeze consecintele;

b)                                        abilitatea si aplicabilitatea (ce gandeste si cum pune in practica): consilierul trebuie sa aiba calitatea de al ajuta pe client sa puna in practica gandurile si ideile sale pozitive ti care il ajuta in procesul de reabilitare. Daca clientul are o capacitate de a gindi critic aceasta nu inseamnaca si pune in practica acaesta gindire an viata de zi cu zi;

c)                                        impersonal si interpersonal : cercetarile au aratat ca infractorii au probleme in special cu abilitatile cognitive corespunzatoare sferei interpersonale; in acest caz se impune masurarea cognitiei sociale;

d)                                        nivelul cognitiei  - abilitatea consilierului de probatiune de a analiza nivelurile cognitie la persoana asiatata: nivelul perceptiei, exprimarea, nivelul de invatare, logica, rezolvarea de probleme, e.t.c.

Evaluarea acestor capacitati se face dupa trei mari metode: spontan (pe parcursul discutiei), direct sau indirect.

 Evaluarea indirecta presupune administrarea unei baterii de teste psihometrice sau proiective. Evaluarea directa a capacitatilor cognitive ale persoanei asistate presupune unele abilitati mai importante:

-          intrebari directe ( de ex : "La ce te-ai gandit in momentul in care ai savarsit fapta?");

-          imageria  (de ex :"Imagineaza-ti ce s-ar intampla daca cineve apropiat tie ar fi deposedat de delefonul mobil pe strada.Ce parere ai avea despre fapta atacatorului? Ce ai gandi despre el?");

-          chestionarele  ( de ex : "Ce a-ti face daca prietenii v-ar cere sa acostati un tanar pentru ai fura banii?");

-          analizarea propozitiilor neterminate ("Pentru a-mi intretine copii a-ti fi in stare sa fac orice.")

-          parafrazarea ( "Vreti sa spuneti ca.").

Toate aceste metode de evaluare pot fi dezvolatate de catre consilierul de probatiune sau pot fi standardizate.

Consilierul de probatiune trebuie sa analizeze la persoana asistata urmatoarele elemente-cheie:

-          daca legatura dintre cauza si efect se realizeaza spontan: multi infractori au o gandire fatalista, considerand ca ceea ce se intampla nu se afl


 in legatura cu fapta comisa  - gandire cauzala( ex : "Eu nu am nici o vina, trbuia sa fur pentru a-mi putea procura droguri.prietenii m-au indemnat.ce era sa fac?");

-          daca sunt anticipate consecintele - gandire consecventiala;

-          daca existaȠabilitati de generare a solutiilor - gandire alternativa;

-          abilitatea de a se cocentra pe scopuri - gandire centrata pe scop.

Cele mai eficiente programe cognitive-comportamentale, cu foarte mare aplicabilitate si in domeniul probatiunii sunt cele care se adreseaza abilitatilor de rezolvare a problemelor, de construire a relatiilor interpersonale, de negociere si comunicare si nu in ultimul rand de rezolvare a cnfiltelor interpersonale. Toate aceste programe trebuiesc individualizate in fuctie denevoile criminogene identificate ale persoanei asistate.

Modelul ABC de interventie[1] propus de catre Albert Ellis (1962) are drep scop evidentirea relatiei dintre gandire si emotii. Acest model de terapie, numita si terapie rational-emotiva inceara s


 arate ca tulburarile psihologice apar datorita credintelor/convingerilor irationale pe care oamenii le au despre ceea ce li se intampla. Dupa Ellis orice tulburare emotionala sau comportamentala are anumite antecedente (evenimentul activator A, de ex : probleme familiale grave, lipsa banilor, a unui loc de munca e.t.c.) care activeaza o convingere irationala ("B" -ex : "trebuia sami fac singr dreptate") care determina anumite consecinte emotionale emotionale si comportamentale ("C"-ex : manie, acte violente, comportamente infractionale e.t.c.).

