Drept administrativ – Grile drept
1. Serviciul public reprezinta, potrivit opiniilor exprimate in literatura de specialitate:
a) chintesenta administratiei publice
b) vietii sociale
c) fundamentul dreptului privat
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b,c
2. Serviciul public reprezinta, potrivit opiniilor exprimate in literatura de specialitate:
a) chintensenta principiului securitatii sociale
b) fundamentul dreptului public modern
c) activitatea prestata in serviciul comunitatii de catre agentii economici privati.
a. a,b,c
b. b
c. a,c
3. Serviciile publice au aparut ca urmare a constatarii:
a) aparitiei nevoilor statului de a asigura controlul asupra diferitelor comunitati
b) constatarii necesitatii de multiplicare a formelor de interventie a statului in activitatea agentilor economici
c) aparitiei nevoilor sociale ale comunitatii a caror satisfacere facea necesara interventia statului
a. a,b
b. c
c. b,c
4. Serviciul public:
a) prevaleaza dreptului public
b) prevaleaza dreptului privat
c) este ulterior aparitiei dreptului privat
a. a,b
b. a
c. b,c
d. a,c
5. Sarcinile de prestatie ale administratiei publice se clasifica in:
a) sarcini de interes national
b) sarcini de interes local
c) sarcini de importanta redusa pentru a caror satisfacere nu este necesara interventia statului
a. a,b,c
b. c
c. a,b
6. Activitatea de reprezentare diplomatica a Statului Roman:
a) nu este un serviciu public
b) este de interes national
c) este o sarcina de prestatie ce revine si Ministerului Afacerilor Externe
a. a,b
b. c
c. a,b,c
7. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice:
a) serviciul de paza si protectie
b) serviciile de asistenta sociala
c) serviciile de educatie
a. a,c
b. a,b,c
c. b,c
8. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice:
a) salubritatea
b) alimentarea cu apa
c) canalizarea
a. a,b
b. b,c
c. a,b,c
9. Activitatile juridice si materiale ale administratiei publice se impart in:
a) activitati cu caracter de prestatie
b) activitati cu caracter comercial
c) activitati cu caracter de dispozitie
a. a,b,c
b. b,c
c. a,c
10. Prin serviciu public se intelege:
a) activitate cu caracter de prestatie
b) structura organizatorica
c) organizatie de stat sau a colectivitatii locale, infiintata de autoritatile competente, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor societatii, in regim de drept administrativ sau civil, in procesul de executare
a legii
a. a,b
b. b,c
c. a,c
d. a,b,c
11. Este un serviciu public:
a) serviciul de igienizare a spatiilor comerciale
b) activitatea de legiferare realizata de Parlament
c) serviciul de asistenta sociala
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
12. Potrivit Constitutiei, sunt principii de baza ale administratiei publice locale:
a) principiul descentralizarii serviciilor publice
b) principiul eficientie si eficacitatii in administrarea finantelor publice locale
c) principiul deconcentrarii serviciilor publice
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
13. Este serviciu public:
a) serviciul public administrativ-jurisdictional
b) serviciul public de solutionare de catre instantele judecatoresti a litigiilor de drept public si de drept privat
c) serviciul public de legiferare
a. c
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
14. Pentru a ne afla in prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin urmatoarele conditii:
a) existenta unei nevoi sociale a carei satisfacere reclama interventia statului
b) infiintarea lor sa se faca prin acte de autoritate
c) activitatea lor sa se desfasoare in realizarea autoritatii de stat
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
15. Pentru a ne afla in prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin urmatoarele conditii
a) existenta unei legi care sa reglementeze infiintarea serviciului
b) adoptarea sau emiterea de catre autoritatea competenta a actului de infiintare a serviciului public
c) activitatea serviciului sa se desfasoare in realizarea autoritatii de stat
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
16. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice este format:
a) numai din regulile instituite prin actul de infiintare, organizare si functionare a serviciului
b) din totalitatea normelor de drept aplicabile infiintarii, organizarii si prestarii serviciului public
c) numai din norme de drept public
a. b
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
17. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice:
a) este format din norme de drept public si de drept privat
b) este reprezentat de normele de drept public aplicabile
c) consta in reglementarile de drept public adoptate sau emise de autoritatile competente
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
18. Serviciul public:
a) mai este cunoscut si sub denumirea de serviciu de utilitate publica
b) se diferentiaza de serviciul de utilitate publica
c) este o specie a serviciului de utilitate publica
a. b
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
19. Serviciul public se diferentiaza de serviciul de utilitate publica prin uan din urmatoarele caracteristici care ii sunt specifice:
a) este realizat de o structura organizatorica de drept privat, cum este cazul societatilor comerciale care asigura serviciul public de salubrizare
b) nu este supus tutelei administrative
c) este supus reglementarilor si controlul statului cu privire la formarea si utilizarea resurselor financiare
a. c
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
20. in raport de forma de organizare, serviciile publice se impart in:
a) organe ale administratiei publice; institutii publice; regii autonome, societati si companii nationale de interes public
b) organe ale administratiei publice si societati comerciale
c) institutii publice si agenti economici
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
21. Serviciile publice care functioneaza sub forma de organe ale administratiei publice:
a) pot fi infiintate prin hotarare a consiliului local
b) sunt finantate exclusiv din resurse extrabugetare, constituite din taxele si tarifele percepute pentru serviciile prestate
c) pot fi infiintate de Parlament
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
22. Serviciile publice care functioneaza sub forma de organe ale administratiei publice:
a) pot fi infiintate de Guvern
b) pot fi infiintate prin lege
c) pot fi infiintate prin ordin al ministrului
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
23. Serviciile publice care functioneaza sub forma de organe ale administratiei publice:
a) isi desfasoara activitatea numai in mod gratuit si din oficiu
b) pot percepe taxe si tarife pentru serviciile prestate
c) isi desfasoara activitatea in mod continuu si ritmic, dupa programe aduse la cunostinta publicului
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
24. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice:
a) principiul adaptabilitatii
b) principiul proportionalitatii
c) principiul continuitatii
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
25. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice:
a) principiul egalitatii
b) principiul legalitatii
c) principiul eficientei si eficacitatii
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
26. Sunt servicii publice:
a) serviciul de alimentare cu apa
b) serviciul de transport in regim de taxi
c) serviciul de administrare a domeniului privat al unitatilor administrativ-teritoriale
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
27. Sunt servicii publice:
a) producerea energiei termice in sistem centralizat
b) furnizarea energiei termice in sistem centralizat
c) iluminatul public
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
28. Sunt servicii publice:
a) serviciile comunitare de utilizari publice
b) canalizarea si epurarea apelor riverane
c) distributia de energie termica in sistem centralizat
a. c
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
29. Sunt servicii publice:
a) salubrizarea localitatilor
b) administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale
c) transportul public local
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
30. Sunt servicii publice:
a) serviciul public de lectura
b) eliberarea pasapoartelor
c) inmatricularea autovehiculelor
a. b
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
31. Din punct de vedere al regimului juridic conform legii 554/2004 – legea contenciosului administrativ, obiectul contractelor administrative este:
a) punerea in valoare a bunurilor proprietate publica
b)executarea lucrarilor de interes public
c) prestarea serviciilor publice
d) bunurile mobile si imobile aflate in proprietate publica
a. a+b+c
b. a+b+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d
32. Din punct de vedere al regimului juridic conform legii 554/2004 – legea contenciosului administrativ, obiectul contractelor administrative este:
a) punerea in valoare a bunurilor proprietate publica
b)executarea lucrarilor de interes public
c) prestarea serviciilor publice
d) achizitiile publice
a. a+b+c
b. a+b+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d
33. Caracterele contractelor administrative sunt:
a) caracterul sinagmatic
b) este un contract cu titlu gratuit
c) contracte numite
d) contracte cu executare succesiva in timp
a. a+b+c
b. a+b+d
c. a+c+d
d. a+b+c+d
34. Caracterele contractelor administrative sunt:
a) contracte unilaterale
b) sunt contracte solemne
c) contracte cu titlu oneros
d) contracte comutative
a. a+b+c
b. a+b+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d
35. Contractul de concesiune reglementat prin legea 219/1998 – privind regimul concesiunilor se incheie intre:
a) un concesionar - persoana fizica
b) un concesionar - persoana juridica
c) un concedent - autoritate publica
d) un concesionar - persoana fizica sau persoana juridica de drept privat romana sau straina
a. a+b+c
b. a+c+d
c. b+c+d
d. c+d
36. Autoritatea publica poate detine calitatea de concedent in cadrul unui contract de concesiune:
a) in numele statului (ministere)
b) in numele judetului
c) in numele orasului/comunei
d) in numele unei persoane fizice de drept privat cu sediul in Romania
a. a+b+c
b. a+b+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d
37. Contractul de achizitie publica este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica denumita autoritate contractanta dobandeste cu titlu definitiv sau temporar:
a) produse
b) lucrari sau servicii
c) imobile proprietate publica
d) valori mobiliare apartinand unor persoane fizice
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c+d
d. a+b+c+d
38. Atribuirea contractului de achizitie publica se realizeaza pe baza urmatoarelor principii:
a) principiul liberei circulatii
b) principiul eficientei utilizari a fondurilor publice
c) principiul transparentei procesului de atribuire a contractului
d) principiul legalitatii
a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b+d
d. b+c+d
39. Atribuirea contractului de achizitie publica se realizeaza pe baza urmatoarelor principii:
a) principiul liberei circulatii
b) principiul eficientei utilizari a fondurilor publice
c) principiul transparentei procesului de atribuire a contractului
d) principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica
a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b+d
d. b+c+d
40. Atribuirea contractului de achizitie publica se poate face prin urmatoarele procedee :
a) licitatie - deschisa sau restransa - ;
b) negocierea - competitiva sau cu o singura sursa -;
c) cererea de oferta ;
d) atribuirea directa a contractului de achizitie publica.
