Desfiintarea casatoriei
1. Generalitati privind desfiintarea casatoriei
Plecand de la definitia oferita de dreptul civil, prin nulitatea casatoriei se intelege acea sanctiune civila care consta in desfiintarea casatoriei in cazul in care actul de casatorie a fost incheiat prin incalcarea dispozitiilor legale. Nulitatea casatoriei intervine ca o sanctiu ne a nerespectarii unor conditii de fond si de forma, prevazute de lege, pentru incheierea casatoriei[1].
2. Nulitati prevazute expres de lege si nulitati virtuale
In preocuparea de a se mentine casatoria pe cat este cu putinta, Codul familiei prevede cazurile de nulitate a casatoriei in art. 19 si 21. Deasemenea, art. 7 din Legea nr. 119/1996[2] privitor la actele de stare civila se refera la nulitatea casatoriei pentru necompetenta delegatului de stare civila - rationae materiae -, afara daca persoana necompetenta a exercitat in mod public atributia de delegat de stare civila, cand, datorita ideii de apartenenta (error communis facit ius), casatoria este valida.
S-a pus problema daca mai exista si alte cazuri de nulitate a casatoriei decat cele expres prevazute de lege, adica daca exista nulitati virtuale, implicite, in materia casatoriei. Asemenea nulitati au fost admise de literatura juridica[3] in doua cazuri: casatoria fictiva si casatoria intre persoane al caror sex nu este diferentiat.
S-a decis ca incheierea casatoriei mai inainte de implinirea termenului de 10 zile prevazut de lege nu duce la nulitatea casatoriei, ci numai la sanctiuni disciplinare impotriva delegatului de stare civila.
3. Nulitati absolute si nulitati relative
Ca si in dreptul comun, nulitatea casatoriei poate fi absoluta si relativa. In ceea ce priveste distinctia intre aceste feluri de nulitati, exista unele deosebiri si fata de dreptul comun. Astfel, in unele cazuri, in interesul mentinerii casatoriei, aceasta poate fi confirmata, chiar daca este vorba de nulitatea absoluta. Tot astfel, in cazul casatoriei putative, efectul retroactiv al nulitatii casatoriei este inlaturat in privinta sotului de buna-credinta. In continuare vom enumera cauzele de nulitate absoluta:
a) Casatoria a fost incheiata cu incalcarea dispozitiilor legale privind varsta matrimoniala (art. 19 si art. 4 din Codul familiei)
Chiar daca aceasta nulitate este absoluta, ea poate fi acoperita in urmatoarele situatii[4]:
- daca sotul care la data casatoriei nu avea varsta legala a implinit acesta varsta intre timp, adica pana la constatarea nulitatii;
- daca sotia care nu avea varsta legala a dat nastere unui copil pana la constatarea nulitatii. Desigur ca s-a avut in vedere apararea interesului superior al copilului, acesta urmand sa fie crescut si educat in cadrul familiei. Mai mult, nasterea copilului demonstreaza ca sotii au implinit varsta pubertatii;
- daca sotia care nu avea varsta legala la incheierea casatoriei a ramas insarcinata pana la constatarea nulitatii.
b) Casatoria a fost incheiata de o persoana care era casatorita (art. 19 si art. 5 din Codul familiei)
Nulitatea nu se acopera prin incetarea cauzei dupa incheierea casatoriei, aceasta insemnand ca cea de-a doua casatorie este lovita de nulitate chiar daca prima casatorie a fost desfacuta ulterior prin divort ori a incetat dupa data incheierii celei de-a doua[5].
Un caz special este cel la care face referire art. 22 din Codul familiei, si anume ca „in cazul in care sotul unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa aceasta hotararea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea noua ramane valabila, iar prima casatorie se considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii”.
Desi legea nu distinge, fara indoiala ca aceasta solutie nu isi gaseste aplicarea daca sotul celui ce fusese declarat mort a fost de rea-credinta, stiind la incheierea celei de-a doua casatorii ca cel declarat mort este in viata. In acest caz, sotul care se recasatoreste se face vinovat de bigamie[6].