Acest model are drept scop ajutarea persoanelor care au comis infractiuni in identificarea si constintizarea antecedentele, legatura dintre acestea si fapta comisa. Persoanele care comit infractiuni nu sunt constiente de legatura dintre relatiile, gandurile, sentimentele declansate de o anumita situatie/situatii, si comportamentele si consecintele acestora.

Tanarul infractor este invitat ca prin intermediul asistarii sa identifice acele evenimente,  decizii, ganduri convingeri si sentimente avute inainte si in timpul comiterii faptei, pe care le considera ca avand rol important in comiterea infractiunii.

Pentru a putea descoperi la persoana asistata care sunt gandurile, trairile care au determina coporamentul infractional  si totodata pentru a gasi solutii pentru eliminarea acestor comportamente dezadaptative, consilierul de probatiune apeleaza la unele tehnici cognitive-comportamentale.

 Tehnicile la care apeleaza consilierul pentru depistarea gandurilor si comportamentelor dezadaptative sunt:

a)                                        tehnica intrebarilor directe - persoana asistata este intrebata ce gandea inainte de comiterea infractiunii, in timpul si dupa comiterea acesteia, ce simte in momentul in care are o traire emocionala negativa, ce ganduri ii trec prin minte ( se poate face apel la tehnica imageriei daca persoana intampina dificultati de exprimare);

b)                                        tehnica imageriei -  in momentul in care persoana asistata intampina dificultati  in exprimarea trairilor negative care au condos la situatia problematica, consilierul de probatiune i poate ajuta pe individ sa-si aminteasca o anumita situatie in care s-a confruntat cu momente stresante si il determina pe acesta sa relateze situatia in care  s-a aflat, in timp ce el este atent la reactiile emotionale ale acestuia. In momentul in care consilierul observa reactii si trairi negative la persoana asistata, poate interveni si o poate intreba p acesta ce ganduri, ce sentimente a trait in momentul respectiv.

c)                                        Tehnica jocului de rol - consilierul de probatiune poate juca rolul unei persoane cu care clientul a intrat in trecut in conflict, iar persoana asistata joaca propriul rol. Astfel, consilierul de probatiune poate analiza cu mai mare atentie gandurile dezadaptative ale persoanei asistate, modul in care se comporta in momentul interacciunii cu cealalta persoana.

Dupa ce a depistat la persoana asistata gandurile si comportamentele dezadaptative, consilierul de probatiune se va axa pe eliminarea acestora, pri aplivare de diferite tehnici cognitive-comportamentale de inlaturare a lor:

-          tehnica "avantaje-dezavantaje" - persoana asistata este rugata sa exemplifice care sunt avantajele si dezavantajele pentru el ale unor astfel de gandiri si comportamente;

-          tehnica listei - clientul este rugat sa identifice si sa noteze evenimentel care evenimentele care sustin continutul informational dezadaptativ si evenimentele care il infirma. Aceasta tehnica este indicat a fi utilizata doar atunci cand consilierul intuieste ca evenimentele care infirma continuturile informationale dezadaptative sunt mai numeroase decat cele care-l confirma:

-          O alta tehnica este cea in care i se explica clientului ca exista si alte alternative, decat gandurile si comportamentele cu continut informational dezadaptativ, dadui-se drept exeplu peroanele din familia si anturajul sau care au comportamente sociale normale, din punct de vedere al normelor juridice si sociale.

    2 Metode utilizate in consilierea tinerilor infractori consumatori de droguri

Consilierii de probatiune apeleaza la mai mai multe tipuri de interventie in cazul persoanelor dependente de droguri, dar in cele mai multe cazuri, inca de la primele intalniri ale consilierului de probatiune cu persoana asistata este de preferat sa se discute cu aceasta si sa fie indrumata catre un centru de dezintoxicare sau/si de consiliere pentru a si e oferi acesteia ajutor de specialiatate.