a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b+d
d. b+c+d
41. Atribuirea contractului de achizitie publica se poate face prin urmatoarele procedee :
a) licitatie - deschisa sau restransa - ;
b) negocierea - competitiva sau cu o singura sursa -;
c) concurs de solutii ;
d) atribuirea directa a contractului de achizitie publica.
a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b+d
d. b+c+d
42. Partile contractului de inchiriere a bunurilor de proprietate publica a statului si a unitatilor administrativ teritoriale sunt :
a) o persoana de drept public denumita locator ;
b) o persoana de drept privat denumita locatar ;
c) numai o persoana fizica cu domiciliul in Romania ;
d) numai o persoana juridica cu sediul comercial in Romania
a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b
d. b+c+d
43. Care tip de contract administrativ are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii in schimbul unui pret :
a. contract de lucrari publice;
b. contract pentru concesiunea de lucrari;
c. contract de asociere in participatiune
44. Care tip de contract administrativ – contract de achizitie publica, acorda executantului concesionar dreptul de a exploata sau administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp determinata:
a. contract de lucrari publice;
b. contract pentru concesiunea de lucrari;
c. contract de asociere in participatiune
45. in cazul contractului de comodat incheiat de catre organele administratiei publice se remite spre folosinta temporar, gratuit – unei persoane de drept privat – unui comodatar cu obligatia de a-l restitui in natura :
a) un bun aflat in proprietatea statului sua unitatilor administrativ teritoriale
b) un bun imobil aflat in proprietate publica
c) un bun imobil aflat in proprietatea unei persoane fizice
d) bunuri mobile si imobile aflate in proprietatea unei unitati administrativ teritoriale
a. a
b. b
c. a+b
d. d
46. Bunul ce face obiectul contractului de comodat incheiat de catre organele administratiei publice, poate fi :
a) un bun aflat in proprietatea statului
b) un bun aflat in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale
c) un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale
a. a
b. b
c. c
47. Conform art.17 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si prevederile OG nr.124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale pot fi date in comodat - imobile din patrimoniul de stat sau unitatilor administrativ teritoriale pentru urmatoarele destinatii:
a) persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere
b) persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere sau de utilitate publica
c) cabinete medicale
d) persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati de binefacere sau de utilitate publica
a. a+b+c
b. a+c+d
c. c+d
d. a+b+d
48. Contractul de parteneriat public-privat are ca obiect , dupa caz:
a) proiectarea
b) finantarea
c) constructia si exploatarea, intretinerea si transferul oricarui bun public
d) instrainarea bunului public dupa finalizarea lucrarilor impuse prin contract
a. a+b+c
b. a+b+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d
49. Contractele administrative sunt:
a) actele juridice pe care le incheie organele administrasiei publice cu cei administrati;
b) actele juridice care se incheie intre persoane fizice;
c) actele juridice care se incheie intre persoane juridice.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c
d. a
50. Clauzele contractelor administrative:
a) nu sunt negociabile;
b) sunt negociabile;
c) nu sunt stabilite prin lege.
a. a
b. b
c. c
51. Contractul de concesiune este definit ca fiind:
a) contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente;
b) contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani;
c) contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute.
a. a
b. c
c. b
52. Contractul de achizitie publica este:
a) este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret;
b) este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute;
c) contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani.
a. c
b. a
c. b
53. Contractul de lucrari publice este:
a) este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute;
b) contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente;
c) este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret.
a. b
b. c
c. a
54. Contractul pentru concesiunea de lucrari este:
a) este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret;
b) este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp;
c) este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute.
a. b
b. c
c. a
55. Contractul de grant este:
a) este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret;
b) este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp;
c) este contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani.
a. b
b. c
c. a
56. Contractul de parteneriat public privat are ca obiect:
a) proiectarea si finantarea oricarui bun public;
b) intretinerea si transferul oricarui bun public;
c) dupa caz, proiectarea, finantarea, constructia, exploatarea, intretinerea si transferul oricarui bun public.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c
d. c
57. Obiectul contractului de asociere in participatiune il reprezinta:
a) realizarea unui interes public;
b) proiectarea si finantarea oricarui bun public;
c) nerealizarea unui interes public.
a. b+c
b. a
c. a+c
d. a+b+c
58. Are competenta sa verifice utilizarea grantului, potrivit proiectului aprobat:
a) Fondul Roman de Dezvoltare Sociala;
b) Statul;
c) Parlamentul
a. a+c
b. b+c
c. a
59. Din punct de vedere al regimului juridic aplicabil, contractele administrative:
a) nu sunt asimilate actelor administrative;
b) sunt asimilate faptelor administrative;
c) sunt asimilate actelor administrative.
a. c
b. a
c. b
60. Caracterul sinalagmatic al contractelor administrative se explica in sensul ca:
a) numai autoritatea administrativa are obligatii in executarea contractului;
b) numai persoana de drept privat are obligatii in executarea contractului;
c) atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat au obligatii in executarea contractului.
a. b
b. c
c. a
61. Contractele administrative:
a) au caracter oneros;
b) au caracter gratuit;
c) nu urmaresc realizarea unui interes public.
a. a
b. b
c. c
62. Contractele administrative sunt:
a) contracte nenumite;
b) contracte numite;
c) la fel ca si contractele civile.
a. b
b. c
c. a
63. Contractele administrative:
a) au o reglementare specifica;
b) nu au o reglementare specifica;
c) au o reglementare specifica contractelor civile.
a. b
b. a
c. c
64. In cazul contractelor administrative:
a) numai autoritatea administrativa isi cunoaste intinderea obligatiilor;
b) numai persoana de drept privat cunoaste intinderea obligatiilor;
c) ambele parti, atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat cunosc intinderea obligatiilor inca din momentul incheierii contractului.
a. a+b
b. b+c
c. c
65. Clauzele contractelor administrative:
a) sunt negociabile de catre ambele parti;
b) sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa;
c) sunt stabilite in mod bilateral de catre autoritatea administrativa si persoana de drept privat.
a. a+b
b. b
c. a+c
66. Contractele administrative sunt contracte solemne, neindeplinirea formelor si procedurilor prevazute de lege este sanctionata cu:
a) nulitatea relativa;
b) nulitatea absoluta;
c) atat nulitatea absoluta, cat si nulitatea relativa.
a. a
b. c
c. b
67. Obiectul contractelor administrative poate consta din:
a) punerea in valoare a bunurilor proprietate publica;
b) activitatile de neexecutare a lucrarilor de interes public;
c) activitati de neprestare a serviciilor publice.
a. a+b
b. b+c
c. a
68. Activitatile de prestare a serviciilor publice:
a) pot face obiectul contractelor administrative;
b) nu pot face obiectul contractelor administrative;
c) pot face obiectul contractelor civile si comerciale
a. a
b. b+c
c. c
69. Actul administrativ este, potrivit art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr.554/2004:
a) un act unilateral cu caracter individual sau normativ;
b) emis sau adoptat de o autoritate publica in vederea organizarii executarii legii si a executarii in concret a acesteia;
c) care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.
a. a,b
b. a,b,c
c. b,c
70. Potrivit prof. Alexandru Negoita, actul administrativ este:
a) o manifestare de vointa juridica a unei autoritati administrative;
b) emis pe baza si in executarea legii;
c) actul prin care se formeaza o situatie juridica noua;
d) vointa juridica supusa regimului juridic de drept administrativ.
