MUNCA PRESTATA DE PERSOANELE CONDAMNATE LA PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE



MUNCA PRESTATA DE PERSOANELE CONDAMNATE LA PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE


   Dispozitii generale privind munca prestata

Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerata, cu exceptia activitatilor cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului si a celor desfasurate in caz de calamitate.



Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, cu acordul lor, pot presta o munca in raport cu calificarea si aptitudinile lor, pr ecum si activitati necalificate.

Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit varsta de 15 ani, pot presta o munca potrivita cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor, numai la cererea acestora si cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, daca nu le este periclitata sanatatea.

Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit varsta de 16 ani, pot presta o munca numai la cererea acestora.

Persoanele condamnate care au implinit varsta de 60 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei pot presta o munca numai la cererea acestora.

Folosirea la munca a fiecarei persoane condamnate se face numai cu avizul medicului penitenciarului.

Dispozitiile legale referitoare la protectia muncii se aplica in mod corespunzator.

Persoana condamnata care, in timpul executarii pedepsei, a devenit incapabila de munca in urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiaza de pensie de invaliditate, in conditiile legii.

Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atesta insusirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesionala in cursul executarii pedepsei sunt recunoscute, in conditiile legii, de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei sau de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Este asimilata muncii prestate de persoanele condamnate participarea acestora la activitati de instruire scolara si formare profesionala.


   Munca prestata in cazuri speciale

Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt insarcinate, cele care au nascut in perioada detentiei si au in ingrijire copii in varsta de pana la un an, precum si minorii condamnati la pedepse privative de libertate nu pot presta munca in timpul noptii sau in locuri vatamatoare, periculoase ori care prezinta un grad de risc pentru sanatatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnati.


   Durata muncii prestate

Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi si nu mai mult de 40 de ore pe saptamana.

Pentru persoanele prevazute in art. 58, durata zilei de munca nu poate depasi 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca in program de 10 ore pe zi si nu mai mult de 50 de ore pe saptamana, acordandu-li-se drepturile banesti cuvenite pentru acest program de munca.

Munca in timpul noptii poate fi prestata cu acordul scris al persoanelor condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte si 35 de ore pe saptamana.

Persoanele condamnate beneficiaza de cel putin o zi pe saptamana pentru odihna.


   Regimul de prestare a muncii

Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate in penitenciare se realizeaza:

- in regim de prestari de servicii pentru operatorii economici, persoane fizice sau persoane juridice, in interiorul ori exteriorul penitenciarului;

- in regie proprie;

- in interesul penitenciarului, pentru activitati cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului;

- in caz de calamitate.

Administratia penitenciarului poate incheia contracte de prestari de servicii cu operatori economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesati in folosirea la munca a persoanelor condamnate.


   Plata muncii prestate

Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestata :

- nu constituie venituri salariale si se impoziteaza potrivit prevederilor legale care reglementeaza impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.

- nu pot fi mai mici decat salariul minim pe economie, in raport cu programul de munca.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participa la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala primesc lunar, pe durata cursurilor, o remuneratie egala cu salariul minim pe economie.


   Repartizarea veniturilor

Veniturile prevazute mai sus se incaseaza de catre administratia penitenciarului in care persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate si se repartizeaza dupa cum urmeaza:

- 30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, urmand sa fie incasat, impreuna cu dobanda aferenta, in momentul punerii in libertate;

- 70% din venit revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.

In cazul in care persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pana la data primirii in penitenciar, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (1) lit. a) se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile.


   Recuperarea pagubelor

Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate raspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detentie sau la locul de munca.

Prejudiciul cauzat la locul de detentie se repara pe baza ordinului de imputare emis de catre directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.

Impotriva ordinului de imputare persoana condamnata poate face contestatie in termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecatoria in circumscriptia careia este situat penitenciarul.

Persoanele condamnate nu raspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor incredintate spre folosinta sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.