INTERVIUL MOTIVATIONAL

INTERVIUL MOTIVATIONAL

Interviul motivational¹ este instrumental prin care consilierul de probatiune ajuta persoanele supravegheate sa recunoasca/constientizeze problemele si sa faca noi progrese inspre shimbare. Acest tip de interviu este utilizat in etapa de evaluare din timpul procesului penal si a supravegherii executarii pedepsei sub supraveghere. Foarte multe dintre informatiile culese de catre consilierul de probatiune cu ajutorul inter

viului motivational vor fi utilizate la intocmirea referatului de evaluare psihosociala pentru individualizarea pedepsei si poate fi utilizat pe tot parcursul procesului de supraveghere.

Interviul motivational este un stil de intervievare/consiliere directiv, centrat pe client, care poate fi folosit pentru a ajuta clientul sa isi exploreze si rezolve ambivalenta legata de problemele de comportament sa devina motivat si sa ia decizia de a se schimba.

Interviul motivational presupune co-participarea client - consilier de probatiune, acest parteneriat reflectandu-se atat in respectul aratat fata de individualitatea, unicitatea si dreptul la auto-determinare al persoanei asistate, cat si in implicarea acestuia in planul de supraveghere, aderarea s-a la directiile de actiune sugerate de catre consilier si sti mulate in client, dar si in masurile si obligasiile impuse de catre instanta de judecata.

Tehnica interviului motivational nu este noua. Dar filosofia sa sugereaza o schimbare radicala in intelegerea clientilor, care isi neaga problemele si au rezistence la schimbare. De-a lungul timpului abordarea clientilor de acest fel s-a facut dupa modelul medical si, ca rezultat, acest model a fost descris ca fiind ineficient, rigid si autoritar. Acest model presupunea prezentarea argumentelor pentru schimbare, si folosirea tehnicilor de blamare (de exemplu, esti un alcoolic!). aceste abordari s-au dovedit insa neproductive, efectul lor fiind chiar cresterea rezistentelor la schimbare. Prezentarea argumentelor in fata clientului il aduc pe acesta in faza defensiva si il lasa definitiv nemotivat.

Interviul motivational tine cont de procesul de schimbare. Telul propus este pentru client, nu pentru consilier. Clientul trebuie sa isi exprime ingrijorarile fata de comportamentul sau si sa exprime argumentele sale pentru schimbare. Interviul motivational inseamna:

- a intelege si a lucra cu vointa si nevoia de schimbare;

- a evita argumentele si difuzarea rezistentei;

- incurajarea clientului - nu a consilierului - sa isi exprime atat ambivalenta cat si argumentele pentru schimbare;

a promova o atmosfera deschisa in care clientul sa se simta in siguranta.

A fost demonstrat ca acest tip de abordare ajuta la construirea motivationala si promoveaza schimbarea comportamentala.

Pentru a intelege mai bine modul in care interviul motivational contribuie la intarirea motivatiei pentru schimbare a comportamentului deviant al persoanei trebuie sa intelegem tehnicile folosite in cadrul interviului motivational:

Directionarea discutiei cu clientul in vederea identificarii problemei, de a explica importanta schimbarii si de a urmarii o schimbare specifica in functie de scopul urmarit.

Identificarea si indepartarea barierelor ce pot obstructiona procesul de schimbare. In aceasta situatie consilierul de probatiune va utilize strategii cognitive si informationale;

Oferirea de strategii si metode alternative de interventie. Consilierul de probatiune va cauta impreuna cu clientul mai multe alternative considerate benefice pentru o mai buna interventie a procesului de schimbare si pentru diminuarea rezistentei la schimbare a persoanei asistate.

Consilierul de probatiune va utiliza mai multe tehnici pentru a facilita la persoana asistata constientizarea consecintelor negative ale comportamentului infractional, pentru a putea produce la aceasta o diminuare a comportamentului deviant. Consilierul de probatiune ii poate pune in balanta persoanei asistate avantajele si mai ales dezavantajele comportamentului sau deviant si sa accentuieze centrul de greutate al balantei spre talerul schimbarii.

Exprimarea empatiei reprezinta o tehnica foarte utilizata in domeniul probatiunii si in interviul motivational care da posibilitatea consilierului de probatiune ca prin metoda ascultarii reflective sa inteleaga semnificatia mesajelor verbale si non-verbale transmise de catre client.

Oferirea de feed-back intre client si consilier are drept scop relatarea de catre client a comportamentelor si motivelor care au cundus la comiterea actului infractional dar si la oferirea de sprijin active din partea consilierului de probatiune prin aratarea interesului fata de cele relatate de catre persoana asistata si de al sprijini in gasirea de solutii pentru reyolvarea situatiei problematice.

Dar pentru a intelege tehnica interviului motivational trebuie inteles procesul schimbarii.

Prochaska si Di Clemente (1991)¹ identifica mai multe faze/stadii motivationale: precontemplare, contemplare, determinare/decizia, actiune - carorra le corespunde un ciclu al schimbarii format din urmatorii pasi: contemplare, determinare, actiune, mentinerea actiunii, caderea ( revenirea la comportamentul deviant-infractional/antisocial).