a. a,b,d
b. a,b,c,d
c. a,c,d
d. b,c,d
71. Sunt caracteristici ale actului administrativ urmatoarele:
a) actul administrativ este un act juridic, in sensul ca produce efecte juridice prin el insusi;
b) actul administrativ are caracterul unui acord intre administratie si cei administrati, ale caror interese si drepturi trebuie sa le satisfaca;
c) actul administrativ este o manifestare unilaterala de vointa juridica.
a. a,b,c
b. b,c
c. a,c
72. Sunt asimilate actelor administrative, potrivit art.2 din Legea nr.554/2004:
a) contractele administrative incheiate intre autoritatile publice si particulari, avand ca obiect punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor publice si a achizitiilor publice;
b) refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;
c) faptul de a nu raspunde solicitantului imediat la o cerere referitoare la un drept sau interes legitim.
a. a,b,c
b. c
c. a,b
73. Sunt caracteristici ale actului administrativ:
a) actul administrativ este supus regimului juridic de drept administrativ;
b) actul administrativ este adoptat sau emis in cadrul oricarui raport juridic nascut intre administratie si cei administrati;
c) actul administrativ este adoptat sau emis de catre o autoritate publica in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a acesteia.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
74. Sunt caracteristic ale actului administrativ:
a) actul administrativ este executoriu din oficiu;
b) actul administrativ se bucura de o puternica prezumtie de legalitate, autenticitate si veridicitate;
c) in cazul actelor administrative nu mai este necesara interventia instantelor judecatoresti pentru punerea lor in executare.
a. a,b,c
b. a,b
c. b,c
75. Din punct de vedere al intinderii efectelor juridice, actele administrative se impart in:
a) acte administrative generale;
b) acte administrative cu caracter normativ;
c) acte administrative individuale.
a. a,b,c
b. a,c
c. b,c
76. Din punct de vedere al competentei materiale a organului administratiei publice care le adopta sau emite, actele administrative sunt:
a) acte administrative care produc efecte pe intreg teritoriul tarii, precum hotararile adoptate de Guvern;
b) acte administrative cu caracter general;
c) acte administrative de specialitate, care vizeaza un anumit domeniu de activitate.
a. a,c
b. a,b,c
c. b,c
77. Actul administrativ jurisdictional reprezinta:
a) actul administrativ emis de catre o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale;
b) actul administrativ emis dupa o procedura bazata pe respectarea dreptului la aparare si pe contradictorialitate;
c) actul administrativ care nu mai poate fi atacat la instanta de contencios administrativ.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
78. Legalitatea actelor administrative este principiul care:
a) determina activitatea organelor administratiei publice;
b) limiteaza activitatea organelor administratiei publice la dispozitiile legii;
c) orienteaza organele administratiei publice asupra momentului oportun al interventiei lor.
a. a,b,c
b. c
c. a,b
79. Reprezinta conditie de valabilitate a actelor administrative urmatoarele:
a) competenta acordata autoritatilor publice, potrivit legii, de a adopta sau emite acte administrative;
b) forma de manifestare a vointei juridice a autoritatilor publice;
c) formele procedurale prevazute de lege.
a. a,b,c
b. a
c. b,c
80. Constituie caracteristici ale competentei organului administratiei publice de adopta sau emite acte administrative:
a) caracterul legal al competentei;
b) caracterul facultativ al competentei;
c) caracterul permanent al competentei;
d) caracterul subordonat al competentei.
a. a,b,c,d
b. b,d
c. a,c
d. a,c,d
81. Actele administrative cu caracter normativ intra in vigoare:
a) la data aducerii lor la cunostinta publica;
b) la o data prevazuta in continutul sau, ulterioara publicarii sale in Monitorul Oficial;
c) in momentul in care actul administrativ a fost confirmat de organele administrative ierarhic superioare.
a. a,b
b. c
c. a,b,c
82. Actul administrativ cu caracter individual va intra in vigoare:
a) la data inmanarii sau comunicarii actului catre persoana vizata;
b) la o data prevazuta in act, ulterioara datei la care a fost comunicat sau inmanat;
c) in termen de 30 de zile de la data adoptarii sau emiterii actului.
a. a,b
b. c
c. b,c
83. Un act administrativ poate fi revocat:
a) oricand, de catre organul administrativ ierarhic superior celui care l-a adoptat sau emis;
b) pana in momentul cand a intrat in circuitul civil, de catre organul emitent;
c) in termen de 6 luni de la data intrarii actului in vigoare.
a. a,b
b. c
c. b
84. Instantele de contencios administrativ au competenta deplina si exclusiva in ceea ce priveste:
a) solutionarea litigiilor care apar in fazele premergatoare incheierii unui contract administrativ privind darea in folosinta gratuita a bunurilor apartinand domeniului public al statului;
b) solutionarea litigiilor legate de aplicarea si executarea contractelor administrative avand ca obiect inchirierea bunurilor aflate in patrimoniul societatilor comerciale la care este actionar statul sau o autoritate publica;
c) solutionarea exceptiilor de nelegalitate invocate in cadrul unui proces penal cu privire la acte administrative unilaterale.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
85. Contractele administrative pot fi utilizate de autoritatile publice pentru:
a) inchirierea bunurilor proprietate publica a statului catre persoane juridice de drept privat straine;
b) darea in folosinta gratuita, pe termen limitat, a bunurilor proprietate publica a statului, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacere;
c) concesionarea serviciilor publice de interes national.
a. a,b,c
b. a,c
c. b,c
d. a,b
86. In cadrul contractului de concesiune reglementat prin Legea nr.219/1998:
a) o persoana juridica de drept privat straina poate avea calitatea de concesionar al serviciilor publice de interes national;
b) poate avea calitatea de concedent o persoana juridica de drept privat romana al bunurilor proprietatea judetului sau a localitatii, pentru o perioada de cel mult 49 de ani;
c) pot forma obiectul concesiunii activitatile si serviciile publice de interes local.
a. a,b,c
b. c
c. a,c
d. b,c
87. Sunt principii ca stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica:
a) principiul liberei circulatii si principiul confidentialitatii;
b) principiul eficientei utilizari a fondurilor publice si principiul tratamentului egal;
c) principiul transparentei decizionale a procedurii de atribuire a contractului si principiul confidentialitatii.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
88. Contractul de achizitie publica se poate atribui:
a) prin concurs de oferte;
b) prin negociere cu o singura sursa;
c) prin cerere competitiva de solutii in cadrul licitatiei electronice.
a. a
b. b
c. c
89. Contractul de inchiriere a bunurilor proprietate publica:
a) obliga, dupa caz, statul sau unitatea administrativ-teritoriala sa asigure unei persoane de drept privat folosinta temporara a unui bun apartinand domeniului public;
b) este contractul in baza caruia, in schimbul asigurarii folosintei temporare a unui bun apartinand domeniul public, statul sau, dupa caz, unitatea administrativ-teritoriala obtine o suma de bani;
c) are ca obiect, pe de o parte, procurarea folosintei bunului inchiriat, apartinand domeniului privat al statului sau al unitatii administrativ-teritoriale si, pe de alta parte, chiria platita ca pret al folosintei bunului.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
90. Contractul de lucrari publice:
a) se incheie intre doua autoritati publice si se acorda, de regula, prin negociere directa;
b) se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se acorda, de regula, prin concurs de oferte;
c) se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se acorda, de regula, prin licitatie organizata de autoritatea publica.
a. a
b. b
c. c
91. In cazul contractului pentru concesiunea de lucrari, autoritatea publica acorda concesionarului:
a) dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata;
b) dreptul de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada nedeterminata;
c) dreptul de a folosi gratuit rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata.
a. a
b. b
c. c
92. Poate constitui obiect al contractului de comodat incheiat de organele administratiei publice:
a) un bun aflat in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, inchiriat pe o perioada determinata;
b) un bun aflat in proprietatea unei unitati administrativ-teritoriale, dat in folosinta gratuita pe o perioada determinata;
c) un bun aflat in proprietatea publica sau privata a statului, dat in folosinta gratuita pe o perioada limitata de timp.
a. a,b,c
b. c
c. a,b
d. b,c
93. Imobilele aflate in patrimoniul statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale:
a) pot fi inchiriate;
b) pot fi date in folosinta gratuita, pe termen limitat, persoanelor juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati de binefacere;
c) pot fi date in folosinta gratuita, pe termen limitat, persoanelor juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati de utilitate publica.
a. a,b,c
b. c
c. a,c
d. b,c
94. Partile contractului de parteneriat public-privat sunt:
a) o autoritate publica centrala sau locala si una sau mai multe persoane de drept privat;
b) pe de o parte, o autoritate sau o institutie publica si, pe de alta parte, ca investitor particular, o persoana de drept privat;
c) o autoritate publica centrala sau locala si, ca beneficiar, o persoana de drept privat.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
95. Contractul de grant, incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace, are ca obiect:
a) transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari;
b) transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de Fond;
c) transmiterea de sume de bani, cu titlu oneros, pe baza unui proiect intocmit de Fond si de beneficiari.
