REEDUCAREA, SCOLARIZAREA SI RIDICAREA NIVELULUI CULTURAL

REEDUCAREA, SCOLARIZAREA SI RIDICAREA NIVELULUI CULTURAL

Sectiunea I-a - Reeducarea condamnatilor

Problema reeducarii sociale a condamnatilor este amplu implicata in dispozitiile dreptului penal si ale dreptului executional penal. In definirea pedepsei se prevede ca "pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului" (a rt. 52 Cod penal).

In privinta regimului general de executare a pedepsei in art. 56 Cod penal se face vorbire despre "actiunea educativa ce trebuie desfasurata fata de condamnati".

Conceptul de educatie

Intr-adevar, educatia este o forma de activitate sociala, un proces social, care consta in indreptarea si formarea psiho-morala si sociala a omului ca bun membru al societatii in care traieste si activeaza. Prin educatie, se intelege actiunea de formare, crestere sau ingrijire a unei persoane de catre o alta persoana sau institutie (scoala) pentru a-si insusi trasaturile psihosociale, morale si regulile de comportare necesare integrarii sau adaptarii la viata familiala, profesionala si, in general, la viata sociala.

Educarea se caracterizeaza prin cateva elemente :

a)     Educatia este un proces, care se exercita asupra unei sau unor persoane;

b)     Actiunea de educare este exercitata sau efectuata de anumite persoane;

c)     Procesul de educatie presupune o anumita relatie intre educator si educat;

d)     Educatia este un proces constient, cu urmarirea unui anumit scop si un proces organizat (familie, scoala).

e)     Educatia, ca un proces de formare social - morala, implica un anumit continut format din emotii, deprinderi, convingeri, sentimente, idei, reguli de conduita;

f)      Un om cu un minimum de educare sociala se poate integra mai usor in viata profesionala, familiala si, in genere, in viata sociala, fiindca, in urma procesului de educatie din familie, scoala din relatiile cu semenii sai.

g)     In procesul de educatie, accentul se pune si pe dezvoltarea caracterului si  vointei morale.

Drepturile condamnatului

a)     Dreptul condamnatului de a instiinta familia ori anumite persoane;

b)     Dreptul condamnatului de a se consulta cu avocatul;

c)     Dreptul condamnatului de a primi vizite, in special, ale membrilor de familie si de a coresponda cu acestia;

d)     Dreptul condamnatului la ingrijire, tratament medical si medicamente gratuite;

e)     Dreptul condamnatului la instruire;

f)      Dreptul condamnatului de a i se respecta credinta religioasa;

g)     Dreptul condamnatului de a se plange impotriva incalcarii prevederilor legale privind executarea pedepsei.

Obligatii privind asigurarea drepturilor condamnatilor

a)     Obligatii privind asigurarea cazarii, hranei si imbracamintei

Cazarea;

Hrana;

Imbracamintea.

b)     Obligatii privind asistenta medicala, odihna si plimbarea

Asistenta medicala;

Odihna si plimbare;

c)     Asigurarea primirii de vizite si corespondenta.

d)     Obligatii privind primirea de pachete, bani si tigari

e)     Obligatii privind exercitarea  dreptului de petitionare

Sectiunea a II-a - MASURI DISCIPLINARE SI RECOMPENSE

Un instrument important pentru realizarea reeducarii si indreptarii condamnatilor il constituie masurile (sanctiunile) disciplinare si recompensele.

Pentru ca sanctiunile disciplinare sa indeplineasca aceasta functie si sa devina eficiente, este necesar ca aplicarea lor sa se faca numai cand se constata existenta unor incalcari ale ordinii din penitenciar si numai cand acestea  prezinta o gravitate si un pericol care justifica recurgerea la asemenea sanctiuni.

Incalcari ale disciplinei

In Regulamentul pentru executarea pedepselor sunt prevazute obligatiile si interdictiile pe care condamnatii trebuie sa le respecte in timpul executarii pedepsei inchisorii in penitenciar si incalcarea carora  atrage aplicarea de sanctiuni disciplinare. Incalcarile sau abaterile mai importante sunt :

a) incalcarea obligatiei de internare si de ramanere in penitenciar; aceasta se manifesta sub forma incercarii de evadare; este o incalcare grava, care anuleaza esenta pedepsei privative de libertate;

b) neexecutarea ordinelor conducerii penitenciarului sau a personalului de paza al penitenciarului,

c) neexecutarea sau neefectuarea activitatii de munca si recalificare profesionala la care a fost repartizat;

d) sustragerea sistematica de la actiunile culturale sau educative desfasurate in penitenciar;

e) nesupunerea sau refuzul efectuarii perchezitiilor corporale sau in camera, masuri prevazute de regulamentul penitenciarului;

f) distrugerea ori sustragerea bunurilor care apartin avutului public;