Procesul schimbarii

Modelul trans-teoretic "Ciclul schimbarii", al lui Prochaska si Di Clemente¹ ofera structura cea mai potrivita pentru a intelege modul in care indivizii trec printr-un numar de cicluri repetitive inainte de a ajunge la o schimbare.

In acest model sunt descrisi 5 pasi/5 faze prin care oamenii trec in procesul schimbarii:

PRECONTEMPLAREA - cand persoana nu doreste sa se schimbe, nici macar nu este constienta de problema sa ori o ignora si considera ca nu este nevoie de o schimbare. In aceasta faza consilierul de probatiune are sarcina de a pune persoana asistata pe ganduri si de a stimula perceptia asupra riscului si problemelor generate de comportamentul infractional.

CONTEMPLAREA - cand se gandeste la schimbare, cand simte ca ceva este in neregula cu comportamentul sau dar este inca ambivalent, nu a luat inca decizia de a se schimba. Contemplarea este un proces lung si necesita ca beneficiarul sa treaca de la faza de acceptare a existentei problemei la faze de acceptare a unor responsabilitati si sa simta un anumit disconfort legat de problema, sa vada ca e nevoie de schimbare, sa realizeze necesitatea de a se implica personal in gasirea unei solutii si sa faca primii pasi catre schimbare. In aceasta faza consilierul de probatiune il ajuta pe client sa cantareasca costurile si beneficiile comportamentului sau.

DECIZIA - este hotarat sa se schimbe, ia decizia de a se schimba dar nu a luat inca masuri in practica. Consilierul de probatiune ajuta clientul in gasirea celei mai bune modalitati de stocare a comportamentului infractionalsi a celei mai bune strategii de rezolvare a problemelor.

ACTIUNEA - face schimbarea, incearca sa se schimbe. In aceasta faza clientul este sprijinit in demersul sau de schimbare.

MENTINEREA - mentinerea noului comportament si a noului stil de viata fara a face uz de vechiul comportament. Sarcina consilierului de probatiune este de a oferi sprijin persoanei asistate in vederea identificarii si folosirii strategiilor de prevenire a caderii.

IESIREA sau RECADEREA pot interveni atat in faza de actiune cat si in cea de mentinere. Iesirea nu este irevocabila si poate conduce la realizarea pericolului de recadere si la reaparitia indoielilor, ceea ce presupune reantoarcerea in faza de contemplare. Oricum, iesirea poate prevala o recadere - si intoarcerea la vechiul comportament - ceea ce va situa clientul din nou la inceputul ciclului. Rolul consilierului in faza caderii este de a ajuta persoana asistata sa reparcurga ciclul schimbarii, fara a se bloca sau demotiva.

Ciclul schimbarii

(Prochaska & DiClemente)

Principiile interviului motivational

Exista 5 principii de baza ale interviului motivational:

METODELE INTERVIULUI MOTIVATIONAL

Intrebarile deschise

Folosirea intrebarile deschise - astfel clientul este incurajat sa elaboreze raspunsuri, nu sa dea raspunsuri simple, scurte; el este pus intr-un rol activ, nu pasiv si asigura consilierul ca discutia se centreaza pe problema clientului. In contrast, intrebarile inchise directioneaza clientul intr-un rol pasiv de tip intrebare-raspuns. S-a demonstrat ca intrebarile deschise sunt tot ce trebuie dacs sunt urmate de ascultare reflectiva si daca - ca regula - nu se pun trei intrebari, una dupa alta.

Ascultarea reflectiva

Aceasta tehnica se refera la abilitatea cu care consilierul ee probatiune raspunde la afirmatiile clientului.

Ascultarea reflectiva presupune din partea consilierului de probatiune abilitatea de a emite ipoteze valide cu privire la cele spuse de client, adica o decodificare a informatiilor transmise de catre client, si totodata abilitatea de a exprima adecvat semnificatiile, mai degraba prin formularea unei afirmatii decat a unei interogatii care ar distanta clientul de experienta acelei realitati.

Un element crucial in ascultarea reflectiva este modul in care consilierul raspunde la ceea ce ii spune clientul. Ascultarea reflectiva este un mod de a verifica, mai degraba decat de a asuma si presupune ca intelegi ce vrea sa spuna clientul. Afirmatiile ascultarii reflective pot fi simple sau sofisticate, depinde de ceea ce isi propune consilierul. In orice caz, aceste afirmatii includ "ipoteze despre ceea ce vorbitorul vrea sa spuna, dar aceasta este facuta sub forma de afirmatie, nu de intrebare".¹

De exemplu:

"Suna ca si cand tu

"Tu te simti

"Ti se pare ca

"Deci

"Vrei sa spui ca

" Ascultarea reflectiva¹ reprezinta una dintre abilitatile esentiale si una dintre cele mai importante pentru aceasta abordare. Un consilier care nu poate oferi o ascultare reflectiva pur si simplpu nu poate utiliza interviul motivational."