a. a
b. b
c. c
96. in cazul contractului de grant incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace:
a) Fondul Roman de Dezvoltare Sociala are competenta sa verifice utilizarea grantului potrivit proiectului;
b) in cazul neutilizarii grantului potrivit proiectului care a stat la baza incheierii contractului, Fondul poate cere instantei de judecata desfiintarea contractului;
c) desfiintarea contractului de grant se face prin act administrativ si dupa o procedura derogatorie de la dreptul comun.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
97. Bunurile care apartin statului si unitatilor administrativ-teritoriale constituie:
a) un element component al organelor administratiei publice;
b) una din principalele parghii prin care sistemul organelor administratiei publice isi exercita atributiile legale;
c) una din principalele parghii utilizate in scopul realizarii sarcinilor generale ale sistemului organelor administratiei publice.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
98. Domeniul public este alcatuit din:
a) bunurile prevazute la art.136 alin.(4) din Constitutie, republicata;
b) bunurile prevazute in anexa la Legea nr.213/1998;
c) orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de lege.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
99. Domeniul public:
a) este o institutie juridica complexa;
b) se suprapune cu notiunea de proprietate publica;
c) poate cuprinde atat bunuri mobile cat si bunuri imobile.
a. a,b,c
b. b
c. a,c
d. b,c
100. Bunurile care apartin domeniului public:
a) sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile;
b) sunt imprescriptibile extinctiv si achizitiv;
c) nu mai fac obiectul dreptului de proprietate publica in cazul in care sunt dobandite de catre un tert prin uzucapiune, in conditiile legii.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
101. Proprietatea publica se dobandeste:
a) numai pe cai juridice specifice dreptului comun;
b) numai pe cai juridice specifice dreptului public;
c) atat pe cai specifice dreptului comun cat si pe cai specifice dreptului public;
a. a
b. b
c. c
102. Dreptul de proprietate publica poate fi dobandit:
a) pe cale naturala;
b) prin acte de donatie sau legate acceptate de statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice;
c) in orice mod prevazut de lege.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
103. Constituie forme de control ale activitatii organelor administratiei publice:
a) controlul legislativ exercitat de presedintii celor doua Camere ale Parlamentului;
b) controlul executiv-administrativ executat de catre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, ca sefi ai puterii executive;
c) controlul judecatoresc exercitat de catre instantele judecatoresti asupra legalitatii actelor administrative.
a. a,b,c
b. c
c. a,c
d. b,c
104. Elemente componente ale controlului sunt:
a) baza de referinta a controlului;
b) obiectul mijloacelor si procedeelor folosite de catre organul de control;
c) operatiunile de control;
d) referintele organului ierarhic celui controlat;
a. a,b,c,d
b. b,c,d
c. a,c
d. a,b,d
105. Controlul administrativ este controlul exercitat in cadrul sistemului organelor administratiei publice prin:
a) controlul intern;
b) controlul extern exercitat de structuri aflate in cadrul sistemului administratiei publice;
c) controlul de tutela administrativa exercitat prin primari;
d) controlul exercitat prin jurisdictiile administrative exercitate de procurori.
a. a
b. a,b,c
c. a,b
d. c,d
106. Controlul administrativ-intern se poate realiza:
a) din oficiu, la initiativa conducerii ierarhice;
b) la sesizarea persoanei interesate;
c) la cererea organului legislativ.
a. a,b,c
b. a,c
c. b,c
d. a,b
107. Controlul ierarhic este exercitat de catre organe supraordonate autoritatii controlate si poate avea un caracter:
a) general, cuprinzand toate aspectele activitatii;
b) personal, vizand persoanele vinovate de emiterea unui act administrativ nelegal;
c) specializat, fiind exercitat de organe speciale.
a. a,b,c
b. a,c
c. a
d. b,c
108. Controlul ierarhic, din punct de vedere al momentului cand intervine, poate fi:
a) anterior sau aprioric, atunci cand este exercitat indiferent de experienta organului care a efectuat activitatea supusa controlului;
b) concomitent, atunci cand este exercitat in acelasi timp cu desfasurarea activitatii controlate;
c) a posteriori, cand intervine dupa ce activitatea controlata a fost finalizata de catre organul supus controlului;
d) inopinat, atunci cand organul ierarhic nu instiinteaza organul inferior despre activitatea de control pe care urmeaza sa o realizeze.
a. a,b
b. a,b,c,d
c. b,d
d. b,c
109. Controlul de tutela administrativa este controlul pe care Guvernul il exercita:
a) prin intermediul prefectilor, asupra legalitatii actelor administrative ale autoritatilor administratiei publice locale;
b) prin intermediul autoritatii tutelare, asupra legalitatii actelor de stare civila;
c) prin intermediul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici asupra legalitatii actelor administratiei publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica.
a. a
b. a,b,c
c. a,c
d. b,c
110. Controlul exercitat prin jurisdictiile administrative este o forma de control care vizeaza legalitatea unor categorii de acte administrative, fiind exercitat de:
a) organele competente din cadrul Ministerului Finantelor Publice;
b) organe cu astfel de atributii aflate in cadrul sistemului administratiei publice;
c) instantele jurisdictionale din sistemul autoritatii judecatoresti.
a. b
b. a,b
c. a,b,c
d. b,c
111. Controlul exercitat de Avocatul Poporului vizeaza:
a) activitatea Camerei Deputatilor si Senatului, Presedintelui Romaniei, Guvernului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ;
b) activitatea deputatilor, senatorilor, judecatorilor inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale care, prin actele lor au vatamat drepturile si interesele cetatenilor;
c) activitatea organelor administratiei publice, institutiilor si serviciilor publice, a institutiilor de interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor si libertatilor cetatenilor.
a. a,b,c
b. a,c
c. c
d. b,c
112. Curtea de Conturi, ca institutie suprema de control financiar, exercita:
a) controlul jurisdictional prin intermediul colegiilor jurisdictionale si Sectiei jurisdictionale;
b) controlul financiar asupra modului de formare, administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public;
c) controlul privind utilizarea fondurilor puse la dispozitia Romaniei de catre Uniunea Europeana prin Programul SAPARD si a cofinantarii aferente.
a. a,c
b. a,b
c. b,c
d. a,b,c
113. Curtea de Conturi:
a) functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei;
b) isi desfasoara activitatea in mod independent;
c) adopta acte care pot fi atacate in fata instantelor de contencios administrativ fiscal.
a. a,b
b. a,b,c
c. b,c
d. a,c
114. Necesitatea controlului judecatoresc asupra legalitatii actelor administrative este impusa de:
a) faptul ca activitatea organelor administratiei publice trebuie verificata daca este conforma cu legea;
b) organele administratiei publice refuza in mod sistematic sa revoce actele administrative nelegale;
c) imprejurarea ca aceasta forma de control reprezinta ultimul mijloc juridic pus de lege la dispozitia persoanelor vatamate in drepturile si interesele lor legitime.
a. c
b. a,b,c
c. a,c
d. b,c
115. Baza de referinta a controlului judecatoresc este constituita din aspectele care trebuie verificate, in care vor intra:
a) toate componentele activitatii de organizare si de executare in concret a legii;
b) toate subiectele de drept din sistemul administratiei publice care au competente in domeniul activitatilor de organizare si executare in concret a legii;
c) toate subiectele de drept din sistemele puterii legislative si judecatoresti, care au competente in activitatea de organizare si de executare in concret a legii.
a. a,b
b. a,b,c
c. a,c
d. b,c
116. Obiectul controlului judecatoresc il constituie:
a) toate aspectele activitatii organelor administratiei publice, inclusiv legalitatea acestei activitati;
b) legalitatea si oportunitatea actelor administrative;
c) respectarea conditiilor de legalitate privind adoptarea sau emiterea actelor administrative;
d) verificarea daca organele administratiei publice si-au exercitat cu abuz de putere dreptul de apreciere a oportunitatii actelor administrative.
a. a,b
b. a,b,c,d
c. b,c
d. c,d
117. Sunt caracteristici generale ale controlului judecatoresc:
a) controlul judecatoresc se exercita asupra tuturor autoritatilor administrative, in ceea ce priveste legalitatea actelor administrative adoptate sau emise;
b) controlul judecatoresc vizeaza exclusiv legalitatea si oportunitatea actelor administrative, precum si eficienta acestora;
c) controlul judecatoresc este exercitat de catre autoritatea judecatoreasca.
a. a,b,c
b. a
c. b,c
d. c
118. Sunt caracteristici generale ale controlului judecatoresc:
a) controlul judecatoresc este exercitat de catre reprezentantii autoritatii judecatoresti din oficiu;
b) controlul judecatoresc are un caracter principal;
c) controlul judecatoresc vizeaza exclusiv legalitatea actelor administrative adoptate sau emise;
d) controlul judecatoresc este un control ulterior adoptarii sau emiterii actului administrativ.