 Metodele utilizate de catre consilierii de probatiune in cazul acestor categorii de beneficiari sunt¹:

·                 Munca pe caz  consilierul de probatiune va lucra cu fiecare caz in parte, dignosticul si evaluare persoanei trebuie facuta clar si cu grija, trebuie sa tina seama de influinta pe care o are drogul asupra invidului, de personalitatea acestuia, de experienta de viata a persoanei asistate, de nivelul de consum, factorii determinanti ai consumuli de droguri, relatia acesteia cu familia, prietenii e.t.c. In functie de toate acestea consilierul de probatiune trebuie sa stabileasca planuri individuale de tratament;

·                 Lucrul cu grupul - rolul familiei este foarte important in reintegrarea sociala a persoanelor toxicodependente. Interventiile care sunt focalizate si pefamilie par a fi mult mai eficiente decat cele focalizate doar e idivid sau doar pe familie.

·                 Organizarea comunitatii - rolul comunitatii este foarte important in reintegrarea infractorilor.

Interventia terapeutica

Intervnti urmeaza un process in doua etape: cura si post-cura².

Cura este in exclusivitate medicala si are ca scop diminuarea dependentei fizice prin doua strategii. Prima strategie consta in abstinenta brusca, care presupune stoparea consumului de droguri sipoae fi aplicata persoanelor care nu sufera de dependenta profunda. Cea mai eficienta masura de dezintoxicare este cea care presupune diminuarea treptata a consumului de droguri sau utilizarea de substante sustitut pe o perioada mai mare de timp. Cele ma des folosite substante substitute sunt metadona si naltrexona care s-a doveedit a fi un substituient mai efficient decat metadona. Acest tratament cu substant sustiutepoate dura, uneori pana la 14 zile.

Tratamentul post-cura, consta intr-o interventie psihologica si sociala care vizeaza aspecte de echilibru psihic, o mai buna functionare sociala,  capacitate de rezolvare a problemelor e.t.c.

Consilierul de probatiune are competente destul de reduse in ceea ce priveste implicarea sa in aceste metode de tratament. Implicarea sa consta in:

                             Preluarea in cadrul serviciului a potentialului consumator;

                             Identificarea serviciilor de profil in vederea indrumarii persoanei asistate pentru a primi ajutor de specialitate; pentru cautarea de eventuli colaboratori;

                             Cunoasterea efectelor pe care le are consumul de droguri asupra comportamentului uman;

                             Cunoasterea efectelor pe care le poate avea un tratament de dezintoxicare asupra organismului si instintarea persoanei asistate (daca este cazul) despre eectele un astfel de tratament;

                             Buna cunoastere a  modului in care se intervine in interventia psihologica si sociala a persoanelor toxicodependente.

Interventia individuala

Consilierul de probatiune trebuie sa intervina in motivarea si angajarea persoanei asistate in respectarea tratamentului si sa incerce sa previna posibila recadere, care in majoritatea cazurilor este normala si de multe ori inevitabila.

Pentru a se realiza cu succes ineventia in cazul persoanelor toxicodependente, trebuie sa existe o buna relationare intre consilier si persoana asistata, explicarea modului in care va decurge interventia si a obligatiilor si inadoririlor pe care le are fiecare. Consilierul trebuie sa de-a dovada de acceptatre, suport si convingere, trebuie sa-i dovedeasca persoanei asistate ca este o persoana competenta si de incredere.

Cele mai utilizate metode in cadrul interventiei individuale sunt consilierea si psihoterapia individuala, aceasta din urma poate fi realizata fie in cadrul serviciului de probatiune , daca exista specialisti care sa poate oferi ajutor specializat, fie poate fi realizata in centre de resocializare a persoanelor toxicodependente cu care serviciul de probatiune poate colabora.