Reflectiile pot fi folosite foarte bine dupa ce se folosesc intrebarile deschise. Raspunsul dupa o intrebare deschisa poate fi urmat de o ascultare reflectiva. Reflectiile,

oricum nu sunt un proces pasiv. Consilierul poate decide ce sa reflecteze si ce sa ignore, ce sa sublinieze si ce nu, ce cuvinte sa foloseasca pentru a capta intelesul. Reflectiile pot fi folosite pentru a intari anumite aspecte rostite de persoana in cauza, ori pentru a le clarifica.

Sprijinirea clientului - consilierul de probatiune apeleaza la complimente, aprecieri, intelegere, acceptarea clientului ca persoana (nu si a comportamentului sau deviant), e.t.c.

Sumarizarea - reprezinta tehnica prin care consilierul de probatiune pune laolalta informatiile, aspectele discutate cu scopul de a le intari semnifacatia si de a le pune in balanta pentru a putea "cantari" aspectele positive si pe cele negative. Aceasta tehnica se foloseste cu precadere la sfarsitul intrevederii dintre consilier si persoana asistata dar si la inceputul urmatoarei intrevederi.

Stimularea clientului - consilierul il motiveaza pe client in vederea schimbarii prin conttietizarea la acesta a consecintelor negative oe care le are comportamentul sau, prin sprijinirea acestuia in vederea schimbarii.

Exista 4 nivele ale ascultarii reflective:

1.Repetarea cuvintelor clientului,

2.Refrazarea cuvintelor clientului dar pastrand intelesul lor original.

3.Parafrazarea - cand cuvintele sunt schimbate intr-un mod ce altereaza intelesul lor initial.

4.Reflectarea sentimentelor - cuvintele clientului sunt refrazate cu sublinierea dimensiunilor emotionale ale afirmatiilor.

De exemplu:

Clientul: Nu sunt bolnav, asa ca nu am nevoie de asa-zis-ul tau ajutor. Nu neg ca am facut o greseala, dar a fost o exceptie.

Repetarea: Simti ca a fost o greseala, o exceptie.

Refrazarea: Nu crezi ca este posibil sa repeti comportamentul de atunci..

Parafrazarea: Simti ca programele sunt doar pentru cei bolnavi, nu pentru oameni ca tine, care ar trebui sa fie capabili sa isi controleze actiunile, asa ca te-ai gandit ca ai nevoie de asta acum.

Reflectarea Tu nu te vezi pe tine ca pe cineva care are nevoie de

Sentimentelor: "tratament" - simti ca ai nevoie sa inlaturi aceasta notiune.

Declaratii si Rezumate

Aceste doua abilitati intarasesc motivatia clientului de a se schimba. Declaratiile furnizeaza recompense pentru motivare si dezvolta increderea in eficienta proprie - credinta cleintului in sine si in abilitatea sa de a se schimba.

Rezumatele permit clientului sa auda repetata cu voce tare, rostita ambivalenta sa; acest fapt poate evidentia discrepantele, mai ales daca rezumatul este facut cu iscusinta.

Rezumatul este de asemenea folositor pentru a verifica daca consilierul a inteles

ceea ce clientul sau a spus sau simtit si subliniaza empatia.

Solicitarea afirmatiilor motivationale

Asa cum am mentionat anterior, scopul interviului motivational este de a-l face pe client sa-si doreasca schimbarea si de a se implica in procesul de schimbare. Aceasta se refera la asumarea responsabilitatii de catre c ient asupra luarii deciziilor. In interviul motivational clientul este cel care pre inta argumentele sale pentru schimbare. Sarcina consilierului este sa faciliteze clientului exprimarea acestor afirmatii motivationale.

Afirmatiile motivationale se refera la 4 categorii principale care urmeaza un curs natural:

Recunoasterea problemelor

Exprimarea ingrijorarilor legate de acestea

intentia de schimbare

Optimism le at de schimbare

Fiecare afirmatie motivationala pe care clinetul o face il va ajuta sa tina balanta si sa intreprinda schimbari pozitive.

Afirmatiile motivatio ale pot fi provocate prin intrebari simple sau prin strategii mai sofisticate.

In cadrul interviului motivational consilierul de probatiune poate intampina anu ite bariere. Pentru a reusi sa depaseasca aceste bariere, consilierul de probatiune poate utiliza mai multe strategii de depasire a lor.

Strategii de depasire a rezistentelor

Modul in care cineva incearca sa sparga rezistentele este crucialun scop important in interviul motivational este sa eviti sa grabesti proc sul. Cu cat un client devine mai rezistent, cu atat procesul schimbarii va fi afectat.

"Interviul motivational folosit pe durata supravegherii, ca metoda si instrument de evaluare si interventie, creaza premise, resurse si sanse sporite in privinta respectarii masurilor si obligatiilor impuse de catre instanta de judecata si in privinta reabilitarii si reintegrarii sociale a persoanelor care au savarsit infractiuni. Intrucat prin intermediul acestuia, persoanele supravegheate sunt ajutate s constientizeze problemele si sa faca noi progrese inspre schimbare"¹. si totodata ajut la prevenirea comiteriide noi acte infractionale.