a. a,b,c,d
b. a,b
c. c,d
d. a,c,d
119. Sunt caracteristici generale ale controlului judecatoresc:
a) controlul judecatoresc are un caracter subsidiar, fiind precedat de o procedura prealabila care se desfasoara in fata organului emitent;
b) controlul judecatoresc vizeaza actele administrative, dar si unele acte asimilate actelor administrative, asa cum sunt enumerate de Legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ;
c) controlul judecatoresc vizeaza si actele administrative adoptate sau emise de autoritati care apartin puterii legislative si puterii judecatoresti, cu conditia ca acestea sa fie supuse regimului de drept administrativ.
a. a,b
b. b,c
c. a,c
d. a,b,c
120. Potrivit prof. Alexandru Negoita, notiunea de contencios administrativ, ca parte a contenciosului judecatoresc, reprezinta:
a) in sens general, totalitatea litigiilor date prin acte administrative in competenta instantelor de contencios administrativ;
b) in sens restrans, acele litigii juridice dintre particulari si autoritati administrative, supuse regimului juridic administrativ;
c) in sens larg, totalitatea litigiilor juridice dintre administratie si cei administrati, indiferent ca sunt litigii de drept public sau de drept privat.
a. a,b,c
b. a,c
c. b,c
d. a,b
121. Contenciosul obiectiv este:
a) contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit trebuie sa fie obiectiv si impartial;
b) contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa cerceteze conformitatea actului administrativ cu legea, fara a cerceta vatamarea unor drepturi si interese legitime;
c) exercitat de Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii, in baza unei sesizari a unei persoane fizice.
a. a,b,c
b. b,c
c. b
d. a,c
122. Contenciosul subiectiv este:
a) contenciosul in cadrul caruia judecatorul este dator sa cerceteze daca reclamantul este titularul unui drept subiectiv sau interes legitim care i-a fost vatamat prin actul administrativ atacat;
b) contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit este competent sa constate existenta si intinderea drepturilor subiective ale persoanei vatamate, care au fost lezate prin actul administrativ vizat prin actiune;
c) contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit are competenta sa aprecieze din punct de vedere subiectiv temeinicia actiunii care vizeaza anularea actului administrativ.
a. b,c
b. a,c
c. a,b,c
d. a,b
123. Contenciosul administrativ de anulare este contenciosul administrativ in cadrul caruia:
a) judecatorul investit este competent sa se pronunte asupra existentei si intinderii pagubelor, indiferent daca acestea s-au produs sau nu ca urmare a actului administrativ atacat;
b) judecatorul investit este competent sa pronunte anularea sau modificarea actului administrativ constatat nelegal, fara a cerceta existenta sau intinderea pagubei;
c) judecatorul investit este competent sa se pronunte asupra existentei si intinderii pagubelor, numai daca acestea s-au produs si sunt urmarea actului administrativ pe care il anuleaza sau il modifica.
a. c
b. a,b,c
c. a,b
d. b,c
e. b
124. Contenciosul administrativ de plina jurisdictie este contenciosul administrativ in cadrul caruia instanta investita este competenta:
a) sa se pronunte cu privire la toate aspectele solicitate de catre reclamant;
b) sa realizeze o jurisdictie completa, cu privire la nelegalitatea actului administrativ nelegal si cu privire la existenta si intinderea pagubelor produse de actul administrativ nelegal;
c) sa infaptuiasca o jurisdictie deplina, avand posibilitatea sa se pronunte cu privire la anularea sau modificarea actului administrativ, dar sa dispuna si masuri privind despagubiri pentru daune materiale si morale.
a. a
b. a,b
c. a,b,c
d. b,c
125. Prima lege a contenciosului administrativ a fost adoptata:
a) dupa adoptarea Constitutiei din 1866;
b) dupa intrarea in vigoare a Constitutiei din 1923;
c) dupa adoptarea Constitutiei din 1965;
a. a
b. b
c. c
d. inainte de adoptarea prin referendum a Constitutiei din 1991.
126. in Romania, a functionat un contencios administrativ de anulare:
a) in perioada 1864-1865, in competenta Consiliului de Stat;
b) in perioada 1905-1912, in competenta inaltei Curti de Casatie si Justitie;
c) in perioada1965-1990, in competenta tribunalelor de drept comun;
d) in momentul de fata, in baza Legii nr.554/2004.
a. a,b,c,d
b. a,c
c. b,d
d. d
e. a,b
127. In Franta, in momentul de fata, contenciosul administrativ este realizat prin intermediul:
a) organelor administratiei publice;
b) Consiliului de Stat si instantelor administrative inferioare;
c) Instantelor de contencios administrativ, care au in frunte Curtea Administrativa Suprema a Frantei.
a. a
b. b
c. c
128. in sistemul juridic anglo-american, litigiile de contencios administrativ sunt in competenta:
a) instantelor de contencios administrativ specializate pe domeniile de activitate ale administratiei publice;
b) Curtilor administrative;
c) Instantelor de drept comun.
a. a
b. b
c. c
129. Sistemul contenciosului administrativ in Romania, care functioneaza in baza Legii nr.554/2004, este mai apropiat de sistemul corespunzator existent in:
a) Uniunea Europeana;
b) Franta;
c) Spania;
d) Romania, sub regimul Legii nr.29/1990;
e) Romania, sub regimul Legii nr.1/1967.
a. a
b. c,e
c. b,c,d
d. c,d,e
e. d,e
130. Potrivit legislatiei in vigoare, sunt instante de contencios administrativ in Romania:
a) Sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) Sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apel;
c) Tribunalele administrative.
a. a,b,c
b. a,b
c. b
d. a,c
131. Potrivit legislatiei in vigoare, sunt instante de contencios administrativ in Romania:
a) Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii Supreme de Justitie;
b) Sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apel;
c) Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor.
a. a,b,c
b. a,b
c. b,c
d. a,c
132. Sunt subiecte de sesizare a instantei de contencios administrativ, in cadrul litigiului de contencios administrativ:
a) orice persoana fizica sau juridica, daca se considera vatamata in drepturile sale recunoscute de lege, printr-un act administrativ;
b) persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ adresat altui subiect de drept;
c) persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, prin nesolutionarea in termen de 15 zile a cererii adresate autoritatii publice.
a. a,b,c
b. a,c
c. a,b
d. b,c
133. Prin persoana vatamata se intelege:
a) orice persoana , care este titulara unui drept subiectiv sau interes legitim vatamat printr-un act administrativ;
b) organismele sociale care invoca vatamarea unui interes public prin actul administrativ;
c) orice persoana juridica, care nu se afla in procedura de lichidare sau reorganizare, titulara a unor drepturi sau interese legitime vatamate prin acte administrative;
d) un grup de persoane fizice, constituit in acest scop.
a. a,b,c,d
b. b,c
c. a,b
d. a,d
e. b,c,d
134. Se poate adresa instantei de contencios administrativ si:
a) persoana vatamata in drepturile sale sau interesul legitim prin prevederi neconstitutionale ale unor legi;
b) persoana vatamata in drepturile sale sau interesul legitim prin ordonante sau prevederi din ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale;
c) persoana vatamata in drepturile sale sau interesul legitim printr-o hotarare a Guvernului care a fost constatata nelegala de catre Curtea de Conturi.
a. a,b,c
b. a,b
c. b
d. c
135. Sunt subiecte de sesizare a instantei de contencios administrativ, in cadrul litigiului de contencios administrativ:
a) Avocatul Poporului, cand apreciaza ca poate interveni in favoarea persoanei vatamate;
b) Prefectul care, in urma controlului de autoritate tutelara, poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele nelegale ale autoritatilor administratiei publice locale;
c) Ministerul Public, cand apreciaza ca un interes public a fost vatamat printr-un act administrativ emis prin exces de putere, poate sesiza Sectia de contencios administrativ si fiscal a inaltei Curti de Casatie si Justitie;
d) Agentia Nationala a Functionarilor Publici care poate ataca actele administrative ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica si functionarii publici.
a. a,b
b. a,b,c,d
c. c,d
d. d
e. b,c,d
136. Subiect de sesizare a instantei de contencios administrativ poate fi si:
a) persoana vatamata in drepturile sale sau in interesele legitime prin ordonante sau dispozitii din ordonante ale Guvernului;
b) orice alta persoana juridica de drept public vatamata intr-un drept sau interes legitim;
c) insusi organul emitent al actului administrativ constatat nelegal de catre instanta de contencios administrativ.