In timpul prosesului de consiliere, consilierul de probatiune are in vedere urmatoarele aspecte:

-          pastrarea caracterului confidential al datelor obtinute de la client, exceptie facand acele datecare pun in pericol viata persoanei asistate sau a altei persoane, contravin interesului superor al persoanei sau fc oiectul supravegherii;

-          consilierul trebuie sa fie de acord cu propriile sale limite, iar atunci cand se simte depasit de situatie poate apela la ajutorul specialistilor, munaca in cadrul unei echipe interdisciplinare este recomandata tinind cont de caracterul complex al interventiei;

-          identificarea si clarificarea problemei si stabilirea unor obiective;

-          fragmentarea problemei in secvente solutionabile;

-          consilierul trebuie sa evite solicitarea de detalii irelevante pentru procesul de resocializare;

-          clientul trebuie tratat cu respect, blandete, onestitate si acceptare;

-          atitudinea de acceptare a consilierului de probatiune trebuie fie fata de persoana clientului si nu fata de comportartamentul de consum;

ass=MsoNormal style='margin-left:.25in;text-indent:-.25in;line-height: 150%;mso-pagination:none;mso-list:l4 level1 lfo1;tab-stops:list .25in; mso-layout-grid-align:none;text-autospace:none'>-          evitarea stigmatizarii persoanei asistate si a devalorizarii acesteia ca persoana;

-          consilierul de probatiune trebuie sa-l determine pe client sa descopere noi alternative de a face fata problemelor aparute in viata sa, clientul trebuie sprijinit sa depaseasca tiparele rigide ale comportamentului dezadaptativ si sa gaseasca solutii la problemele lor;

-          stabilirea unor obiective,  reexaminarea acestora pe parcursul interviului, gasirea de solutii si analizarea consecintelor si riscurilor care pot apare pe parcursul procesului de supraveghere.

Pe baza informatiilor oferite de catre client in cadrul referatului de evaluare si al interviului, consilierul de probatiunetrebuie sa redefineasca problema si sa ofere solutii. Consilierul  va contura o schema a interviului in functie de informatiile furnizate de catre persoana asistata. Aceasta consta in: definirea clara s problemei; elaborarea unor alternative posibile, impreuna cu clientul; alegerea unei alternative unei alternative si punerea ei in practica.

Pentru al putea sprijini pe clientul sau sa renunte la consumul de droguri si sa se reintegreze cu success in societate consilierul de probatiune trebuie sa-l sprijine pe acesta in dobandirea stinimei de sine, sa renunte la complexele de inferioritate si sa accepte realitatea si sa accepte sa invete abstinenta si cum sa o controleze.

Interventia la nivelul familiei¹

Persoanele dependente de droguri trebuiesc tratate tinand cont de mediul lor de viata si de mediul familiar in care traiesc. Recuperarea persoanei asistate reprezinta un complex  de activitati, masuri si obligatii care implica si celelate persoane din viata clientului si indeosebi familia.

Interventia la nivelu familiei urmareste mai multe aspecte:

                             educarea familiei - imbunatatirea relatiilor dintre membrii familiei si indeosebi a relatiilor dintre parinti si tanarul consummator de droguri, pregatirea membrilor familiei pentru reintegrarea socila a tanarului infractor, educarea familiei in ceea ce priveste evitarea blamarii si stigmatizarii persoanei asistate si punerea accentului pe latura educativa a relatiei dintre acestia;

                             Consilierea membrilor familiei familiei in vederea imbunatatirii relatiilor de comunicare dintre acestia, medierea conflictelor;

                             Consilierea parintilor in vederea imbunatatirii activitatilor de supraveghere si disciplinare a tanarului consumator de droguri;

                             Consilierea parintilor in vederea inbunatatirii unor mai bune abilitati de monitorizare a comportamentului tanarului infractor.

Exista doua tipuri de interventii pe care consilierul de probatiune le poate avea  in cadrul familiei in cazul persoanelor cu comportament deviant ( delincvent + consum de substante stupefiante) : intarirea familiei si interventia sistemica.