Prin urmare, in acest caz, cea de-a doua casatorie este nula.
c) Casatoria este incheiata intre persoane care sunt rude in gradul prohibit de lege (art. 19 si art. 6 din Codul familiei)
Legea este imperativa si casatoria este oprita, fara a distinge intre rudenia din casatorie si cea din afara casatoriei, intre persoanele care sunt ruda in linie directa sau colaterala, indiferent de gradul de rudenie, pana la gradul patru inclusiv[7].
d) Casatoria este incheiata intre cel care adopta sau rudele sale, pe de o parte, si cel adoptat ori rudele acestuia, pe de alta parte (art. 19 din Codul familiei) – interdictia este prevazuta de Legea nr. 273/2004[8].
e) Casatoria este incheiata de alienatul sau debilul mintal (art. 19 si art. 9 din Codul familiei)
Alienatii sau debilii mintal nu se pot casatori, nu numai pentru ca starea lor este exclusiva de manifestarea unui consimtamant liber, dar si din pricina considerentelor de ordin biologic. S-a decis ca, pentru constatarea nulitatii casatoriei in cazul alienatiei sau debilitatii mintale, aceste situatii trebuie sa existe la data incheierii casatoriei si pot fi dovedite prin orice mijloc de proba, nu numai in momentul casatoriei, ci si ulterior.
f) Casatoria este incheiata fara respectarea prevederilor art. 16 din Codul familiei.
Nulitatea intervine cand lipseste consimtamantul viitorilor soti, ori acesta nu a fost exprimat cu respectarea conditiilor de forma necesare pentru incheierea casatoriei.
g) Incompetenta ofiterului de stare civila
Casatoria este nula daca a fost incheiata de un functionar care nu avea imputernicirea de delegat de stare civila (rationae materiae), afara de cazul in care a exercitat in mod public atributia de delegat de stare civila (error communis facit ius)[9].
h) Casatoria fictiva
Casatoria este fictiva daca sunt indeplinite mai multe conditii:
- casatoria sa nu se fi incheiat in scopul de a intemeia o familie, adica de a crea relatii personale si patrimoniale pe care casatoria le implica;
- casatoria sa se fi incheiat in scopul sau intentia de a se obtine unele efecte secundare ale acesteia, cum ar fi folosinta locuintei sau scopul de a se eluda anumite dispozitii legale imperative, altele decat cele care reglementeaza casatoria;
- casatoria fictiva exista numai in cazul in care cauza de nulitate anterioara sau concomitenta incheierii casatoriei nu a disparut, ulterior, prin convietuirea sotilor[10].
i) Casatoria intre persoane de acelasi sex (art. 1, art. 4, art. 5, art. 25, art. 47 – art. 60 din Codul familiei)
O data stabilit ca diferenta de sex nu exista, casatoria nu se poate incheia.
Nulitatea relativa intervine in cazul viciilor de consimtamant: eroarea asupra identitatii fizice a celuilalt sot, dolul si violenta.
[1] G. Lupsan, op. cit., p.84.
[2] Actualizata, publicata in Monitorul Oficial nr. 282/11.11.1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
[3] I.P. Filipescu, Al.I. Filipescu, op. cit., p. 92, 95.
[4] F. Ciorascu, A. Draghici, L. Olah, op. cit, p. 107.
[5] Idem
[6] Tr. Ionascu, op. cit., p. 82.
[7] F. Ciorascu, A. Draghici, op. cit., p. 108.
[8] Actualizata, publicata in Monitorul Oficial nr. 557/23.06.2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
[9] Rezulta ca nesocotirea competentei delegatului de stare civila rationae locci (teritoriala) si rationae personae (personala) nu atrag nulitatea casatoriei. In acelasi sens, I. Albu, op. cit., p. 93.
[10] S. Serbanescu, Codul familiei comentat si adnotat, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1963.