Prestatii si servicii pentru reabilitare si reconversie profesionala - Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca
Aceste prestatii si servicii se acorda de catre asigurator, la solicitarea asiguratilor, care, desi nu si-au pierdut complet capacitatea de munca, nu mai pot desfasura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale (art. 29 din Legea nr. 346/2002).
Asiguratorul preia in sarcina sa cheltuielile pentru urmatoarele prestatii si servicii de reabilitare si reconversie profesionala:
Indemnizatia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acorda lunar si reprezinta 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale.
Indemnizatia se acorda pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) persoana asigurata nu beneficiaza, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca sau de pensie de invaliditate gradul III, acordata potrivit legii (art. 31 alin. 2 din Legea nr. 346/2002).
b) persoana asigurata, conform art. 32 din Legea nr. 346/2002, respecta dispozitiile asiguratorului cu privire la:
institutia la care urmeaza sa se desfasoare cursul;
programul de instruire;
modalitatea de absolvire.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca
Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale (art. 33 alin. 1 din Legea nr. 346/2002
Daca incapacitatea temporara de munca este cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, asiguratii au dreptul la concedii medicale si indemnizatii, insa nu potrivit Legii nr. 346/2002, ci in conditiile evidentiate de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005.
Cu privire la cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca cauzata de un accident de munca sau de o boala profesionala trebuie facute urmatoarele precizari:
a) in cazul asiguratilor in mod obligatoriu, cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului (art. 34 alin. 1 din Legea nr. 346/2002 ;
b) in cazul asiguratilor in mod facultativ, cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului (art. 34 alin. 2 din Legea nr. 346/2002
c) cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul urgentelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului (art. 34 alin. 3 din Legea nr. 346/2002
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii profesionale se suporta in primele 3 zile de incapacitate de catre angajator, iar din a 4 - a zi de incapacitate, din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile in interval de un an, socotita din prima zi de concediu medical. In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale si profesionale a asiguratului, medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile, pentru cel mult 90 de zile (art. 37 alin. 1).
Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca
a) Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca
Asiguratii care, din cauza unei boli profesionale sau unui accident de munca nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca (art. 37 alin. 1).
Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.
Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului, pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape (art. 42 alin. 1 din Legea nr. 346/2002).
b) Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca[1]
Potrivit art. 19 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005, indemnizatia pentru reducerea timpului de munca cu o patrime din durata normala se acorda persoanelor asigurate care, din motive de sanatate, nu mai pot realiza durata normala de munca.
Persoanele asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate au dreptul, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, daca:
desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau in baza raportului de serviciu;
desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate cu ale persoanelor prevazute la lit. a.
Indemnizatia se acorda, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale, pentru cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, in una sau mai multe etape.
Compensatii pentru atingerea integritatii
Au dreptul la o compensatie pentru atingerea integritatii asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20 - 50% (art. 43 din Legea nr. 346/2002).
Trasaturile compensatiei pentru atingerea integritatii sunt urmatoarele:
a) compensatia se acorda la solicitarea persoanei indreptatite, pe baza deciziei medicului asiguratorului;
b) compensatia pentru atingerea integritatii reprezinta o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, potrivit art. 45 alin. 1, fara a afecta celelalte drepturi sau indemnizatii la care este indreptatit asiguratul si nu este luata in baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
c) cuantumul compensatiei pentru atingerea integritatii se stabileste, conform art. 45 alin. 2, in functie de gravitatea leziunii, in limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute.
Despagubiri in caz de deces
In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, beneficiaza o despagubire in caz de deces o singura persoana, care poate fi, dupa caz: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces (art. 46 alin.1 din Legea nr. 346/2002).
Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie.
Cererea pentru obtinerea despagubirii in caz de deces se depune la sediul asiguratorului, insotita de actele din care rezulta dreptul solicitantului.
Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisa de asigurator in termen de 20 de zile de la data depunerii cererii.
Decizia se comunica in scris solicitantului in termen de 5 zile de la data emiterii ei.
Plata despagubirii in caz de deces se face in termen de 15 zile de la data comunicarii deciziei.
G). Rambursari de cheltuieli
Art. 50 alin. 1 din Legea nr. Lege nr. 346 /2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale prevede ca asiguratorul acorda rambursari de cheltuieli in urmatoarele situatii:
a) transportul de urgenta, in cazuri temeinic justificate, cand salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decat cele uzuale;
b) confectionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare, in situatia in care acestea au fost deteriorate in urma unui accident de munca soldat cu vatamari corporale;
c) in cazul aplicarii dispozitivelor medicale implantabile prin interventie chirurgicala in vederea recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice cauzate de accidente de munca si boli profesionale.
Costurile suportate de asigurator sunt destinate sa asigure recuperarea functionalitatii organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabili anual prin decizie a presedintelui C.N.P.A.S [2].
[1] In ceea ce priveste aceasta indemnizatie, prevazuta de art. 9 lit. d coroborat cu art. 40 - 41 din Legea nr. 346/2002, trebuie facuta urmatoarea precizare:
- potrivit art. 2 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005, concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate la care au dreptul asiguratii sunt:
concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii;
concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;
concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;
concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;
concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.
Conform art. 18 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005, in scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, asiguratii pot beneficia de:
indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;
concediu si indemnizatie pentru carantina;
tratament balnear, in conformitate cu programul individual de recuperare.
Asadar, indemnizatia pentru reducerea timpului de munca este reglementata de art. 2 alin.1 coroborat cu art. 18 lit. a, cu art. 19 alin. 1, 2, 3 si cu art. 22 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005.
[2] Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale reglementeaza si unele aspecte ce tin de dreptul muncii, si anume “Comunicarea si constatarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale”.
Angajatorii au obligatia de a comunica asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu decesul asiguratilor.
Comunicarea trebuie realizata de indata ce angajatorul a luat cunostinta despre accident.
Obligatia privind comunicarea revine si persoanelor asigurate in mod facultativ, conform art. 6 din Legea nr. 346/2002, sau urmasilor acestora, in cazul in care accidentul de munca s-a soldat cu decesul asiguratului.
Conform art. 27 alin. 1 lit.a si lit. c din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, toate celelalte evenimente, care nu sunt urmate de incapacitate de munca sau de decesul asiguratilor, vor fi comunicate de catre angajator inspectoratelor teritoriale de munca, respectiv organelor de urmarire penala, dupa caz. Art. 5 lit. f din din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca defineste evenimentul ca fiind accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune.
Art. 27 alin. 2 din Legea nr. 319/2006 prevede ca orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale. Semnalarea prevazuta la alin. 2 se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala sau a municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului.
Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 319/2006, cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza: a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca; b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice precum si in situatiile cu persoane date disparute; c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.
Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.
In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala.
Asiguratorul verifica modalitatea in care a fost efectuata cercetarea si decide asupra caracterului de munca al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca.
In scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca, asiguratorul poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o ancheta proprie sau poate evalua dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, dupa caz.
Drepturile de asigurare se acorda astfel:
a) pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta;
b) pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta.
Pana la stabilirea caracterului de munca al accidentului sau caracterului profesional al bolii, contravaloarea serviciilor medicale acordate va fi suportata din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, urmand ca decontarea sa se realizeze ulterior din contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, dupa caz.