Intarirea familiei

Foarte multe cercetari au aratat ca interventia in intarirea familiei in ceea ce priveste priveste implicarea acesteia in procesul de resocializare, ameliorarea conflictelor, monitorizarea activitatii tanarului infractor va conduce la o reducere a problemelor de comportament.  Un program de training a membrilor familiei in vederea inbunatatirii abilitatilor parentale reduce modelel coercitive din familie, va imbunatati monitorizarea parentala, va reduce problemele comportamentalesi poate duce la reducerea sau chiar eliminarea comportamentului delincvent.

Mebrii familiei trebuie sa se implice foarte mult in prevenirea recaderii, sustinerea emotionala a persoanei dependente fiind foarte importanti in acest sens. Famlia este consiliata in aid a tanarului consumator sarcini in vederea ocuparii timpului pentru al abate de la consumul de droguri, sa se implice in urmarea tratamentului de catre acesta, si il ajute pe acesta sa isi assume anumite responsabilitati.

Interventia sistemica

In cazul interventiei sistemice la nivelul familiei tanarului consummator de droguri exista cateva principii directoare:

                             la nivel general, interventia se face la nivelul relatiilor dintre membrii familiei si nu se urmaresc fenomenele intrapshice;

                             intr-o prima faza se face o evaluare a familiei si a istoriei familiale. Aceasta evaluare urmareste:

-   obtinerea de informatii despre sistemul familial pentru a scote in evidenta procesele legate de comportamentul deviant al persoanei;

-   descoperirea modelelor parentale si calitatea interactiunilor cu clientul a fiecarui parinte;

-   consilierea familie in depasirea momentelor tensionate si evitarea blamarii persoanei dependente de catre membrii familiei;

         interventia trebuie sa se axeze asupra modificarii perceptiilor, rolurilor si interactiunilor membrilor asupra problemei.

Implicarea familiei se poate face in mai multe moduri, in unele sedinte consilierul ii poate invita separate pe clien si familia acestuia, in alte interventii ii poate invita impreuna. Avantajele consilierii familiale consta in posibilitatea consilierului de a observa anumite influiente ale familiei asupra comportamentului deviant al persoanei asistate, asteptarile membrilor familiei de la consumator, rezistenta la schimbare.

Evaluarea finala in cazul persoanelor consumatoare de droguri consta in determinarea eficientei si eficacitatii interventiei, daca problema clientului a fost ameliorata sau rezolvata total si daca persoana asistata se poate reintegra fara probleme in societate si fara ajutor specializat.

Aceasta evaluare finala urmareste totodata schimbarile care au aparut in timpul interventiei, barierele aparute.

3 Asistarea tinerilor infractori in vederea calificarii si ocuparii profesionale

Asistarea tinerilor infractori in cadrul serviciilor de probatiune in vederea ocuparii profesionale e poate face numai la cererea expresa a instantei sau a persoanei asistate. In acest caz, consilierul de probatiune responsabil de caz va cauta sa gaseasca pe plan local institutii care sa organizeze cursuri de calificare si recalificare profesionala _i va verifica periodic daca persoana asistata urmeaza aceste cursuri.

Consilierul de probatiune are rolul de mediator intre clien si institutiile care desfasoaa cursuri de calificare profesionala, monitorizeazamodul in care persoana asistta si indeplineste masurile si abligatiile pe care instanta le-a instituit in acest sens, va evalua eficienta acestei obligatii pentru procesul de resocializare a persoanei condamnate. Consilierul de probatiune va discuta pe parcursul interventiei cu persoana asistata pentru gasirea de alternative in vederea indeplinirii obligatiei, despre posibelele alternative ce pot fi luate in considerare si despre avantajele si dezavantajele fiecarei alternative in parte si va putea alege impreuna cu persoana asistata optiunea cea mai avantajoasa pentru aceasta. In acest sens in activitatea de consiliere si supraveghere vor fi introduse elemente ce tin de asistarea psihosociala a persoanei, elemente ce tin de constietizarea persoanei supravegheate despre necesitatea si avantajele consilierii vocationale.