a. a,b,c
b. c
c. b
d. a,b
e. b,c
137. Calitate procesuala pasiva in litigiile de contencios administrativ poate avea:
a) autoritatea publica emitenta a actului administrativ care a fost revocat;
b) persoana beneficiara a actului administrativ nelegal, atunci cand instanta de contencios administrativ a fost sesizata de insusi organul emitent;
c) functionarul public care a elaborat, emis actul administrativ atacat ori care se face vinovat de refuzul nejustificat de a rezolva cererea referitoare la un drept legal sau la un interes legitim.
a. a,b,c
b. a,b
c. b,c
d. c
138. Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi:
a) actul administrativ care vatama drepturi sau interese comune ale persoanei vatamate si ale autoritatii publice;
b) refuzul discretionar al autoritatii publice, care poate fi asimilat actului administrativ vatamator;
c) nesolutionarea in termenul legal a cererii referitoare la un drept sau interes legitim al persoanei vatamate.
a. a
b. b,c
c. c
d. a,b,c
139. Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi:
a) contractele administrative incheiate intre particulari;
b) actele administrativ-jurisdictionale, care pot fi atacate direct la instanta de contencios administrativ in termen de 15 zile de la comunicare;
c) ordonantele si ordonantele de urgenta adoptate de Guvern potrivit art.115 din Constitutie, republicata.
a. a,b,c
b. b,c
c. b
d. a,c
140. Sunt exceptate de la controlul instantei de contencios administrativ:
a) actele administrative ale autoritatii publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
b) actele administrative de comandament militar emise de autoritatile competente din cadrul Politiei Romane;
c) orice alte acte administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b
141. Constituie conditii de fond pentru exercitarea actiunii de contencios administrativ:
a) conditia ca persoana sa reclame vatamarea unui drept recunoscut printr-un act administrativ cu caracter normativ;
b) conditia ca actul administrativ vatamator sa fi fost adoptat sau emis de o autoritate publica;
c) conditia ca dreptul sau interesul legitim sa fi fost vatamat printr-un act administrativ.
a. a,b
b. b,c
c. a,c
d. a,b,c
142. Sunt conditii de forma si procedurale ale exercitarii actiunii de contencios administrativ:
a) conditia ca subiectele de sezina sa indeplineasca procedura prealabila a recursului gratios;
b) conditia ca sesizarea instantei de contencios administrativ sa se faca in termen de 6 luni de la data primirii solutiei la plangerea prealabila;
c) conditia ca persoana vatamata sa se adreseze cu actiune presedintelui instantei de contencios administrativ.
a. a,b,c
b. c
c. b
d. a,b
e. b,c
143. Sunt competente sa judece in fond:
a) Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care privesc actele administrative date de autoritatile publice centrale;
b) Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor pentru litigii care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la 500.000 lei;
c) Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel, pentru litigiile care au ca obiect taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de peste 500.000 lei.
a. a,b,c
b. a,b
c. b
d. b,c
38
144. Reclamantul se poate adresa cu actiune si va sesiza:
a) instanta de la sediul autoritatii publice;
b) instanta de la domiciliul sau;
c) oricare dintre cele doua instante, la alegere;
a. a,b,c
b. a
c. b
d. c
145. Suspendarea executarii actului administrativ intervine de drept, cand actul administrativ este atacat de:
a) persoana vatamata;
b) prefect;
c) Avocatul Poporului;
d) Ministerul Public.
a. b,c,d
b. a,b
c. b
d. b,d
146. Suspendarea executarii actului administrativ poate fi dispusa de instanta de contencios administrativ la cererea:
a) persoanei vatamate;
b) Ministerului Public;
c) Prefectului;
d) Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
a. a,b,c,d
b. a,b
c. c,d
d. b,c
147. Cand temeiul cererii de suspendare il formeaza prevederile art.14 din Legea nr.554/2004, instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ:
a) pana la solutionarea recursului gratios;
b) pana la sesizarea instantei de contencios administrativ;
c) pana la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii privind anularea actului administrativ.
a. a
b. b
c. c
148. Cand temeiul cererii de suspendare il formeaza prevederilor art. 15 din Legea nr.554/2004, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat:
a) pana la solutionarea actiunii privind anularea actului administrativ atacat;
b) pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii vizand anularea actului administrativ;
c) pana la sesizarea instantei de recurs.
a. a
b. b
c. c
149. Solutionand actiunea, instanta va putea dispune:
a) anularea in intregime sau in parte a actului administrativ;
b) obligarea autoritatii publice sa emita un act, un certificat sau orice alt inscris;
c) pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act administrativ, atunci cand autoritatea refuza sa se conformeze legii.
a. a,b,c
b. a,b
c. b,c
d. a,c
150. Hotararile instantei de fond, pronuntate in litigiile de contencios administrativ, pot fi atacate:
a) cu recurs, in 15 zile de la pronuntare, pentru partea prezenta si de la comunicare pentru partea care a fost lipsa la pronuntare;
b) cu recurs, la instanta ierarhic superioara;
c) cu recurs, in 15 zile de la comunicare.
a. a,c
b. c
c. a,b
d. b,c
151. Caile de atac ce pot fi exercitate impotriva hotararilor pronuntate in litigiile de contencios administrativ sunt:
a) recursul;
b) contestatia in anulare;
c) revizuirea;
d) recursul in anulare;
e) recursul in interesul legii.
a. a,b,c,d,e
b. a,d,e
c. a,b,c,e
d. a
152. Avocatul Poporului, in exercitarea atributiilor legale:
a) adopta hotarari obligatorii pentru autoritatile publice controlate;
b) face recomandari care nu sunt supuse controlului parlamentar si nici controlului judecatoresc;
c) emite dispozitii care pot fi atacate in fata instantei de contencios administrativ;
d) poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ, daca, in urma controlului facut la sesizarea unei persoane fizice, apreciaza ca ilegalitatea actului administrativ nu poate fi inlaturata decat in acest mod.
a. a,b,c,d
b. a,b
c. b,d
d. b,c
e. c,d
153. In perioada 1866-1905, contenciosul administrativ a evoluat in sensul ca:
a) litigiile de contencios administrativ au fost date unor instante specializate;
b) au fost lasate in competenta Consiliului de Stat;
c) au fost trecute in competenta instantelor de drept comun.
a. a,b,c
b. c
c. a,c
d. b,c
154. in perioada 1905-1925, cu exceptia anilor 1910-1912, asupra legalitatii actelor administrative:
a) s-au pronuntat instantele de drept comun, dupa regulile dreptului comun;
b) s-au pronuntat tribunalele administrative specializate;
c) s-a pronuntat Sectia a III-a a inaltei Curti de Casatie si Justitie, care putea fi sesizata pe calea actiunii directe.
a. a
b. b
c. c
155. In perioada 1925-1948, dupa intrarea in vigoare a legii contenciosului administrativ din anul 1925:
a) litigiile dintre administratie si particulari au fost date in competenta unor tribunale specializate din sistemul administratiei publice, pe modelul tribunalelor administrative franceze;
b) instantele de contencios administrativ au dobandit o competenta deplina asupra legalitatii actelor administrative;
c) instantele de contencios administrativ au dobandit o competenta deplina asupra litigiilor de contencios administrativ, pe modelul englez.
a. a
b. b
c. c
156. In perioada comunista, legalitatea actelor administratiei de stat putea fi verificata:
a) de organele Partidului Comunist, care functionau ca adevarate organe jurisdictionale;
b) de instantele judecatoresti, pe calea exceptiei de nelegalitate, potrivit regulilor de drept comun;
c) pe calea actiunii directe, de catre instantele de drept comun, dupa intrarea in vigoare a Legii nr.1/1967.
a. a
b. b
c. b,c
d. a,c
157. Raspunderea administrativa este acea forma a raspunderii juridice care intervine:
a) ca urmare a incalcarii hotararilor emise de prefect si a deciziilor emise de primar;
b) ca urmare a incalcarii normelor de drept administrativ;
c) ca urmare a nerespectarii legislatiei privind circulatia pe drumurile publice.
a. a,b,c
b. b,c
c. b
d. a,c
158. Sunt elemente ale raspunderii administrative:
a) savarsirea unei fapte ilicite;
b) incalcarea unei norme de drept administrativ;
c) interventia aleatorie a autoritatii administrative in scopul restabilirii exemplare a ordinii de drept si pentru sanctionarea celui vinovat.
a. a,b,c
b. a,c
c. a,b
d. b,c
159. Constituie forme ale raspunderii administrative:
a) raspunderea penala pentru infractiunile cu un grad mai redus de pericol social;
b) raspunderea contraventionala pentru savarsirea abaterilor administrative;
c) raspunderea patrimoniala a autoritatii administrative si a functionarilor publici pentru pagubele produse in aceasta calitate sau in exercitarea atributiilor legale.