Sanctiuni disciplinare

Sanctiunile disciplinare ce se aplica, in cazul savarsirii unor astfel de abateri, potrivit dispozitiilor din art. 79 din legea privind executarea pedepselor, sunt urmatoarele :

a) avertismentul (art. 79 lit. a) comunicat personal sau in fata grupului de detinuti, care se aplica pentru abateri disciplinare mai usoare; sanctiunea se dispune de comisia prev. de art. 28 alin. 3 si consta in dojenirea condamnatului pentru abaterea savarsita si in avertizarea facuta acestuia ca, daca va mai savarsi o noua abatere, se va aplica o sanctiune disciplinara mai severa;

b) retragerea unei responsabilitati incredintate, spre exemplu, supravegherea altor condamnati la munca;

c) oprirea de la munca, pe o perioada de pana la 5 zile (art. 79 lit.c);

d) suspendarea alternativ sau cumulativ a dreptului la vizita sau la pachete ori cumpararea de alimente pe o perioada pana la 3 luni; condamnatului i se poate suspenda, in functie de gravitatea abaterii disciplinare, un singur drept sau 2-3 din cele mentionate (vizita, pachet, alimente);

e) izolarea de grup la izolatorul de pedeapsa pana la 20 zile cu avizul medicului si fara diminuarea drepturilor la hrana; dupa cum arata si denumirea, aceasta este o izolare intr-o camera speciala in timpul noptii; in timpul zilei, condamnatul este scos la munca; masura aceasta se ia de comisia penitenciarului;

f) scaderea pana la 10 zile din numarul celor considerate ca executate pe baza muncii prestate.

In cazul minorilor, sanctiunile prev. se reduc la jumatate. Potrivit art. 80, oricare sanctiune sau recompensa se aplica de Comisia penitenciarului si se aduce la cunostinta condamnatului.

Sectiunea a III-a - Fapte de buna conduita si recompense

Practica si teoria penitenciara, dar mai ales legislatia penitenciara, au facut din parghia recompenselor un element important al executarii pedepsei privative de libertate.

Fapte de buna comportare si fapte de merit

Acordarea recompenselor presupune din partea condamnatului, in timpul executarii pedepsei inchisorii, pe de o parte, fapte de buna comportare si, pe de alta parte, fapte deosebite, fapte de merit :

1)Sunt fapte de buna comportare;

2) Fapte de curaj si fapte de merit sunt faptele savarsite de condamnati in situatia cand : a) au salvat sau si-au pus viata in pericol pentru a salva persoane sau bunuri in cazul unor calamitati ori cu alte prilejuri; b) au elaborat lucrari stiintifice recunoscute ca valoroase de catre forurile competente; c) contributie importanta la reeducarea celorlalti condamnati sau la rezolvarea unor probleme economice; d) au prevenit sau au zadarnicit actiuni ostile din partea unor condamnati (evadari, atacuri asupra personalului de paza sau alte asemenea fapte - art. 78).

Recompense

Potrivit dispozitiilor din art. 77 al legii, recompensele ce se pot acorda sunt :

a) evidentieri adresate personal in fata grupului de detinuti si comunicate familiei in scris;

b) acordarea dreptului de a primi suplimentar un pachet de alimente;

c) acordarea dreptului la un pachet si la o vizita suplimentara;

d) acordarea unei permisii de 24 ore in localitatea unde e afla penitenciarul, in zilele nelucratoare;

e) incredintarea unei responsabilitati in cadrul grupului de detinuti;

f) ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior, daca timp de 6 luni condamnatul nu a mai fost sanctionat pentru alta abatere;

g) permisie de plecare in familie, care se poate acorda pe o durata de pana la 7 zile;

h) propunerea de gratiere individuala.

In aceasta lista de recompense nu se cuprinde si propunerea de acordare a liberarii conditionate.

Acordarea recompenselor

Primele fapte de comportare buna (pct. a-i) se acorda de conducerea penitenciarului daca se constata existenta dovezilor de buna comportare.

In ceea ce priveste acordarea recompensei permisiei de plecare in familie, in proiect se prevede ca aceasta se acorda : a) la propunerea directorului locului de detinere cu aprobarea Directiei Generale a Penitenciarelor si o singura data intr-un an calendaristic; b) condamnatilor care dovedesc comportare buna si foarte buna si celor pedepsiti cu inchisoare intre 5 si 10 ani inclusiv; d) daca acestia au executat ½ din pedeapsa; e) pentru condamnatii din urma permisia se acorda in timpul perioadei de odihna. In lege se mai prevede ca durata permisiei se ia in calculul pedepsei executate. In lege se mai prevede ca neprezentarea condamnatului la locul de detinere la expirarea permisiei acordate constituie infractiunea de evadare si se pedepseste conform codului penal.

In ceea ce priveste acordarea gratierii individuale ea se acorda pentru faptele de curaj si de merit amintite mai sus si propunerea de gratiere se inainteaza Ministerului Justitiei.