Consilierea vocationala reprezinta un process complex de asistare a tanarului delincvent in vederea cautarii, obtinerii si in ultima instanta de pastrare a locului de munca. Pe langa gasrea de locuri de munca, de cursuri de calificare se are in vedere si sporirea sanselor de acces pe piata muncii.

Inainte de inceperea activitatii propriu-zise de asistare a persoanei supravegheate in vederea calificarii si ocuparii profesionale cosilierul  de probatiune trebuie sa stabileasca anumite etape¹ ale consilierii vocationale. Acestea sunt:

1.                                      stabilirea relatiei profesionale dintre consilier si persoana asistata, motivarea clientului in vederea implicarii in indeplinirea masurilor si obligatiilor ti in atingerea obiectivelor;

2.                                      evaluarea nivelului educational si professional al persoanei asistate, identificarea abilitatilor, experientei, cunostiinte, deprinderi, adica identificarea nevoilor de consiliere a persoanei asistate;

3.                                      stabilirea obiectivelor si identificarea caracteristicilor personale relevante ale persoanei asistate in vederea atingerii obiectivelor si anume: trasaturi de personalitate, aspiratii si valori personale, atitudini , interese, istoria traseului educational;

4.                                      consilierul de probatiune va trasa impreuna cu persoana asistata scopurile interventiei, precizarea pasilor care trebuie parcursi pentru atingerea acestuia, precizarea sarcinilor care revin fiecarei parti si a rezultatelor asteptate;

5.                                      gasirea de  posibile alternative, evaluarea avantajelor si dezavantajelor fiecareia in parte, alegerea celei mai avantajoase alternative;

6.                                      punerea in aplicare a alternativei considerate cea mai benefica pentru buna desfasurare a intervensiei:

7.                                      monitorizarea evolutiei persoanei asistate in decursul procesului de consiliere vocationala;

8.                                      evaluarea finala a interventiei

In cadrul acestui tip de interventie consilierul de probatiune poate utilize mai multe instrumente si tehnici precum: interviul calitativ, interviul centrat pe problema, interviul motivational, observatia, chestionarele, testele psihometrice, jocul de rol,utilizarea modelului pro-social de interventie, oferirea de informatii s.a.

In vederea bunei desfasuraro a procesului de consiliere vocationala consilierul de probatiune trebuie sa se informeze in permanent despre in ceea ce priveste piata muncii, reglementarile legale in domeniu si sa aibe informatii despre institutiile existente la nivel local si guvernamental.

Serviciul de Probatiune trebuie sa se afle intr-o stransa legatura cu Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca sau Agentia Municipala pentru Ocuparea Fortei de Munca Bucuresti in cazul persoanelor cu domiciliul in Bucuresti, aceasta agentie find cea care detine competensa legala in vederea facilitarii angajarii persoanelor fara loc de munca. Colaborarea cu aceasta institutie presupune:

-                  furinizarea de informatii cu privire la cursurile de calificare existente, precum si a locurilor de munca disponibile in acea perioada;

-                  includerea persoanelor aflate in supravegherea Serviciului de Probatiune la cursurile de calificare profesionala scoase la concurs de catre Agentie;

-                  organizarea de intalniri intre reprezentantii Agentiei, consilierul de probatiune si agentii economici in vederea sensibilizarii acestora cu privire la angajarea in munca a persoanelor care au comis infractiuni;

-                  monitorizarea de catre consilierul de probatiune a modului in care clientul isi indeplineste sarcinile de serviciu, prin intermediul Agentiei;

-                  analizarea eventualelor bariere care pot apare in procesul de consiliere vocationala si a posibilelor esecuri care pot apare.

Consilierii de probatiune trebuie de asemenea sa sprijine persoana asistata sa treaca peste obstacolul discriminarii si stigmatizarii care apare in situatia persoanelor condamnate sau care au fost condamnate prin diferite tehnici motivationale ti de crestere a stimei de sine. Consilierea pentru angajare trebuie sa ofere oportunitati egale pentru persoanele care manifesta interes pentru anumite profesii potrivit cu abilitatile lor.