a. a,b,c,d a,b,c
b. a,b,c a,c
c. b,c,d a,b
d. a,c,d b,c
160. Raspunderea administrativ-disciplinara intervine:
a) in cazul incalcarii normelor disciplinare de catre functionarii publici;
b) in cazul savarsirii unor fapte penale care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, in conditiile art.181 si art.91 din Codul penal;
c) in cazul incalcarii normelor de disciplina muncii de catre angajatii unei firme de paza.
a. a
b. a,b
c. a,b,c
161. Raspunderea administrativ-patrimoniala a autoritatilor publice si a functionarilor publici intervine potrivit prevederilor Legii nr.554/2004, in cazul:
a) existentei unor pagube materiale si/sau morale cauzate persoanei vatamate prin actul nelegal emis;
b) introducerii actiunii de catre Avocatul Poporului;
c) participarii procurorului la judecarea procesului respectiv.
a. a,b,c
b. b,c
c. a
d. a,c
162. Natura juridica a raspunderii contraventionale consta in aceea ca:
a) raspunderea contraventionala este o forma mai usoara a raspunderii penale;
b) raspunderea contraventionala este o forma a raspunderii administrative;
c) raspunderea contraventionala este o forma de sine statatoare a raspunderii juridice in dreptul roman.
a. a
b. b
c. c
163. Potrivit art.1 din O.G. nr.2/2001, contraventia este:
a) fapta stabilita prin lege, ordonanta, hotarare a Guvernului sau, dupa caz, hotarare a Consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori Consiliului General al
Municipiului Bucuresti:
b) fapta savarsita de o persoana fizica sau persoana juridica;
c) fapta savarsita cu vinovatie;
d) fapta sanctionata cu amenda sau inchisoare contraventionala.
a. a,b,c,d
b. a,b
c. a,b,c
d. a,c
164. Constituie caracteristici ale contraventiei:
a) contraventia este o fapta care are un pericol social propriu, distinct de cel al unei fapte penale;
b) savarsirea unei contraventii angajeaza raspunderea subiectiva, bazata pe vinovatia celui care a savarsit-o;
c) pentru a constitui contraventie, o fapta trebuie sa fie sanctionata ca atare, doar prin legi sau ordonante ale Guvernului.
a. a,b,c
b. c
c. a,b
d. b,c
165. Constituie elemente constitutive ale contraventiei:
a) agentul constatator competent sa constate si sa sanctioneze savarsirea acesteia;
b) subiectul contraventiei;
c) latura subiectiva;
d) obiectul contraventiei;
a. a,b,c,d,e
b. a,b,d
c. b,c,d,e
d. c,d
e. latura obiectiva a contraventiei.
166. Sunt subiecte ale raspunderii contraventionale:
a) persoana fizica in varsta de peste 14 ani;
b) persoana juridica inregistrata la Registrul Comertului cu cel putin 30 de zile inainte de savarsirea contraventiei;
c) cainii vagabonzi violenti care sunt sanctionati cu incarcerarea in adaposturile speciale.
a. a,b,c
b. a,c
c. a
d. b,c
167. Sunt subiecte ale raspunderii contraventionale:
a) persoana juridica in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii;
b) persoana fizica majora, exclusiv;
c) minorul cu varsta intre 14 si 18 ani, in conditiile legii.
a. a,b,c
b. a
c. a,c
d. b,c
168. Constituie cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei:
a) legitima aparare, starea de necesitate si cazul fortuit;
b) constrangerea fizica si morala;
c) iresponsabilitatea si eroarea de fapt;
d) betia completa care are legatura cu fapta;
a. a,b,c,d,e
b. a,c,e
c. a,b,c
d. b,c,d
e. infirmitatea faptuitorului.
169. Constituie sanctiuni contraventionale principale:
a) avertismentul, aplicat cu acordul contravenientului;
b) amenda contraventionala;
c) prestarea unei activitati in folosul comunitatii;
d) inchisoarea contraventionala aplicata la cererea organului constatator si a procurorului.
a. a,b,c,d
b. a,c
c. b,c
d. b,c,d
170. Constituie sanctiuni contraventionale complementare:
a) blocarea contului bancar;
b) inchiderea unitatii;
c) retragerea licentei sau avizului pentru anumite operatiuni.
a. a,b,c
b. c
c. a,c
d. b,c
171. Sunt sanctiuni complementare specifice circulatiei pe drumurile publice, potrivit O.U.G. nr.195/2002:
a) retinerea permisului de conducere, a certificatului de inmatriculare sau a placutelor cu numerele de inmatriculare;
b) retragerea permisului de conducere;
c) suspendarea exercitarii dreptului de a conduce pe timp limitat;
d) anularea permisului de conducere.
a. a,d
b. a,b,c,d
c. d
d. c,d
172. Sunt agenti constatatori:
a) persoanele prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia;
b) primarii si presedintii consiliilor judetene pentru contraventiile savarsite in unitatile administrativ-teritoriale in care actioneaza;
c) prefectii si agentii de politie, pentru contraventiile care aduc atingere ordinii si linistii publice.
a. a,b,c
b. b,c
c. a
d. a,c
173. Atrage nulitatea procesului-verbal de contraventie lipsa urmatoarelor mentiuni:
a) numele, prenumele, varsta si domiciliul agentului constatator;
b) numele si prenumele contravenientului;
c) denumirea, sediul si numele si prenumele administratorului, in cazul in care se retine raspunderea persoanei juridice;
d) fapta savarsita, data comiterii si semnatura agentului constatator.
a. a,b,d
b. a,b,c,d
c. b,d
d. a,b,c
174. Contravenientul este obligat:
a) sa prezinte agentului constatator, la cererea acestuia, actul de identitate si orice alte acte pe care le detine asupra sa;
b) sa semneze pe fiecare pagina procesul-verbal de constatare;
c) sa faca obiectiuni la constatarile agentului.
a. a,b,c
b. a,b
c. b
d. a,c
175. Constatarea unei contraventii poate fi facuta:
a) in momentul savarsirii acesteia, exclusiv;
b) in momentul imediat urmator savarsirii;
c) in termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii;
d) oricand, in cazul contraventiilor continue.
a. a,b,c,d
b. a
c. b
d. c,d
176. Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie:
a) in termen de 6 luni de la data savarsirii, in cazul contraventiilor cu un grad de pericol social mai usor;
b) in termen de 1 an de la data savarsirii in cazul contraventiilor cu un grad mai mare de pericol social;
c) in termen de 6 luni de la data constatarii, in cazul contraventiilor continue.
a. a
b. b
c. c
177. Calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de stabilire a sanctiunii este:
a) contestatia la instanta competenta de contencios administrativ;
b) plangerea impotriva procesului-verbal, care se depune la organul din care face parte agentul constatator;
c) recursul la judecatoria in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia.
a. a
b. b
c. c
178. Competenta de a judeca plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii apartine:
a) organului ierarhic superior celui din care face parte agentul constatator;
b) judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia;
c) Sectiei de contencios administrativ a tribunalului in a carui raza teritoriala a fost savarsita contraventia.
a. a
b. b
c. c
179. Hotararea pronuntata de judecatorie, in solutionarea unei plangeri formulate impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii poate fi atacata cu:
a) recurs, care se judeca de catre Sectia de contencios administrativ a tribunalului;
b) recurs in anulare, care se judeca la Sectia de contencios administrativ si fiscal a inaltei Curti de Casatie si Justitie;
c) contestatie in anulare si revizuire, potrivit reglementarii din O.G. nr.2/2001.
a. a,c
b. a,b
c. a
d. a,b,c
180. Executarea sanctiunii avertismentului se face
a) prin atentionarea verbala a contravenientului prezent;
b) prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, in cazul in care contravenientul nu este de fata;
c) prin transformarea avertismentului in amenda, cand contravenientul a parasit locul accidentului.
a. a,b,c
b. c
c. a,b
d. b,c
181. Sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii se face:
a) prin conducerea contravenientului, de catre agentul constatator, la un serviciu public de gospodarire comunala, pentru prestarea activitatii;
b) de catre instanta de judecata competenta, prin emiterea unui mandat de executare care se comunica primarului si unitatii de politie in a caror raza se
afla domiciliul sau resedinta contravenientului;
c) numai cu acordul scris al contravenientului.
a. a,c
b. b
c. a,b
d. b,c
182. Raspunderea administrativ-patrimoniala a administratiei publice:
a. nu are o baza constitutionala;
b. are o baza constitutionala;
c. cunoaste o consacrare exclusiv doctrinara;
d. este reglementata printr-o lege speciala.
183. Natura juridica a raspunderii administrativ-patrimoniale este:
a. civila;
b. de drept administrativ;
c. penala;
d. de dreptul muncii.
184. Pot solicita despagubiri:
a. numai persoanele vatamate prin acte administrative unialterale
b. numai persoanele vatamate prin contractele administrative incheiate de administratie
c. numai persoanele care au suferit prejudicii cauzate de actele administrative tipice sau asimilate ale autoritatilor publice sau de carentele unor servicii publice
d. numai persoanele ale caror cerei nu au fost solutionate de catre organe administrative
185. Prejudiciul care poate fi reparat prin angajarea raspunderii administrativ – patrimoniale:
a. este numai de natura materiala;
b. trebuie sa fie obligatoriu de natura morala;
c. nu poate fi de natura morala;
d. poate fi de natura materiala si/sau de natura morala.
186. Poate avea calitatea de parat intr-o actiune bazata pe raspunderea administrativ-patrimoniala:
a. doar o autoritate administrativa;
b. orice autoritate publica, de principiu;
c. doar statul roman si unitatile administrativ-teritoriale;
d. numai functionarul care se face vinovat de emiterea sau de refuzul emiterii actului administrativ, avand drept efect producerea unor prejudicii
187. Are competenta de a solutiona cererea de despagubire intemeiata pe raspunderea administrativ-patrimoniala:
a. organul emitent al actului cauzator de prejudicii;
b. organul superior ierarhic emitentului actului prejudiciabil;
c. instanta de drept comun;
d. instanta de contencios administrativ.
188. Functionarul care se face vinovat de intocmirea, elaborarea sau emiterea actului administrativ nelegal:
a. nu poate figura ca parat in actiunea avand ca obiect exclusiv anularea actului administrativ;
b. nu poate figura ca parat in actiunea avand ca obiect anularea actului administrativ si acordarea de despagubiri;
c. nu poate figura ca parat in actiunea prin care se cer despagubiri, daca a fost chemata in judecata si autoritatea publica.
189. Raspunderea patrimoniala a statului:
a. este intotdeauna obiectiva;
b. este intotdeauna subiectiva;
c. este conditionata de intentia autoritatii in culpa si/sau a functionarului care a elaborat actul nelegal de a provoca un prejudiciu;
d. poate fi atat subiectiva cat si obiectiva, dupa caz.
190. Repararea prejudiciului cauzat prin emiterea unui act administrativ:
a. este conditionata de constatarea nelegalitatii actului in cauza;
b. nu este conditionata de constatarea nelegalitatii actului in cauza;
c. se dispune numai daca prejudiciul era cunoscut la data formularii actiunii in anulare;
d. se poate solicita pe calea unei actiuni distincte care este prescriptibila
191. Instanta de judecata:
a. poate dispune din oficiu repararea prejudiciului, in urma admiterii cererii de anulare a actului administrativ;
b. poate dispune, la cerere, rapararea prejudiciului cauzat de actul administrativ nelegal;
c. nu se poate pronunta asupra cererii privind acordarea de despagubiri, decat daca aceasta se formuleaza impreuna cu actiunea in anulare;
d. este obligata sa dispuna repararea prejudiciului material sau moral cauzat de actul administrativ dedus judecatii, indiferent de formularea unui capat de cerere in acest sens.
192. Raspunderea in dreptul administrativ:
a. intervine si in absenta comiterii unei fapte ilicire
b. intervine in prezenta ilicitului administrativ
c. intervine ca urmare a comiterii unor infractiuni
d. intervine exclusiv in ipteza comiterii unor abateri disciplinare de catre functionarii din cadrul organelor administrative
193. Masurile de constrangere administrativa:
a. au intotdeauna un caracter sanctionator;
b. nu au niciodata caracter sanctionator;
c. pot avea caracter sanctionator;
d. sunt masuri de executare silita
194. Masurile de constrangere adminsitrativa pot fi dispuse:
a. doar de instantele de contencios administartiv;
b. doar de reprezentantii Ministerului Public;
c. de regula, de catre organele administrative;
d. in mod exclusiv de catre organele administrative.
195. Raspunderea administrativ-disciplinara:
a. are o baza constitutionala;
b. este reglementata de o lege cadru in mod expres;
c. nu are o baza constitutionala
196. Raspunderea administrativ-disciplinara:
a. se regaseste exclusiv in materia functiei publice.
b. este reglemetata intr-o lege cadru;
c. se angajeaza doar in cazul comiterii unor abateri disciplinare de catre functionarii publici din cadrul autoritatilor/organelor administrative;
d. nu cunoaste o reglementare unitara.
197. Raspundera administrativ-disciplinara a functionarilor publici:
a. este o raspundere subiectiva;
b. este o raspundere obiectiva;
c. intervine numai pentru abaterile disciplinare comise cu intentie;
d. intervine numai pentru abaterile disciplinare comise cu vinovatie.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+d
198. Sanctiunile administrativ-disciplinare specifice functionarilor publici de cariera.
a. se aplica de catre comisia de disciplina constituita la nivelul autoritatii publice in cauza;
b. se aplica de catre seful departamentului in care activeaza functionarul public, la sesizarea conducatorului autoritatii si in urma propunerii de sanctionare formulate de comisia de disciplina;
c. se aplica numai cu avizul consultativ al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici;
d. se aplica de catre persoana care are competenta de numire in functie a celui sanctionat.
199. Actul administrativ de sanctionare poate fi contestat:
a. numai pe cale administrativa;
b. prin cererea de anulare adresata comisiei de disciplina;
c. prin formularea unei actiuni in contencios administrativ;
d. numai prin formularea unei contestatii adresata Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
200. Conducatorul autoritatilor publice:
a. este obligat sa aplice sanctiunea propusa de comisia de disciplina;
b. poate aplica oricare alta sanctiune prevazuta de lege;
c. poate aplica o sanctiune mai usoara;
d. poate aplica o sanctiune mai severa.
201. Inainte de introducerea actiunii in contencios administrativ impotriva masurii de sanctionare disciplinara:
a. este obligatorie sesizarea Autoritatii Nationale a Functionarilor Publici;
b. nu este obligatorie sesizarea Autoritatii Nationale a Functionarilor Publici;
c. trebuie sesizata comisia de disciplina din cadrul autoritatii respective;
d. este obligatorie formularea plangerii prealabile catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative.
202. Contraventia reprezinta:
a. o specie a infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal;
b. o fapta ilicita de natura civila;
c. o forma a ilicitului administrativ;
d. sanctiunea corespunzatoare aplicabila contravenientului.
203. Pericolul social al contraventiei:
a. este inferior celui al infractiunilor;
b. este identic cu cel al infractiunilor;
c. nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale;
d. este superior celui al infractiunilor.
204. Nu pot fi reglementate contraventii prin:
a. legi si ordonante ale Guvernului;
b. hotarari ale Guvernului;
c. hotarari ale consiliului judetean;
d. dispozitii ale primarului.
205. Sanctiunile principale:
a. nu pot fi aplicate cumulativ;
b. pot fi aplicate cumulativ, daca una dintre sanctiuni este avertismentul;
c. nu pot fi cumulate cu sanctiuni complementare;
d. pot fi cumulate numai pe cale de execeptie:
206. Sanctiunile complementare:
a. pot fi cumulate cu mai multe sanctiuni principale, pentru aceeasi contraventie;
b. nu pot fi cumulate cu sanctiuni principale;
c. pot fi cumulate cu o sanctiune principala, pentru aceeasi contraventie;
d. pot fi cumulate intre ele, dar nu cu sanctiuni principale.
207. Procesul-verbal de contraventie:
a. nu poate fi contestat;
b. poate fi contestat numai pe cale administrativa, la organul emitent sau la organul ierarhic superior;
c. poate fi contestat la instanta de contencios administrativ;
d. poate fi contestat prin plangerea adresata judecatoriei.
208. Plangerea impotriva proceselor-verbale contraventionale sunt solutionate:
a. de instanta de contencios administrativ competenta;
b. de judecatoria in raza careia s-a comis contraventia;
c. de sectia civila a tribunalului in raza caruia s-a comis contraventia;
d. de organul din care face parte agentul constatator.
209. Santiunea prestarii muncii in folosul comunitatii:
a. nu poate fi stabilita alternativ cu sanctiunea amenzii;
b. poate fi stabilita numai prin lege organica;
c. poate fi stabilita numai alternativ cu sanctiunea amenzii;
d. poate fi stabilita numai alternativ cu sanctiunea avertismentului.
210. Legea contraventionala:
a. nu se poate aplica retroactiv;
b. poate fi aplicata retroactiv, daca sanctiunea prevazuta este mai aspra decat cea prevazuta la momentul savarsirii faptei;
c. poate fi aplicata retroactiv, daca sanctiunea prevazuta este mai blanda decat cea prevazuta la momentul savarsirii faptei;
d. se aplica intotdeauna retroactiv.
211. Procesul-verbal contraventional:
a. reprezinta un act administrativ;
b. reprezinta un act de procedura penala;
c. este un act juridic civil, cu efecte in planul dreptului administrativ;
d. reprezinta un act de procedura penala.