Pregatirea pentru angajare a persoanei asistate este foarte importanta.Consilierul il va ajuta pe client in alegerea tipurilor de jobb-uri  care sunt in conformitate cu pregatirea educationala si profesionala a acestuia, redactarea CV-urilor, dezvoltarea capacitatilor de comunicare, de participare la un interviu pentru obtinerea unui loc de munca.Totodata este necesara consilierea persoanei asistate in vederea alegerii momentului oportun si a modalitatii in care aceasta va dezvalui angajatorului faptul ca a incalcat legea penala.

Dezvoltarea motivatiei si a increderii in sine

In domeniul probatiunii, motivatia pentru schimbarea comportamentala cit si procesul de crestere a stimei de sine a persoanei asistate reprezinta o munca destul de dificila pentru consilierii de probatiune deoarece se pot confrunta pe parcursul procesului de reintegrare sociala a persoanei cu mai multe obstacole multe dintre ele venind chiar din partea clientului, altele din partea societatii si chiar a membrilor familiei.

Dezvoltarea motivatiei clientului in scopul implicarii sale in procesul de angajare incepe inca din prima faza, cea de evaluare. Tehnica intervievarii motivationale poate fi aplicata in cazul  consilierii tinerilor infractori in vederea ocuparii profesionale astfel:

                             Prin discutii cu clientul in legatura cu privire la disonantele cognitive care exista intre situtia actuala in care se afla el si obiectivele care vizeaza schimbarea comportamentului si/sau a statutului social;

                             Intarirea dorintei de schimbare a clientului prin aplicarea mai multor tehnici precum:

-          Ascultarea reflexive;

-          Parafrazarea;

-          Exprimarea preocuparii fata de pregatirea profesionala si angajarea in munca a clientului;

-          Evitarea discutiilor care tind sa intireasca submotivarea clientului, care intaresc atitudinea defensive a acestuia, evitarea confruntarilor, a blamarilor e.t.c.;

·         Sumarizarea si reflectarea preocuparii dorintei de schimbare a clientului pentru a-l ajuta pe acesta sa ia in considerare mai multe aspecte ale interventiei:

-          orice schimbare care poate fi necesara in procesul de schimbare;

-          scopurile adecvate pentru procesul de schimbare;

-          semnificatia pentru care aceste scopuri trebuiesc indeplinite.

·         Consilierea  tanarului infractor in vederea alegerii alternativei celei mai bune dintr-o gama larga de optiuni si sprijinirea acestuia in acest scop;

·         Mentinerea continua a orientarii clientului spre schimbare.

Daca se constata pe parcursul procesului de consiliere ca nu sunt abordate suficient sau neindeplinite obiectivele stabilite impreuna cu clientul sau chiar evitate de c


tre persoana asistata se va face o reevaluare a motivatiei clientului .



[1] Sorina Poledna, "Modalitati de interventie psihosociala in activitatea de probatiune" , Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2002

¹ Sorina  Poledna, "Modalitati de interventie psihosociala in activitatea de probatiune" , Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2002

² Sanda Luminita Mihai, "14 pasi in lumea drogurilor" , Bucuresti, 2005

¹ Ministerul de Justitie - Directia de reintegrare sociala si supraveghere- "Manual de practica in domeniul reintegrarii sociale si supraveghere", Anul III Nr. 9/2004, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2004

¹ Sorina  Poledna, "Modalitati de interventie psihosociala in activitatea de probatiune" , Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2002


ECoduri.com - Coduri postale - adresa, caen, cor

Politica de confidentialitate



Copyright © Contact | Trimite document


Ultimele documente adaugate
Mihai EminescuMihai Eminescu
   - Opere romantice - autori si opere reprezentative Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi, Richard Wagner
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai EminescuMihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea EliadeMircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile AlecsandriVasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil GirlenuEmil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca CaragialeIon Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea EliadeMircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai EminescuMihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George CalinescuGeorge Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului



Scriitori romani